1,039 matches
-
treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
bASTE [bASTa]. Fie, dacă socotim grafemele, un număr descrescător de litere care preced finala în /ast/: 4, apoi 3, apoi 2, apoi, în încheiere, o singură literă, așa cum spune ultimul cuvînd din prima parte a poemului: BASTE [basta] (interjecție, francizarea exclamației italiene basta care exprimă indiferența, resemnarea, nerăbdarea sau decepția și care înseamnă literal "ajunge"). Pe de altă parte, poemul este compus din fraze lungi atît de slab punctuate încît, la lectură, apare un ritm-număr specific fiecărei fraze-paragraf. Numărătoarea silabelor din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma interogativă de suprafață: T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ștrumfei de treabă. Hai că vă iert! Această bulă de bandă desenată conține o suită de patru acte de discurs (A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd că: Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3 și e4. • e3: ÎN CIUDA faptului că ați ștrumfit-o: Propoziție p care trimite anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o, tu, care știai! Ruptura sintactică din versul 9 printr-o linioară permite identificarea unui Deznodămînt-Pn4 (apoi noapte) a cărui brutalitate este subliniată de sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv o întrerupere marcată prin trei puncte de suspensie și o exclamație într-un enunț nominal (apoi noapte!). Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului de data aceasta în prezentul enunțării-povestirii. Cele patru forme de enunțare spun toate emoția intensă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
refuzului de a răspunde pe care versul 5 o justifică parțial ("Un dor, rănit de toate / Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal"). În schimb, ultimele două versuri prezintă un frumos caz de formă gramaticală de întrebare cu valoare de exclamație, conform descrierii lui Bally. Putem considera această falsă întrebare ca pe adevăratul răspuns la Q1: ceea ce mă-mbată la tine este, ca și la mine, amurgul autumnal... Din cele cinci (proto)tipuri de bază care au fost distinse, am văzut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3), Perorație (exclamațiile finale). Acest model retoric nu arată totuși varietatea planurilor de texte posibile. Un plan de text poate fi convențional, adică fixat prin apartenența istorică la un gen sau sub-gen al discursului. Dar planul de text al unui editorial, al unui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ai în jur priveliști de o frumusețe rară. În zarea Repedii, până hăt departe spre Bârnova, ți se dezvăluie cu dărnicie o salbă albastră a dealurilor armonios vălurite, cu pilonul releului de televiziune de pe Repedea ca un uriaș semn de exclamație uitat în zare. Spre asfințit, soarele se rostogolește în vatra de jeratic a apusului, topind în ea vechea ctitorie a Ducăi Vodă, iar tu, între nesfârșitele vii ce te înconjoară, meditezi la versurile lui Păstorel: „Un om grăbit la Iași
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fenomene de limbă care sunt analizate în încercarea de a înțelege cu ce scop au fost ele produse de către scriitor. Am putea vorbi despre o stilistică a "mijloacelor de expresie". Tratatele de stilistică tradiționale clasifică aceste procedee în rubrici diferite (exclamațiile, antepoziționarea adjectivului, metaforele...), încercând să le asocieze categorii bine conturate de efecte de sens: surpriza, patetismul, disprețul... Un asemenea demers se situează în continuarea acelui inventio retoric, care consta în găsirea celor mai potrivite mijloace verbale pentru a determina publicul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
revine (după moartea tatălui său) și nu dintr-o ură personală." "O, pater !", îi spusei eu, "ce frumos rod al dirijării intenției. Văd cât se poate de bine ce mare este acest rod al dirijării intenției 161". Cititorul interpretează spontan exclamația finală a naratorului drept ironică. Ceea ce se știe despre integritatea sa morală intră în conflict cu admirația pe care o exprimă față de o decizie cazuistică atât de puțin demnă de admirație, ținând cont de principiile eticii creștine. Cum iezuitul nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un discurs direct la un discurs indirect (I) sau revenirea din discursul indirect la un enunț în discursul direct (II). De pildă: (I): unele elemente care figurează în discursul direct nu pot fi transpuse în discurs indirect: onomatopeele, interjecțiile, vocativul, exclamațiile, enunțurile neterminate, unele cuvinte în limbă străină etc. * Mi-a spus că brrr! Mi-a spus că așa om! * Mi-a spus că Jean este cel mai ... Imposibilitatea reiese tocmai din proprietățile fiecărei strategii de citare: doar DD pretinde că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un singur "locutor", care trebuie să își asume întreaga enunțare. Din clipa în care nu mai există decât o singură situație de enunțare, cea a discursului care citează, discursul citat nu mai are autonomie în discursul indirect. Asistăm la dispariția exclamațiilor, a interogațiilor, a imperativelor... din discursul citat. Se știe că orice enunțare este afectată de o modalitate globală (orice frază este fie interogativă, fie asertivă, fie exclamativă, fie imperativă) care definește o anumită relație dintre interlocutori. În măsura în care citatul din discursul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
întreabă: Luc este drăguț?, el îi cere interlocutorului să îl plaseze sau nu pe Luc în clasa ființelor drăguțe. Într-o asemenea structură, chiar dacă în afara contextului apare mai degrabă subiectiv, adjectivul tinde să fie interpretat ca obiectiv. În schimb, în exclamația: Cât este de drăguț Luc!, enunțătorul nu are nicio îndoială cu privire la drăgălășenia lui Luc, pe care enunțătorul i-o atribuie la un mod superlativ. Prin urmare, este suficient ca interogația să devină "retorică" (să formeze o aserțiune deghizată) ca să facă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a interpretărilor "subiective" și "obiective". Dacă anumite adjective (cf. drăguț) sunt compatibile cu ambele interpretări, în funcție de cotext, altele sunt mai stabile: prin excelență, minunat este subiectiv și pătrat este obiectiv. De aceea, acesta din urmă nu poate figura într-o exclamație: * Ce casă pătrată! Cu siguranță, pot apărea enunțuri ca: Ce masă splendidă ați cumpărat? în care un adjectiv subiectiv apare în interogație, dar în care interogația nu trimite la splendidă, ci este doar o apreciere în pasajul respectiv (a se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vizite în colibele muncitorilor din Lille), ea însăși inserată într-o secvență argumentativă (un discurs în fața Adunării Naționale) susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tendință conciliatoare față de sistemul dominant al relațiilor de clasă sub o retorică a filantropismului social. Caracterul reformist și mic-burghez al operei lui Sue (pe care l-a denunțat cu o mare luciditate și criticul rus V.G. Belinski) e rezumat de exclamația naivă a unuia din personaje: "Ah, dacă bogatul ar ști!" Reiese că problema nu e de a răsturna sistemul, ci de a-i face pe posedanți conștienți de ravagiile pauperității: dacă ei "ar ști", atunci desigur plăgile sociale ar putea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi fost capabil de altruismul de a recunoaște că viitorul era al celor mulți și, cum altfel, exploatați. Niște înscenări tipice regimului comunist sunt considerate acte de reparație morală, iar vina acuzaților ar fi atât de mare, încât merită o exclamație cinică: "Nebunie, ca să fii cruțător". Între naivitate și compromis Oare chiar credea Călinescu tot ce scria? Putea un intelectual subțire și cu maliția spiritului critic, ca el, să îi prefere pe Gheorghiu-Dej și pe Ana Pauker unor Iuliu Maniu sau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
profilează imens/ pe cerul înstelat/ pumnul strâns al piscurilor înălțat ca un steag". Primele volume surprind măcar prin inovațiile stilistice, prin retorismul adresării. Astfel în Anna-Mad se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sufletul, întunericul dominant și fantasmaticul sunt părți ale realității. Atunci când spiritul se simte copleșit de invazia umbrelor, feminitatea aceasta tulbure se dovedește adesea salvatoare. Voce fără trup, venind din înalt, dar și din negură, destramă iluzia și lasă loc renașterii. Exclamațiile care pigmentează textul țin poate de retorica romantică, dar structura poemului e apropiată de cea a alegoriei baudelairiene. Spațiul exterior e cel al angoasei care își ia libertatea să capete proporții "cosmice". Lumina este "închisă", "asediată", pentru a avea acces
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
barieră, aceea dintre public și actor și să ia parte la asaltul asupra convenționalizării. Universul citadin e prezentat secvențial în aceste texte, imaginea tramvaiului, a biliardului ezită între concretețe și volatil. Din dialogul acesta imaginar nu lipsesc retorismele, adresările directe, exclamațiile, interogațiile, invocațiile sau invitațiile. Se conturează o ipostază a circarului care strigă/ invită adunarea la un spectacol care se vrea apropiat de cel al bâlciului, e o alunecare voită spre derizoriu. În mod paradoxal însă renunțarea la idealizarea trăirilor, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
posibilitatea unei renașteri. Impresia de lume răsturnată în care totul se desfășoară după alte coordonate decât cele ale normalității este dată nu numai de calmul cu care se abordează problema morții, ci și de reluarea ca într-un refren a exclamației "Ce frumusețe!" Exclamația amintită exprimă o ironie amară, este poate modalitatea cea mai obișnuită, în cazul acestor poeți, de a încerca să accepte "urâtul" existenței și, totodată, cea mai crudă căci presupune un eu poetic deplin conștient de mizeria lumii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Impresia de lume răsturnată în care totul se desfășoară după alte coordonate decât cele ale normalității este dată nu numai de calmul cu care se abordează problema morții, ci și de reluarea ca într-un refren a exclamației "Ce frumusețe!" Exclamația amintită exprimă o ironie amară, este poate modalitatea cea mai obișnuită, în cazul acestor poeți, de a încerca să accepte "urâtul" existenței și, totodată, cea mai crudă căci presupune un eu poetic deplin conștient de mizeria lumii. Luciditatea extremă care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
oarecare voluptate ceea ce amintește, fără îndoială, de romantici, ca și motivul lunii, de altminteri. Dincolo de aceste asemănări, preluări formale, nu mai rămâne aproape nimic din atmosfera romantică autentică. Discursul păstrează elementele imaginarului chiar și o serie de elemente de retorică, exclamații, de exemplu: "O, Doamnă, spuneam Lunii, primește negura sufletului acesta/ ce trece legănându-se pe raze ca pe o punte". E aici o ezitare în descoperirea drumului, o oscilare între exprimarea sentimentelor și teama de ridicol, implicare afectivă, trăire puternică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel selenar și fascinația zborului. Ca semn distinctiv identificăm și structura în simetrie, deschisă. Finalul reia exclamația din prima strofă, modificând-o, deturnându-i sau poate clarificându-i sensul. Dacă inițial aveam de-a face cu o sugestie a căutării, a urmării unui drum fragil, finalul, "ce printre astre la vămile văzduhului se tocmește", sugerează alunecarea spre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]