1,595 matches
-
cea decremențială a potențialului gradat, care se stinge la mică distanță datorită incapacității de regenerare. În cazul potențialului de acțiune, atingerea pragului de excitație la nivelul conului de emergență axonală este suficientă pentru că impulsul nervos transmis sub forma undei de excitație să fie automat condusă nedecremențial fără participarea unei noi stimulări. Pentru ca potențialul de acțiune să se propage de la aria activată la cea inactivă din imediata vecinătate se produce o stare parțial depolarizată la nivelul zonei inactive de către potențialul gradat al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fără participarea unei noi stimulări. Pentru ca potențialul de acțiune să se propage de la aria activată la cea inactivă din imediata vecinătate se produce o stare parțial depolarizată la nivelul zonei inactive de către potențialul gradat al curentului local. Propagarea undei de excitație este transmisă saltatoriu cu viteză mare de conducere în cazul fibrelor nervoase mielinice sau din aproape în aproape prin fibrele amielinice, cu viteză de conducere mai mică. Teaca de mielină, comportându-se ca un cablu izolator este lipsită de schimburi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomene de membrană generatoare de manifestări electrice. Axoplasma fibrelor mielinice face oficiul doar de volum conductor prin care se închid curenții de acțiune propagați de la o strangulație la alta (fig. 25). Strangulațiile Ranvier fiind unica zonă activă a fibrelor mielinice, excitația se transmite în mod saltatoriu, câștigând în viteză și economisind energie. Atingerea pragului de excitație dublată de deschiderea prin creșterea bruscă a permeabilității canalelor voltaj-dependente de Na+, realizează extinderea efectului depolarizant rapid la zona inactivă a membranei. La rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conductor prin care se închid curenții de acțiune propagați de la o strangulație la alta (fig. 25). Strangulațiile Ranvier fiind unica zonă activă a fibrelor mielinice, excitația se transmite în mod saltatoriu, câștigând în viteză și economisind energie. Atingerea pragului de excitație dublată de deschiderea prin creșterea bruscă a permeabilității canalelor voltaj-dependente de Na+, realizează extinderea efectului depolarizant rapid la zona inactivă a membranei. La rândul său, repolarizarea are la bază scăderea permeabilității membranare la Na+ și creșterea mai lentă a acesteia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Perioada refractară asigură propagarea unidirecțională a potențialului de acțiune și limitează frecvența acestora. La rândul său, mielinizarea, impermeabilizând discontinuu membrana axonală crește viteza de conducere a potențialului de acțiune și conservă energia necesară procesului de conducere saltatorie a undei de excitație de la o ștrangulație (nodul) Ranvier la următoarele. Potențialul de acțiune declanșat de stimulii supraliminari oferă informații asupra duratei, intensității și amplitudinii stimulării. Spre deosebire de stimularea subliminală care determină răspunsuri locale nepropagate, stimulii supraliminari, depolarizanți, generează trenuri de potențiale electrice invariabile, ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
5-2 m/sec. Fibrele vegetative sunt în general amielinice cu diametru și viteză de conducere reduse. Metabolismul fibrei nervoase mielinizate este în medie de 1,2 calorii/ g/oră. Acesta crește cu peste 50% la intrarea fibrei în stare de excitație. Consumul energetic este de 3 ori mai mare în nervii amielinici. La nivel cerebral, consumul de oxigen este de 5-10 ori mai mare decât al nervilor periferici. În hipoxia prelungită atât excitabilitatea cât și conducerea nervoasă diminuă progresiv datorită acumulării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai mare decât al nervilor periferici. În hipoxia prelungită atât excitabilitatea cât și conducerea nervoasă diminuă progresiv datorită acumulării de acid lactic și reducerii capacității de resinteză a ATP și creatinfosfat prin glicoliză. Ajunsă la nivelul terminațiilor axonale sau dendritice, excitația se propagă la neuronii sau organele efectoare cu care acestea sunt articulate sinaptic prin contiguitate cu ajutorul mediatorilor chimici. Particularitățile structurale și funcționale ale teritoriului sinaptic vor fi prezentate în continuare. I.4. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ALE ARTICULAȚIILOR SINAPTICE Ion HAULICĂ Noțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formă de potențial de acțiune la nivelul butonilor terminali, influxul nervos determină eliberarea unor cantități suficiente de substanță mediatoare, care depolarizând sau hiperpolarizând suprafața membranei postsinaptice, dă naștere potențialului postsinaptic excitator sau inhibitor. Ca principală formă de manifestare a transmiterii excitației la teritoriul postsinaptic subordonat neuronului respectiv, fenomenele electrochimice membranare realizează activarea receptorului și trecerea mesajului neuronal în teritoriul postsinaptic. Ansamblul fenomenelor chimice de formare, stocare, eliberare și activare a receptorului postsinaptic sunt schematizate în fig. 37. Mecanismul prin care potențialele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pachete cu un număr constant de molecule. În condiții de repaus, cuantele se eliberează izolat, una câte una, producând la nivel postsinaptic depolarizări de mică amplitudine. În stare de activitate, ritmul eliberării crește, depolarizările cuantale se sumează atingând pragul de excitație declanșator al potențialului de acțiune postsinaptic. Existența eliberării cuantale fiind verificată nu numai la nivelul joncțiunii neuromusculare, ci și în sinapsele colinergice ganglionare și centrale, a deschis calea cuantificării și tratării matematice a fenomenului. Deși s-au adus dovezi experimentale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mare decât pentru ionii de magneziu. Calmodulina, fixând 2 ioni de calciu degajează o zonă de interacțiune pentru unele enzime (adenilciclaza, fosfodiesteraze, proteinkinaze etc.), a căror activare prezintă o importanță deosebită la nivelul sinapselor neuroefectoare contractile, unde neurotransmițătorii realizează cuplajul excitație/contracție prin intermediul calciului. Ca exemplu, poate fi dată participarea calciului la fenomenul de cuplare a excitației cu contracția, în mușchiul cardiac. Cuplajul cu proteina G este specific majorității receptorilor metabotropi. Ca și receptorii, proteina G este o structură membranară activă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interacțiune pentru unele enzime (adenilciclaza, fosfodiesteraze, proteinkinaze etc.), a căror activare prezintă o importanță deosebită la nivelul sinapselor neuroefectoare contractile, unde neurotransmițătorii realizează cuplajul excitație/contracție prin intermediul calciului. Ca exemplu, poate fi dată participarea calciului la fenomenul de cuplare a excitației cu contracția, în mușchiul cardiac. Cuplajul cu proteina G este specific majorității receptorilor metabotropi. Ca și receptorii, proteina G este o structură membranară activă ce leagă nucleotidele guanilice (GDP, GTP), în vederea activării sau inhibării efectorilor enzimatici de pe fața internă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determinate de activarea sau inhibarea receptorilor membranari postsinaptici. Modificările de permeabilitate ionică produse de substanța neurotransmițătoare în teritoriul postsinaptic se însoțesc de schimbări ale excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării de repaus, conductanța față de Na+ extracelular și K+ intracelular fiind joasă, încărcarea electrică a membranei este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sinapsele axo-somatice, ca și cele axo-axonice, sunt capabile să genereze potențiale de acțiune propagate (denumite și spike-uri somato-dendritice). Cel mai bine plasate din acest punct de vedere sunt sinapsele din zona conului de emergență a axonului motor, unde pragul de excitație este în general mai scăzut; b) potențialul postsinaptic inhibitor (PPSI) este o a doua modalitate de răspuns sinaptic, în cursul căruia, prin interacțiunea receptor-mediator, are loc o creștere exclusivă a permeabilității postsinaptice pentru K+ și Cl-, în timp ce permeabilitatea la Na
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibre și grupuri de fibre caracterizate prin oscilații ale conductanței ionice sau variații ale vitezei de pompare activă a Na+ spre exterior. Aceste depolarizări, deși per se nu pot provoca contracții, sunt capabile în momentul în care depășesc pragul de excitație (cca 35 mV) să declanșeze potențiale de acțiune propagate (cu o viteză de 5-10 cm/s) și contracții ritmice. O altă particularitate a excitabilității în cazul mușchilor netezi este așa-zisa stimulare prin întindere. Numeroși mușchi viscerali răspund la întindere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei. Când receptorul este excitator, se produce o depolarizare lentă (potențial joncțional excitator), care, dacă atinge pragul de excitație, poate genera un potențial de acțiune. În cazul prezenței receptorilor inhibitori, se produce o hiperpolarizare a membranei. Astfel se explică cum același mediator poate determina excitație și contracție în anumite teritorii și inhibiție cu relaxare în alte teritorii. I.5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
excitator, se produce o depolarizare lentă (potențial joncțional excitator), care, dacă atinge pragul de excitație, poate genera un potențial de acțiune. În cazul prezenței receptorilor inhibitori, se produce o hiperpolarizare a membranei. Astfel se explică cum același mediator poate determina excitație și contracție în anumite teritorii și inhibiție cu relaxare în alte teritorii. I.5.2.2. Mecanisme hormonale Contracția mușchiului neted poate fi declanșată sau inhibată în absența oricăror influențe nervoase și fără apariția unor potențiale de acțiune. În acest
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente, punând în stare de activitate simultană mușchii scheletici pe de o parte și organele viscerale pe de alta. La rândul lor, cele două componente eferente ale sistemului nervos vegetativ sunt dominante în anumite teritorii efectoare asupra cărora produc fie excitația, fie inhibiția organelor respective. Reacțiile neuroumorale simpatice și parasimpatice compensatoare acționează antagonic, ca forțe opuse interdependente și complementare, asigurând constanța mediului intern și echilibrele homeostazice indispensabile activității normale a organismului. Astfel, componenta vegetativă eferentă asigură prin fenomene de antagonism simpatico-parasimpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrointestinale, căi biliare, pancreatice), intensificând degradarea mecanică și chimică a alimentelor, întregită de activarea proceselor de absorbție și depunere a nutrimentelor în țesuturi. În general, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ sunt dominante în anumite condiții și produc fie excitația fie inhibiția organelor efectoare. Modularea balansată și integrată a activității lor interdependente asigură adaptarea și menținerea funcțiilor normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spinotalamice, durerea viscerală va fi resimțită și într-un alt teritoriu cutanat decât cel care corespunde topografic viscerului respectiv. Ca exemplu poate fi dată convergența în măduvă a fibrelor care transportă stimulii nocivi de la nivelul cordului cu cei ce conduc excitațiile de pe marginea internă a membrului superior stâng și din regiunea precordială. De aceea, durerea cardiacă este resimțită precordial și pe marginea cubitală a antebrațului. Numeroase alte exemple de durere reflectată oferă practica medicală. II.1.7. ROLUL INTEGRATIV AL SISTEMULUI
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie etc. Se știe de mult că tonusul vagal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
semnificație morfo-funcțională deosebită la nivelul fibrei musculare cardiace o au cele două tuburi longitudinale marginale. Ansamblul format dintr-un tub în „T” și cele două cisterne care îl mărginesc este numit triadă și are o semnificație deosebită în procesul cuplării excitației cu contracția datorită intervenției în transportul, legarea și depozitarea Ca2+. Eliberat de la acest nivel, Ca2+ poate ajunge rapid la miofibrile, unde reacționează cu sistemul troponină-tropomiozină cu efecte asupra contracției. În reticul există un canal de Ca2+ care poate fi activat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele două căi eferente se completează, activând secreția reflexă salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea scoate din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]