2,236 matches
-
în spiritul științei acțiunii educative (studenți-viitori educatori). Atunci, modelul de programă curriculară rezultat nu a făcut decât să ilustreze cum finalitățile, specificate în profilul de competență conturat, se concretizează în obiective derivate, conținuturi, experiențe de învățare, sarcini și strategii de exersare a capacităților, competențelor, atitudinilor, potrivit rolurilor de îndeplinit ca profesori constructiviști. Cu atât mai mult o programă curriculară constructivistă este necesar a marca distincția, pentru a modifica metodologia clasică de învățare, între informațiile științifice prezentate și cum să-și construiască
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a temei: plan dezvoltat, hartă conceptuală, lucrări-rezumat, lucrări proprii completate sau rescrise, produse-construct • Sinteza punctelor tari și slabe, continuări, deschideri în înțelegerea temei • Efectuarea de deschideri către alte teme, experiențe, contexte • Aplicarea criteriilor obiective de evaluare generală a construcției cunoașterii • Exersarea atitudinii de negociere, stabilire a consensului, de acomodare reciprocă • Exersarea limbajelor de comunicare în grup • Manifestarea empatiei în înțelegerea reciprocă • Definitivarea portofoliului tematic, teoretic și practic • Evaluarea sumativ-integrativă după criteriile de eficiență, progres, calitate, deschidere spre acțiuni-cerc etare. Elemente de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau rescrise, produse-construct • Sinteza punctelor tari și slabe, continuări, deschideri în înțelegerea temei • Efectuarea de deschideri către alte teme, experiențe, contexte • Aplicarea criteriilor obiective de evaluare generală a construcției cunoașterii • Exersarea atitudinii de negociere, stabilire a consensului, de acomodare reciprocă • Exersarea limbajelor de comunicare în grup • Manifestarea empatiei în înțelegerea reciprocă • Definitivarea portofoliului tematic, teoretic și practic • Evaluarea sumativ-integrativă după criteriile de eficiență, progres, calitate, deschidere spre acțiuni-cerc etare. Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe angajarea educatului cât mai complexă, pentru a înțelege cât mai bine sarcina, dacă realizează o cunoaștere în stilul unei adevărate cercetări. Atunci sunt necesare variate instrumente de prelucrare a informațiilor, procedee de comunicare și colaborare cu ceilalți, sarcini de exersare a capacităților cognitive și a competențelor acționale, în situații cât mai apropiate de cerințele integrării eficient ulterioare în alte activități ale lumii reale, de cunoaștere, de dezvoltare socio-profesională, culturală. Insistența cercetătorilor pe acest rol al contextului pedagogic evidențiază și că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar ca focalizare pe modul de activitate, pe educat și pe procesele învățării, în situații reale aduse în clasă, iar nu pe conținutul de învățat propriu-zis transmis, ci utilizată ca mijloc în exersarea dimensiunilor dezvoltării. În funcție de aceasta, educatorul își adaptează obiectivele, resursele, organizarea, proiectarea, strategiile, evaluarea și oferă suporturile necesare, situațiile, strategiile de motivare, instrumentele. Iar educații sunt încurajați să-și asume sarcini, responsabilități, acțiuni independente sau prin colaborare, pentru dezvoltarea prioritară a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit că poate concretiza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să provoace noi dezvoltări metodice, în variate contexte. Oricum, sunt prioritar citate câteva modalități de fond, care determină schimbarea de paradigmă, despre care comunică acum educatorii: autonomia educatului, învățarea colaborativă, integrarea curriculară, focalizarea pe construirea înțelegerii, diversitatea situațiilor-problemă de rezolvat, exersarea capacităților cognitive, verificarea alternativă, interactivitatea educator-educat. Dar toate aceste schimbări conceptuale și metodologice fuzionează, se combină variat în clasă, mai ales în modelul instruirii de tip holistic, ca o soluție de trecere de la paradigma clasică la cea nouă. Mai mult
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
secvențe consecutive, cu dominarea comunicării unilaterale a educatorului. • Școala este inclusă în realitatea, care-i stabilește scopurile. Procesele sunt minimalizate, nu sunt apreciate în sine. • Organizarea disciplinară a instruirii. • Activitățile sunt hotărâte de către educator, dominând cele de transmitere și de exersare, în baza relațiilor didactice. • Sunt suplimente acționale la conținutul cursului. • Încurajarea experiențelor de prelucrare mentală a conținutului. • Domină activitatea frontală, cu recursul și la cea independentă Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Utilizează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedeelor de ghidare în analiza resurselor și a argumentelor în construcție, • sprijinirea educaților în implicarea în învățarea prin cercetare directă, • abordarea în sistem a instrumentelor variate care să asigure funcționalitatea curriculumului (ca totalitate a experiențelor de învățare), • facilitarea condițiilor pentru exersarea capacităților variate implicate în construcția cunoașterii științifice (concrete, analitice, sintetice, interpretative, critice, reflexive), • formularea și prelucrarea diversificată a sarcinilor necesare construcției înțelegerii, învățării. Însă în educație, instruire sunt multe situații, obiective de realizat și prin transmitere, deci nu se elimină
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tipuri de strategii, definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asupra metodologiei actuale, pentru a aplica diversificarea științific, iar nu empiric, izolat, fără continuitate, inadecvat. • Recursul la instrumente facilitează activitatea mentală, prin scheme, reprezentări grafice, portofolii, hărți cognitive, tabele comparative, analize critice, formularea de ipoteze și reflecții. • Are efect și exersarea cu educații a punerii de întrebări, formularea de interpretări și soluții în variante, alternative procedurale, depășirea obstacolelor și a erorilor. • Îmbinarea activității independente individuale cu colaborarea în grup. • Utilizarea evaluării continue pentru aprecierea progresului, iar în evaluarea finală să aibă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
accentului de la fundamentarea proiectării unice pe doar o teorie a învățării, la evidențierea priorității aspectului alternativelor, flexibilității metodologice ale facilitării contextului adecvat, ale îndrumării, sprijinirii educaților în construcția înțelegerii și rezolvării situații-problemă date, în mobilizarea resurselor proprii achiziționate aici, în exersarea prioritară a competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Elaborarea sintezei, a noi corelații, aplicații (Elaborate) sau extinderea câmpului înțelegerii, utilizării în alte situații reale, abordării din alte perspective. 5. Evaluarea prin analize criteriale (Evaluate) a progresului, a modului de înțelegere și acțiune, a produselor, cu formularea de reflecții, exersarea metacogniției. Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection), ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mediul tehnologic, social, cultural (limbaje, simboluri, texte, informații, tehnologii), • realizarea interacțiunii cu grupuri eterogene și deprinderi de asumare a responsabilității (empatie, colaborare, cooperare, negociere, luare de decizii în grup, autocontrol emoțional, înțelegerea diversității, rezolvare de conflicte), • de afirmare a autonomiei (exersarea responsabilității, păstrarea identității scopurilor, înțelegerea mediului, rezolvarea de proiecte, apărarea intereselor proprii, cunoașterea limitelor proprii și a consecințelor, respectarea normelor sociale). Aceste categorii se intersectează, se integrează, pe baza reflecțiilor asupra manifestării competențelor, pe baza abordării multidisciplinare, colaborative în definirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perspectiva soluțiilor și a categoriilor supuse evaluării, a cerințelor necesare în formarea ei, a procesualității specifice (formularea de întrebări, ipoteze și aprecieri personale, de interpretări proprii și analize critice, în rezolvarea de situații reale apărute sau ca reflecții finale). Prin exersare continuă, ea devine competență esențială, atât în evaluarea continuă-formativă, cât și în cea sumativ-integrativă, pentru că exprimă opinia critică asupra activității, surprinde punctele tari și cele slabe, sugerează reveniri sau corecții, sprijină meditația ulterioară asupra altor conținuturi, sarcini, resurse, proceduri, instrumente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management, • apelul la utilizarea aprecierilor critice ale grupurilor, • exersarea respectării criteriilor deontologice și etice în implicarea activă în management, • întărirea convingerii asupra necesității și efectelor schimbării stilului în leadership. În
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management, • apelul la utilizarea aprecierilor critice ale grupurilor, • exersarea respectării criteriilor deontologice și etice în implicarea activă în management, • întărirea convingerii asupra necesității și efectelor schimbării stilului în leadership. În leadership, față de managementul clasic, educatorul își modifică multe aspecte ale modului de concepere și realizare a conduitei în fața, alături
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
corelații, variante, modelare, obiectivitate, semnificații, analize critice, feedback), • cu acțiunea (de punere în practică a proiectului, în condițiile reale, fără izolare de laborator, cu cuplul cercetător-practician sau cercetătorul-actor direct ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin acumularea și prelucrarea științifică a datelor, prin exersarea formulării de idei noi și de generalizare, adică formarea pentru reflecție științifică și apoi recunoscută chiar oficial ca certificare instituționalizată ca o formă a perfecționării). Alți autori (Charlier, 2005) apreciază
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de punere în practică a proiectului, în condițiile reale, fără izolare de laborator, cu cuplul cercetător-practician sau cercetătorul-actor direct ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin acumularea și prelucrarea științifică a datelor, prin exersarea formulării de idei noi și de generalizare, adică formarea pentru reflecție științifică și apoi recunoscută chiar oficial ca certificare instituționalizată ca o formă a perfecționării). Alți autori (Charlier, 2005) apreciază complexitatea cercetării-acțiune-formare ca realizându-se într-un parcurs de patru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
context, să atingă dezvoltarea profesională. • Modul de realizare interși transdiciplinară, nivelul contextualizării, al realizării în condiții naturale și profesionale reale (cercetarea-acțiune este una ecologică). blemelor, ajută științific factorii de decizie, oferă teme și argumente pentru cercetarea teoretică, oferă oportunități pentru exersarea de competențe constructiviste, manageriale în conceperea și realizarea unui proiect complex de cercetare ș.a. • Este un mod de abordare a cunoașterii și rezolvării problemelor critice ale practicii și pentru luarea de decizii raționale, se bazează pe acțiunea sa reflexivă, validează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbe peste noapte calitatea relațiilor pe care le-a stabilit cu clasa de elevi, reducând În mod spectaculos incidența comportamentelor perturbatoare, modificând eficiența Învățării și predării În clasă. Există, Însă, o serie de aspecte ale managementului comportamentului care Îi permit exersarea de noi deprinderi cognitive și comportamentale, dezvoltânduși abilitățile didactice. Cele mai importante aspecte ale managementului comportamentului sunt: Dezvoltarea unor credințe realiste; Abordarea pozitivă a comportamentului; Interiorizarea principiilor managementului comportamentului; Tehnici de promovare a comportamentului dorit. Prin tradiție profesorii i-au
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
timp pentru a planifica și implementa cu consecvență procedurile și regulile prin care să conducă clasa Abordarea pozitivă Înseamnă: afirmații, reguli și Îndemnuri pozitive, În dauna celor negative; folosirea constantă a laudelor și recompenselor (recunoașterea progresului, Încurajarea sunt recompense); stimularea exersării deprinderilor sociale de care au nevoie elevii pentru a avea succes; redirecționarea elevilor spre succes În detrimentul sublinierii greșelilor. Dacă profesorul este constant În Încercările de a avea o relație constructivă cu elevii, va remarca o schimbare majoră de comportament: elevii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
interrelațiilor existente între membrii comunității respective. Terapia, recuperarea, abilitarea sunt implicate în toate programele de formare a autonomiei personale și sociale a copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES). II. AUTONOMIE SOCIALĂ ȘI PERSONALĂ - DIRECȚII DE ACȚIUNE Obiective specifice: Formarea și exersarea capacităților de autonomie personală în vederea adaptării la viața cotidiană; Cunoașterea și exersarea principalelor activități umane (muncă, joacă, odihnă, program de sărbătoare, tradiții) cu adaptarea socio-umană în diferite situații; Formarea deprinderilor de asumare și îndeplinire a unor sarcini legate de autoservire
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
toate programele de formare a autonomiei personale și sociale a copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES). II. AUTONOMIE SOCIALĂ ȘI PERSONALĂ - DIRECȚII DE ACȚIUNE Obiective specifice: Formarea și exersarea capacităților de autonomie personală în vederea adaptării la viața cotidiană; Cunoașterea și exersarea principalelor activități umane (muncă, joacă, odihnă, program de sărbătoare, tradiții) cu adaptarea socio-umană în diferite situații; Formarea deprinderilor de asumare și îndeplinire a unor sarcini legate de autoservire, autonomie pentru adaptarea la viața cotidiană (școală, stradă, unități publice); Cunoașterea, respectarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
implementarea unor norme uzuale de comportare (formule de politețe, respect, responsabilitate); Formarea unor trăsături de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesională; spiritul de responsabilitate, stăpânirea de sine, cinste, corectitudine, respectarea normelor de conviețuire socială; Reglarea propriei conduite în funcție de cerințele altor persoane; Exersarea capacităților de cooperare, colaborare cu cel de statut social similar sau deosebit, cu persoane cunoscute sau necunoscute. Arii de conținut Adaptarea la mediul social 1. Cunoașterea mediului social Strada: ambianță stradală (cartier, deplasare în diferite locuri); Magazinul: identificare, denumire, organizare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]