12,343 matches
-
lipsa unor dovezi concludente privind realitatea surselor de finanțare indicate în documentele prezentate în legătură cu majorarea de capital social, precum și referitor la soliditatea financiară a acționarilor, din perspectiva asigurării unei finanțări corecte și transparente care să răspundă și exigențelor în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, necesare unui cadru de administrare prudent și sănătos al activității instituției financiare nebancare, ... fapte coroborate cu expunerea Societății SIGMA FINANCE IFN - S.A. a unui cumul de riscuri semnificative generate de
HOTĂRÂRE nr. 3 din 7 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252264]
-
a unui document de către emitent. Pentru situațiile extreme, aceste proceduri precar instituite prin norme infralegale, care limitează accesul avocaților într-o cauză la toate piesele dosarului, sunt neconstituționale din perspectiva dispozițiilor art. 24 și art. 21 din Constituție, încalcă exigențele instituite de art. 6 din Convenție și consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Se încalcă astfel și art. 20 din Constituție. ... 8. Chiar dacă există situații în care, din cauza vreunui posibil
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
din România impune o permanentă actualizare a normelor legale existente, precum și, tot mai accentuat, elaborarea și adoptarea unor noi acte normative care să răspundă cerințelor interesului public. Procesul general de luare a deciziilor trebuie să corespundă, în egală măsură, exigențelor implicării societății civile, precum și necesității obiective de a se răspunde, cu promptitudine, interesului public care impune adoptarea unor norme specifice în diverse domenii, în condițiile unui mediu social-politic tensionat la nivel internațional, cu numeroase provocări de securitate în imediata
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 16 din 2 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252298]
-
acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
vizați de textul criticat au obligația să participe la examenul de capacitate după expirarea perioadei de stagiu de 1 an. De altfel, nici în cazul în care după promovarea examenului de capacitate ar fi continuat activitatea în cadrul parchetului respectiv, exigențele art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu ar fi fost îndeplinite, având în vedere că a exercitat funcția de stagiar pe toată durata maximă efectivă (19 luni), deoarece nu ar mai fi ocupat aceeași
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora. De altfel, în acord cu prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) din Constituție, în dinamica legislativă prevederile criticate au fost completate în sensul dorit de autorul excepției de neconstituționalitate în ceea
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
judiciar asupra soluției dispuse de prima instanță în vederea remedierii hotărârii inițiale. Având în vedere că hotărârea primei instanțe este întotdeauna dată cu nerespectarea principiului imparțialității obiective, rezultă că, în realitate, există doar un singur grad de jurisdicție care îndeplinește exigențele dreptului la un proces echitabil, și anume plângerea. Primul nivel de jurisdicție este inutil și inefectiv din perspectiva dreptului la un proces echitabil, pentru că nu respectă o cerință esențială a acestuia, și, în consecință, este contrar art. 21 alin.
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
concluzia că textul criticat nu are legătură cu obiectul ordonanței de urgență aprobate, reglementând un aspect neavut în vedere, distonant și diferit de aceasta. Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, însă, în procedura specială de aprobare a ordonanțelor
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
Camerei Deputaților și ale comisiilor numai din perimetrul alocat grupului din care fac parte se apreciază că aceasta nu este de natură să afecteze exercitarea liberă a mandatului de deputat și că formularea acesteia nu este de natură să încalce exigențele de tehnică legislativă specifice criteriului predictibilității unui act normativ, după cum a susținut autorul sesizării. Noua reglementare, ce face trimitere la „perimetrul [...] alocat grupului parlamentar“, se află în strânsă corelare cu prevederile art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevăd
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
exercitare a propriului mandat de deputat fără lezarea exercitării altor mandate. ... 27. Se concluzionează că prevederile art. 158 alin. (5), ale art. 245^1 și ale art. 246 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților au fost adoptate cu respectarea exigențelor constituționale. ... 28. În ceea ce privește reglementarea interdicției de a participa la desfășurarea unui banner în sala de ședințe a plenului sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, se apreciază că aceasta reprezintă o măsură justificată și proporțională cu specificul activității
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
alterarea desfășurării procedurilor parlamentare cu ocazia utilizării unui banner pe durata acestora. ... 29. Se exprimă, în concluzie, opinia potrivit căreia prevederile art. 245^1 și ale art. 246 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților au fost adoptate cu respectarea exigențelor constituționale. ... 30. Referitor la presupusa încălcare a prevederilor art. 8 alin. (1), ale art. 69 și 70 din Constituție, se apreciază că sesizarea este neîntemeiată. Astfel, din examinarea prevederilor art. 246 alin. (1) lit. i) din Regulamentul Camerei Deputaților rezultă
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
continuare, argumentele de neconstituționalitate sunt grupate în critici de neconstituționalitate extrinsecă și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 42. În motivarea neconstituționalității extrinseci se invocă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție și considerente cuprinse în decizii ale Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii. Se susține că hotărârea criticată nu respectă textul constituțional invocat, „actul contestat având multiple carențe din perspectiva tehnicii legislative de natură a impieta asupra statului de drept, caracterizat, înainte de toate, prin respectarea supremației Constituției și
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
acte normative cu o forță juridică superioară față de Hotărâre (cu deosebire, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor). “ ... 43. În motivarea neconstituționalității intrinseci se invocă, mai întâi, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale (precizie, previzibilitate și predictibilitate). Potrivit autorilor sesizării, prevederile art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat, nu respectă aceste exigențe. Astfel „perimetrele“ de care se face
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale (precizie, previzibilitate și predictibilitate). Potrivit autorilor sesizării, prevederile art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat, nu respectă aceste exigențe. Astfel „perimetrele“ de care se face vorbire „nu există în realitate“, nefiind adoptată o hotărâre a Camerei Deputaților de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților prin care să se dispună cu privire la înființarea unor astfel de perimetre. Noțiunea de „perimetru
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
text. Se apreciază că aceste considerente sunt pe deplin incidente și în cauza de față, argumentele statuate de Curtea Constituțională putând fi extrapolate, pentru identitate de rațiune, tuturor tipurilor de sancțiuni aplicabile unui subiect de drept, inclusiv celor disciplinare, întrucât exigențele constituționale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii se impun a fi respectate în toate situațiile care vizează „incriminarea“ unei fapte și „pedepsirea“ acesteia, indiferent de natura faptei și a sancțiunii. În susținerea acestor argumente se invocă și jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
său, la specificul obiectului de reglementare al hotărârii, în cazul de față fiind vorba despre organizarea și funcționarea Camerei Deputaților. ... 66. În concluzie, Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2022 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților a fost adoptată cu respectarea exigențelor constituționale. ... 67. Referitor la motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se apreciază că nu pot fi reținute, de asemenea. ... 68. Este neîntemeiată critica privind presupusa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, care consacră principiul legalității și al supremației
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Regulamentul Camerei Deputaților, nou-reglementat, și la noțiunea de „perimetru“ utilizată acolo, se apreciază că acestea nu sunt de natură să afecteze exercitarea liberă a mandatului de deputat și că modul de formulare/redactare a acestora nu este de natură să încalce exigențele de tehnică legislativă specifice criteriului predictibilității unui act normativ. Reglementarea ce face trimitere la „perimetrul (...) alocat grupului parlamentar“ trebuie interpretată în mod sistematic, ținând cont de ansamblul dispozițiilor regulamentare, întrucât se află în strânsă corelare cu prevederile art. 18 din
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
prin reglementarea prevederilor regulamentare contestate nu se poate reține, având în vedere că organismele împuternicite prin art. 246 alin. (2)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaților să constate și să aplice sancțiunile sunt structuri ale acestei Camere, alcătuite în acord cu exigențele constituționale referitoare la respectarea configurației politice, esență a respectării principiului pluralismului în cadrul puterii legislative. În cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților și în Comisia juridică, de disciplină și imunități sunt reprezentate atât majoritatea, cât și opoziția parlamentară, ambele având
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
referitoare la obiectul și titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale, stabilite de prevederile art. 146 lit. c) din Constituție. ... Dispozițiile constituționale invocate 95. În susținerea neconstituționalității extrinseci sunt invocate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate a legii. În susținerea neconstituționalității intrinseci sunt invocate, în Dosarul nr. 394 C/2022, prevederile constituționale ale art. 1 - Statul român, ale art. 8 - Pluralismul și partidele politice, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 31 - Dreptul la
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
public al ședințelor și art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... Examinarea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă 96. În motivarea neconstituționalității extrinseci se susține, cu raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție și la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, caracterul pur formal al expunerii de motive a hotărârii contestate, precum și introducerea „intempestivă“ pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a actului menționat, „de manieră a induce percepția că Hotărârea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
activității Camerei“. Nici în acest caz nu rezultă cu claritate care este conduita imputabilă grupului parlamentar în toate ipotezele normative menționate (acțiuni ale deputaților sau ale angajaților săi). ... 140. Se creează, astfel, o reglementare confuză a regimului disciplinei parlamentare, contrară exigențelor de claritate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, de natură să creeze premisele încălcării principiului pluralismului politic, precum și dispozițiilor art. 69 - Mandatul reprezentativ și ale art. 70 - Mandatul deputaților și al senatorilor, prin restrângerea până
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Suceava, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni de anulare a deciziei privind desfacerea contractului de muncă și plata de drepturi salariale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. 38 din Codul muncii este contrar exigențelor de claritate a legii și încalcă dreptul la apărare al angajatorului. Astfel, deși definiția tranzacției din art. 2.267 alin. (1) din Codul civil se referă la contract, art. 38 din Codul muncii ar fi aplicabil și în cazul actelor juridice
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
constituțional doar în măsura în care sintagma „orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit“ include și declarații prin care salariații recunosc încasarea drepturilor salariale. Sintagma „orice alte documente justificative“, fiind mult prea generală, nu este conformă exigențelor de calitate a legii. ... 9. Mai departe, se susține că acest text de lege nu se corelează cu art. 1.499 din Codul civil, deoarece textul criticat nu precizează care sunt documentele justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Pentru
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
care angajatul ar renunța la drepturile acordate de lege închide, practic, posibilitatea de a eluda efectivitatea interdicției renunțării la drepturile prevăzute de lege. Prin urmare, art. 38 din Codul muncii, în ambele sale componente, contrar susținerii din motivarea excepției, respectă exigențele de calitate a legii. ... 20. Criticile formulate prin raportare la dreptul la apărare vădesc confuzia dintre, pe de o parte, chestiunea renunțării la un drept legal, în particular dreptul la salariu, și, pe de altă parte, chestiunea executării de către
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]