1,580 matches
-
dependentă de viteza cu care se consumă și se regenerează substanțele funcționale constitutive ale neuronului Ă se manifestă prin ușurința cu care se înlocuiesc procesele nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și se regenerează substanțele funcționale constitutive ale neuronului Ă se manifestă prin ușurința cu care se înlocuiesc procesele nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în fața următoarei probleme: cum să organizăm predarea și învățarea, în așa fel încât cunoștințele teoretice să poată fi cât mai utile în practica profesiunii și a vieții sociale? 3. Baza fiziologică a memoriei nu este încă elucidată. Se presupune că excitațiile venite de la organele senzoriale lasă anumite urme (denumite engrame) în structurile cerebrale. Unii susțin rolul acidului ribonucleic din cromozomii neuronilor, alții consideră că se formează noi puncte de contact între celule. O altă problemă este aceea referitoare la modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asupra concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării există trei forme de memorie: a. Memoria de foarte scurtă durată constituie de fapt o inerție a excitației senzoriale care persistă până la 0,25-0,50 dintr-o secundă și face posibilă contopirea imaginilor în filmele proiectate pe ecran. b. Memoria de scurtă durată asigură păstrarea unei imagini până la 18 secunde, în cazul că nu i se acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de la regină, care emite anumite mirosuri cu rol de semnal. Faptul că există o mie de receptori este impresionant, dar acest număr nu acoperă cele 10 000 de mirosuri perceptibile de către om; așadar, trebuie să presupunem că un miros corespunde excitației mai multor centri receptori. Făcând harta glomerulelor activate în bulb, creierul ar desena, într-un fel, profilul unui miros. Concluzie La fel ca în cazul gustului, sensibilitățile variază enorm de la un individ la altul și mai ales de la o specie
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pulsiune sexuală). Concluzie Alte cercetări l-au condus pe neurobiologul Jaak Panksepp către identificarea a patru mari sisteme. Conform teoriei sale, motivația și emoția nu sunt decât două fenomene plasate pe același continuum, nediferențiindu-se decât prin intensitate: o slabă excitație a unui sistem produce o stare motivațională (de exemplu, de supraveghere), în timp ce o excitație puternică poate să producă frică sau panică; un alt exemplu este nevoia banală de a mânca sau dorința de necontrolat care poate să ducă la canibalism
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a patru mari sisteme. Conform teoriei sale, motivația și emoția nu sunt decât două fenomene plasate pe același continuum, nediferențiindu-se decât prin intensitate: o slabă excitație a unui sistem produce o stare motivațională (de exemplu, de supraveghere), în timp ce o excitație puternică poate să producă frică sau panică; un alt exemplu este nevoia banală de a mânca sau dorința de necontrolat care poate să ducă la canibalism. Unul dintre cele patru sisteme corespunde centrului plăcerii (pe care acest cercetător preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
priviri, mirosurile corpului care-l protejează. Sânul matern este primul reper și prototipul tuturor obiectelor pe care nou-născutul le va per-cepe ulterior. Sânul este un organ extrem de ambiguu. El este sursă de maternitate, erotism, narcisism, obiect al admirației sau al excitației. Din nefericire, sânul poate fi și suportul lezional, inductor al suferinței și morții. Frumusețea femeii nu trebuie redusă la aspectele superficiale. Ea exprimă o etică și o estetică stabilite după modelul operei de artă, un fel de a fi armonios
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cea a stărilor distimice, restul modalităților fiind reprezentate de formele de debut progresiv și insidios. Predescu et al, 1989 oferă următoarea schemă de sistematizare a caracteristicilor celor mai frecvente tipuri de debut: 1. Forme acute (crizele delirant-halucinatorii acute, stările de excitație maniacală, stările depresive și cele confuzionale); 2. Forme ciclice ("prin asalturi progresive"); 3. Forme monosimptomatice (debut, de obicei, medico-legal, prin acte auto-sau heteroagresive, cu un caracter vădit absurd). 6 Gradul de adaptare premorbidă socială și ocupațională evaluat din copilărie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prelungită. - Manifestările isterice - Claude, 1926 a subliniat că manifestările isterice care se pot întîlni la pacienții tineri în debutul unei schizofrenii sunt multiple. Ey include în descrierea isteriei semnele posibile de trecere de la seria nevrotică (tulburări de conversie, crize de excitație, catalepsie, amnezie sistemică), la seria discordanță (impulsivitate, catatonie, autism). Bleuler, Janet, și apoi Baruk și Hoch au insistat asupra acestor forme de trecere schizonevrotice sau pseudonevrotice. Forma isterică cu prevalența semnelor de conversiune, apare pe fundalul unei caracteriologii isterice și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
manifestari patologice delicto-judiciare în evoluția debutului insidios al schizofreniei a 47 diferențiat formele de debut "medico-legal", forme care nu se suprapun întru totul peste forma monosimptomatică a lui Ey. Aceste modalitați de intrare în schizofrenie se caracterizează prin stări de excitație psihomotorie mari, la care se adaugă o notă caracteristică de atipie, un comportament agresiv evident. Relația dintre violență și tulburarea psihică este una deosebit de complexă, în special când lumea interioară a pacientului și percepția sa asupra realitătii sunt distorsionate (Humphreys
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie, agresivitate, teamă, stupor, negativism, catalepsie, tulburări vegetative (Pirozynski et al, 1994). Mai rar poate îmbrăca aspectul euforiei cu agitație psihomotorie, extrovertire
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2.2.4. Debutul prin forme distimice. Stările mixte sunt, de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
limbaj artificial secret, simbolic uneori, greu de tradus într-o vorbire curentă (aflată uneori în corespondență cu conținutul halucinațiilor auditive percepute de pacient), după cum tot halucinațiile par a fi la acești bolnavi cauza gesticii bizare sau a stuporii, stereotipiilor sau excitației hiperkinetice. Această hiperkinezie care poate înlocui sau întretăia starea catatonică traduce incoerența gîndirii și lipsa de sens și finalitate a ideației fiind în ultimă instanță expresia unui comportament halucinator 11. Refuzul alimentar (generat de sindromul catatonic) duce la deshidratare și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ori percepe îndărătul acestei evitări a 56 contactului o profundă angoasă relațională, o inhibiție globală, chiar o anumită dimensiune depresivă. Instabilitatea poate fi intensă, majoră, antrenând un contact fugitiv, o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate, retrageri în sine, aparențe depresive intercupate de accese impulsive, pote fi notată în paralel cu aceasta. în sfârșit mutismul poate constitui un mod de debut frecvent. Producțiile imaginative necontrolate ridică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea coleroasă, impulsivitatea, hiperemotivitatea, sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu manifestări de cruzime față de semeni sau animale, reprezintă elemente de o importanță particulară. - apariția episoadelor de agitație psihomotorie, de excitație, depresie, de întunecare a câmpului conștiinței, însoțite de amenințări de suicid și/sau omucidere, cât și oscilația dintre aceste două posibilități; de o manieră generală vorbind, existența unei situații de criza. - prezența halucinațiilor imperative, a intuițiilor și actelor sugerate omucidare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evaluarea eficacității respective, a diverselor strategii terapeutice în schizofrenie. Diverse analize factoriale realizate au permis individualizarea a 5 factori (Kay et al, 1989, 1990, Lepine, 1989, Dollfus et al, 1991), cu ușoare diferențe de la un studiu la altul: negativism, ostilitate excitație, dezorganizare, anxietate-depresie și paranoia. Sistemul de cotare autorizează o dublă abordare categorială și dimensională. Modalitatea cea mai răspândită constă în a calcula un indice compozit (scăderea scorului negativ din scorul pozitiv) ce poate varia de la -42 la^42. Pacienții sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trebui prescrise în doze moderate sau crescute în cursul episoadelor floride și în doze reduse în formele deficitare. - Practica clinică se bazează pe ipoteza că nu toate NL sunt echivalente: unele sunt considerate sedative, active în special asupra anxietății și excitației, altele sunt incisive, dezinhibitorii, antideficitare, altele în fine, sun creditata ca polivalente, mixte active asupra delirurilor și halucinațiilor. Acțiunea clinică a moleculelor este adesea dependentă de doză; efectele indezirabile pe care le provoacă sunt deasemeni diferite. Ca o consecință rezultă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic prin stimulări de mediu sociocultural. A doua caracteristică a modelului neurobiologic este constituită de insăși funcționalitatea sistemului nervos, bazată pe mecanismul de polarizare repolarizare, de transmitere transsinaptică a influxului nervos, pe jocul de excitație inhibiție, pe ierarhizarea neurofunctională, prin integrări succesive la diferite niveluri de complexitate. Aceste procese neurofiziologice asigură mecanismele de adaptare homeostatică a organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
reviste, cărți. Printre multe alte aspecte , cercetătorii și-au pus problema dacă asemenea surse pot sau nu să provoace agresivitatea. Răspunsurile sunt diferite, În funcție de rezultatele cercetăriilor efectuate. Pornind de la teoria etichetării a lui Schachter, Dolf Zillmann a formulat teoria transferului excitației. Conform acestei teorii, ceea ce este important, nu este sursa reală a provocării, ci percepțiile pe care le are individul privitor la această provocare. Pentru a verifica efectele provocării sexuale ale agresivității, Zillmann a oferit spre vizionare la trei grupe de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
altă parte, un alt grup de cercetători au demonstrat că sexualitatea și agresivitatea sunt intrinsec incompatibile. Trăirile emoționale ca efect al provocării sexuale inhibă tendințele agresive. Pentru a depăși aceste opinii contradictorii, Zillmann, Împreună cu colaboratorii săi, propune În 1981 modelul excitație violență privind efectele pornografiei asupra agresivității. Prin intermediul cercetărilor, s-a scos În evidență faptul că filmele erotice plăcute pot servi la reducerea comportamentului agresiv, În timp ce filmele erotice neplăcute (bestialitate, sadomasochism pot duce la creșterea agresivității (agresivitatea copie.In opinia unor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ani) Particularitățile de vârstă: atenție la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor. Capacitatea mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta. Eforturile greșite dozate depășesc posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Elveția, Franța și Canada, de ce ierarhii români din Occident sunt altfel, au un stil uman și liturgic parcă mai apropiat de popor, mai legat de trăirea lor, ca în primele veacuri ale creștinismului. Zgomotul sacadat de toacă sporește nerăbdarea și excitația mulțimii. Iată, apare și racla, așezată pe un fel de cadru de lemn, înalt, purtată de șase preoți-călugări. Spațiul dintre ei este suficient de mare pentru a permite trecerea pelerinilor pe sub raclă ; de altfel, acest obicei al trecerii pe dedesubtul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]