2,012 matches
-
Orientală, probleme inerente oricărei emigrații politice al cărei sfîrșit este greu de prevăzut. Acestei prime cauze de ordin funcțional i se adaugă o a doua, politică. În decembrie 1949, USECO obține autorizația de a-și lărgi rîndurile cu partidele socialiste exilate din Lituania, Estonia și Ucraina, fără însă ca acestea să țină de COMISCO. Această problemă va face obiectul unor lungi și complicate dezbateri în cadrul Internaționalei Socialiste, cel puțin pînă în 1953. Ar fi inutil să relatăm aici toate detaliile. Să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Mai am un singur dor", Eminescu a fost condamnat să dispară din viața publică, cu blândețe, dar ireversibil, supus unui statut născocit, dar cât se poate de convenabil autorităților: poet mare, dar bolnav mintal, incapabil de a întelege "jocul social", exilat în lumea miturilor sale poetice. Or, "a doua viață a lui Eminescu" a fost tocmai aceasta, implicarea politică și socială, pe viață și pe moarte, ceea ce li s-a părut inadmisibil mediocrelor somități ale vremii, inclusiv lui Maiorescu. Deși îl
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este că, dacă nu îl vezi suficient de des, începi să faci abstracție de obiectul respectiv. Iar acest obiect este de foarte multe ori corpul tău. El este aproape permanent acoperit de haine, este renegat atunci când nu arată bine, este exilat sub plapumă, sub birou, sub machiaje. Tare mult te-ai bucura dacă ți-ai reîntâlni corpul din când în când - ca un copil care și a regăsit suzeta! O oglindă Pentru asta, ar fi bună o oglindă mare, cam cât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se poartă foarte urât cu tine, ai putea găsi în acest complex o explicație. Complexul Oedip. Oedip este fiul regelui Lajos și al reginei Iocasta. De teamă că va fi ucis de propriul fiu, așa cum i se prezisese, Lajos îl exilează pe Oedip, dar acesta ajunge să-și ucidă tatăl și s-o ia de soție pe propria mamă. Freud considera că, întocmai acestui mit, în jurul vârstei de 3-5 ani, băiatul se simte atras față de mama lui și dorește ca tatăl
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
valoare - pe care are să le scrie... Dar nu! - nu va mai lucra nimic serios întro țară de mofturi, unde nu se încurajează arta și literatura adevărată. De aceea și pusese de gând să părăsească acest Orient incult și să se exileze de bună voie în Occidentul luminal - la Kecikemet. Singurul bucureștean care s-a alipit la fosta „Junime“ literară din Iași - rara avis, gâscă rară. În politică, lipsă totală de principii, totuși o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția, deși îi
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
la slujbă, dar și de data aceasta o altă restricție se impune, dreptul la îm părtășanie pe care îl va recăpăta numai la ispășirea pedepsei. Punerea în practică a acestui tip de pedeapsă atrage după sine participarea întregii comunități, căci exilat la porțile Bisericii păcătosul este obligat să și strige păcatul și să obțină iertarea pentru a trece în celelalte etape. El se află totodată sub supravegherea preotului, sub ochii parohiei, pe buzele tuturor. Ca și în plan penal, în plan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, ci și notația mai mult decat lapidara despre Glissando dintr-O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema; autorul acesteia, Marian Tutui, exilează filmul care ne interesează la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea Daneliuc abordează cu succes mai multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată de filme realizate în cheie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nu privească pierderea mântuirii că pe cea mai mare ocazie pierdută, precum nu există nimeni care "să nu se îmbujoreze în visul alb al transfigurării. Și aceasta situatie e atat de dramatică, încât te intrebi dacă Dumnezeu nu ne-a exilat pe pamant pe fiecare în parte"22, ca să-și asigure, astfel, slujbași fideli până la moarte. În Convorbiri cu Cioran el îi mărturisește lui Benjamin Ivry: "Am fost întotdeauna tentat de religie, dar pe la 15-16 ani, încercam alături de tatăl meu un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Santos Discépolo. Sunt puține țări în lume în care sentimentul nostalgiei să se fi repetat atât: la primii spanioli care-și regretau patria îndepărtată, la indieni, pentru că duceau dorul libertății pierdute, la gauchos, ceva mai tarziu, deplasați de civilizația europeană, exilați în propria lor țară, rememorând vârstă de aur a sălbaticei lor independente. În fine, la imigranții care tânjeau după teritoriul lor european, cu obiceiurile-i milenare, spune Sábato, conchizând că argentinianul are toate motivele să fie nostalgic. Originea etimologica a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
l-au făcut să-și grăbească deloc pulsul creației, lent, însă în acord cu ritmul sau interior, ca o picătură care întârzie să cadă, insistența și încăpățânata. Prea multe speranțe au fost distruse, spune, cu amărăciune, Sábato, omul se simte exilat din propria să existența, rătăcit într-un univers kafkian. "Camus spunea că fiecare generație se crede destinată să refacă lumea, dar că a noastră are o misiune și mai mare. Să împiedicăm că lumea să se distrugă."64 Este imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din 1938 Evoluția politică și constituțională din România interbelică a fost grav afectată de criza dinastică care a avut loc în ultimii ani ai domniei regelui Ferdinad I. Fiul acestuia, prințul moștenitor Carol, a renunțat la tron și s-a exilat. Parlamentul a acceptat acestă renunțare la 4 ianuarie 1926 și l-a declarat prinț moștenitor pe Mihai, fiul lui Carol și nepotul regelui Ferdinad I . La 20 iulie 1927 a murit Ferdinand I. A fost proclamat rege nepotul sau Mihai
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
este concediat și înlocuit de către Zachariadis, care proclamă 1949 anul victoriei. Vafiadis va fi exclus din KKE în 1950 pentru titoism. De fapt, nu victoriei, ci unei adevărate debandade trebuie să facă față trupele comuniste. Cei care pot se vor exila. 80.000 de cadre ale KKE vor ajunge astfel în țările din Est. Conducerea KKE se instalează la București. Războiul civil va lăsa în urma sa 50.000 de morți și o țară în ruină. Partidul comunist, ilegal, nu va fi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
garantării vieții și a bunurilor materiale. Ca urmare a acestor presiuni, patru sute de mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică. Cu toate acestea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, patriarhul Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul spiritual, împăratul este nevoit să-l recheme și Ioan este primit în triumf. Împăcarea n-a durat decât două luni
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
sfatul lui Teofil, a convocat un nou sinod în care a depus a doua oară pe Ioan, sub pretextul necanonicității revenirii lui în scaunul episcopal din Constantinopol, după primul exil. Ioan a fost arestat în palat aproape de sărbătoarea Paștelui și exilat după Rusalii la 20 iunie 404. De data aceasta este trimis în surghiun la Cucuz, în Armenia. Mânia credincioșilor și prietenilor săi au condus la incendierea catedralei Sfânta Sofia și la devastarea palatului senatului. Sfântul Ioan păstra legătura cu cei
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
militantul pentru libertate deportat la Dachau în timpul ultimului război mondial, comunistul emigrat în Iugoslavia pentru a contribui la construirea socialismului și ulterior, din cauza fidelității față de ideologia stalinistă, întemnițat în gulagul de la Goli Otok, înspăimântătoarea insulă cheală unde regimul titoist își exila disidenții, ci și cea a lui Jorgen Jorgensen, aventurierul danez din secolul al XIX-lea. Este vorba de un personaj care chiar a existat și în cursul vieții sale reale a fost, printre altele, navigator, spion, ctitor de orașe și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vetustele veșminte ale lui Isabel, spre a retrăi o imagine ce i s-a refuzat. După Revoluția Garoafelor, Milà, datorită acelei relații nefaste, va fi silită să revină la statutul de sărăcie lucie. Se va însoți cu pustiul și singurătatea, exilată într-un univers îmbătrânit, pradă alienării și psihozei. Paula, fetița bucătăresei, înfiată și crescută de o femeie cu suflet mare, este vizitată de Domnu, sosit în oraș în fruntea alaiului său grobian de polițiști și gărzi de corp. Ceremonialul primirii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și părăsește camera și clădirea în care locuia, cu gândul să nu se mai întoarcă acolo, persecutat de ideea traiului sub același acoperiș cu acel porumbel. Singurătatea morbidă în care se exilase își spune cuvântul. Jonathan nu avea prieteni, nici iubită, nu comunica decât strict utilitar și profesional, nu îngăduia vreun contact fizic, era de o castitate suspectă în relațiile sale cu ceilalți, având comportament de automat, robot, sfinx (cum îi plăcea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Monetar Internațional. Societatea argentiniană, altădată atît de încrezătoare și de prosperă, a suferit transformări profunde. Majoritatea populației s-a văzut marginalizată, o întreagă generație a crescut fără să aibă parte de un sistem educativ adecvat, numărul de morți, dispăruți și exilați datorită dictaturii nu a fost întrecut decît de cel datorat sărăciei. Dincolo de criza economico-financiară actuală, Argentina se confruntă cu o criză de valori, care vine din istoria sa mai îndepărtată sau mai apropiată, criză pe care demagogia peronistă n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se revelă în faza ulterioară a acestui eveniment traumatic. Soțul înșelat nu reacționează în maniera brutală a sangvinarilor medievali (deși e profund rănit de nebănuita descoperire), ci, cu metodă pedagogică și morală, decide separarea definitivă de consoartă pe care o exilează la o moșie îndepărtată. Aici, femeia cade în disperarea remușcărilor (aluzia din titlu capătă acum consistență), devenind anorexică și plîngîndu-și păcatul pînă în pragul nevropatiei acute. În alt plan, îl vedem pe Francis Acton îndrăgostindu-se nebunește de Susan, sora
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Mălăncioiu, unde "poemele pe aceeași tramă narativ-parabolică, într-un limbaj apropiat de naturalețea oralității, exprimă disperarea celui care își găsește unicul refugiu în vis, în deșertul din propriul creier, de vreme ce țara de-afară nu este decât un wasteland trist"184: "Exilată în țara din creierul meu,/ Unde nu e nici iarnă, nici primăvară,/ Ci numai timpul, în care mi-e dat să visez,/ Mi s-a făcut dor de țara de-afară,// Ofer de bună voie un vis numai al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acest vis de mort/ Mă mai poate salva." (Pradă visului meu). Atmosfera onirică, romantică este din nou reconsiderată, transformându-se într-un spațiu întunecat al groazei și al spaimei. Realitatea capătă dimensiuni lugubre, în care se instalează frica și singurătatea. "Exilată în țara din creierul meu/ Unde nu e nici iarnă, nici primăvară,/ Ci numai timpul în care mi-e dat să visez,/ Mi s-a făcut dor de țara de-afară." (Exil), iar prezența morții este statornică în fiecare vers
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
judecat de 501 jurați trași la sorți: 281 votează pentru pedeapsa cu moartea, 220 împotrivă. Convinși că tirania nu e niciodată nimicită, că e tot timpul posibilă, atenienii au încercat s-o facă imposibilă, inventînd ostracizarea: Adunarea poate decide să exileze pentru o perioadă de zece ani orice persoană suspectată că ar vrea să instaureze tirania. Dêmokratia ateniană mai este caracterizată de trei imposibile: nu există guvern (nici Consiliul, nici colegiul strategilor nu pot fi considerate un guvern propriu-zis), nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Apud L. Boicu, Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849-1856), Editura Junimea, Iași, 1973, p. 38. 34 Pentru detalii: N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857), București, 1931; Cornelia Bodea, Lupta pentru Unire a revoluționarilor exilați de la 1848, în vol. Studii privind Unirea Principatelor, Editura Academiei, București, 1960 ș.a. 35 L. Boicu, op. cit., p. 39. 36 "Prezentul rezbel consemna, entuziast, D. Brătianu, într-o corespondență transmisă în țară s-a ivit în condiții așa de favorabile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puternic al emoțiilor trecute și prezente, au intrat dintotdeauna factori atât supranaturali, cât și naturali. Nici măcar această diadă nu epuizează problematica: cum trebuie să procedăm în privința acelor elemente pe care, neștiind prea bine în ce categorie să le plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]