1,252 matches
-
actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în aceste situații trebuie să aibă în vedere dacă este vorba de modificări de tip endogen, legate de o anumită predispoziție constituțională, sau mai există cazuri similare în familiile acestor bolnavi ori, dimpotrivă, dacă este vorba de modificări de tip exogen, legate de situații conflictuale, la care indivizii dezvoltă manifestări de tip reactiv, depresiv, anxios sau conduite suicidare. Măsurile care se impun din punct de vedere psihoigienic sunt următoarele: evitarea situațiilor de încordare emoțională; combaterea oboselii, a suprasolicitării sau surmenajului intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de factorii psihotraumatizanți, fiind facilitată de factorii somatigeni, de un anumit tip de reactivitate individuală, de structura psihică a personalității bolnavului, de modelul de comportament individual, de conflictul dintre nivelul de aspirații și posibilitățile personale de realizare, de factorii morbigenetici exogeni și de natura relațiilor interpersonale. În cursul evoluției clinice a nevrozelor, tulburările psihopatologice pot influența negativ capacitatea de muncă a bolnavilor, mai ales în domeniile care solicită o activitate intelectuală susținută, de intensitate medie sau crescută. Majoritatea autorilor sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de anatomia creierului și de funcționarea acestuia. Menționez că apariția unui copil cu autism în familie nu înseamnă că acesta nu a fost dorit sau iubit. Se vorbește și despre rolul unor infecții virale sau bacteriene ori al unor toxine exogene cum este mercurul. Cristina Mureșan consideră că „nu este însă științific și nici etic să reducem autismul la o problemă de transmitere genetică simplă”, deoarece autismul este „o afecțiune multifactorială” în care factorul genetic joacă un rol important, dar nu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
legați prin raporturi strânse de loialitate; -trebuie să existe mecanisme de coerciție sau de incitare directă a sportivului și a publicului; -grupul latent se poate fragmenta în grupuri restrânse, locale; -costul participării poate să fie nul sau negativ; -o organizație exogenă poate să-și asume sarcina reprezentării grupului latent. Schema comportamentală socială sportivă este excesiv de simplă, se ține cont de: -retribuțiile simbolice, -de riscurile participării și -de absenteism. Pentru înțelegerea nevoii de grupare sportivă, ar trebui să trimitem spre teoria lui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
permisiv, apt să-I primescă și să-I utilizeze ideile (factor social). Multitudinea de factori, potrivit studiilor diverșilor autori se grupează în: a. factori individuali (interni sau endogeni), intelectuali și nonintelectuali, ce definesc potențialul unei persoane și b. factori externi (exogeni) cei prin care societatea sau mediul poate interveni asupra capacității creative. Separarea lor este dificilă deoarece unii factori țin de persoană, dar și de factori externi. Exemplu: aptitudinile sunt înnăscute dar și cultivate prin educație. În cadrul factorilor interni consemnăm: A
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
racterele vizibile sau invizibile, a căror manifestare este condiționată de ansamblul de particularități individuale ale expresiei genomului, proteinelor și a ARN. Epigenomul definește ansamblul de modificări pe care le suferă genomul, fără să-și modifice secvenționalizarea sub influența unor factori exogeni (am bientali din macrocosmos) sau endogeni (în special enzimatici). Respectivii factori modulează expresia genelor. În acest fel, genomul se manifestă printr-un fenotip normal ori printr-unul patologic. Până în prezent, cercetarea biomedicală nu a putut să ofere metode de analiză
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de virogene endogene (codificatoare de particule C) și oncogene (responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca radiațiile, carcinogenii chimici, virusurile exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor carcinogene) să fi pătruns în genomul viețuitoarelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
110 baze copiate. S-a putut stabili că în dezvoltarea unei tumori există o fază precoce în care are loc apariția unei celule mutante cu fenotip transformat, a cărei instabilitate genetică este în permanență stimulată de numeroase acțiuni endogene și exogene nocive asupra ADN, iar erorile acestuia sunt menținute prin funcționarea defectivă a aparatului replicativ. Astfel, după etapa de inducție, defectul genetic care nu a putut fi reparat de mecanismele celulare specifice devine stabilizat și astfel este generată o clonă de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru ghidarea inserției TTAGGG. La om, acest component are simbolul hTR. b) TERT (Telomere Reverse Transcriptase) este un component proteinic care oferă acțiunea catalitică. Această proteină-enzimă este aproape inactivă în majoritatea celulelor somatice, dar atunci când hTERT (h=human) este exprimată exogen, celulele sunt capabile să-și mențină lungimea telomerelor suficient pentru a împiedica senescența. Analiza câtorva linii celulare telomerază-imortalizate a putut dovedi faptul că celulele își pot menține un genotip stabil și reținerea unor markeri fenotipici critici. În ultimele decenii, experimentele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fizici, genetici sau infecțioși care, în final, duce la formarea unei neoplazii maligne. De-a lungul timpului s-au cumulat în literatura de specialitate numeroase cercetări care implică în etiologia cancerului la om și animale două tipuri de agenți cancerigeni: exogeni și endogeni. A. Din prima categorie fac parte factorii nutriționali (precum tipul de alimen tație și modul de preparare a diferitelor alimente), factorii socio-economici, ca stilul de viață, expunerea la diferiți carcinogeni chimici, fizici sau biologici, dictată de natura profesiei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulelor hepatice, pe termen lung poate cauza o necroză continuă a hepatocitelor, cu regenerare celulară consecutivă. Rezultă modificări genetice 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om care se cumulează. În plus, infecția persistentă cu VHB poate fi potențată de cancerigeni exogeni precum alcoolul și aflatoxina. Deși integrarea ADN-ului VHB în genomul celulei hepatice a fost detectată la majoritatea pacienților cu hepatită cronică cu AgHBs pozitiv sau HCC, acest lucru ar putea să nu contribuie în mod direct la hepatocarcinogeneză. Integrarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de creștere a topoizomerazei I intracelulare a dat rezultate în clivajul ADN-ului viral în zone specifice, alinierea ADN-ului circular și promovarea integrării acestuia. În plus, atât probabilitatea mutației spontane cît și deteriorarea ADN-ului de către unii agenți mutageni exogeni este crescută. Rata accelerată de diviziune celulară nu permite ADN-ului modificat să fie reparat înainte ca celula să se dividă din nou. Aceasta duce la „fixarea“ ADN-ului anormal în celulele fiice. Se facilitează, astfel, acumularea unui număr de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din focarul ectopic poate fi suprimată prin aplicarea pentru scurt timp a unui stimul electric exogen cu frecvență mai mare (overdrive supression). Prelungirea segmentului PQ indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe fiind, ciupercile pot fi saprofite ori parazite. Aceasta înseamnă că primele profită de prezența în mediu a substanțelor organice reduse de origine exogenă ori consecutive morții unora dintre organismele constitutive ale foulingului biologic, iar celelalte, de importanță mai redusă, parazitează unele dintre organismele din componența acestuia. Acțiunea oxidativă a ciupercilor, exercitată asupra mediului lor de viață, se materializează în secreția unor acizi organici
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unicelular pentru a putea ajunge să resimtă toxicitatea azotului aminic precum plantele superioare, iar reprezentanții lor, ca bacteriile feruginoase, sunt caracterizați, la fel cu similarele lor dar fotoautotrofe - algele -, de aceeași posibilitate de manifestare a heterotrofiei, anume consumul de aminoacizi exogeni. Caracterul autotrof al acestor bacterii pune evident problema necesității unor medii oxidante ca și a modulării redox spre reducător a mediului în urma activității lor. Ca urmare, ele vor fi caracteristice foulingului biologic exterior (acolo unde există fier ori mangan), iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
invocate sunt, evident, doar motive justificative. În situația de față, ce comportă raportări cu mare încărcătură afectivă, ne putem aștepta, așa cum studiile experimentale inspirate de teoria atribuirii au și demonstrat-o, ca părinții să invoce cu mai mare pondere factori exogeni familiei și personalității copilului atunci când e vorba de insuccese, scoțând în evidență meritele personale ale copilului sau ale membrilor familiei pentru explicarea succeselor. În general însă, vom obține răspunsuri realiste, pentru că acestea se referă la un domeniu apropiat, accesibil și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În exterior). Prin intermediul meridianelor, disfuncțiile și modificările patologice ale organelor interne se reflectă la suprafața corpului. Prin urmare, perturbarea funcționării meridianelor, provocată de impactul factorilor emoționali (exces de bucurie, furie, melancolie, Îngrijorare, tristețe, neliniște și groază) sau al agenților patogeni exogeni (vânt, frig, căldura verii, umezeală, uscăciune și arșiță), duce la blocarea qi-ului, Întrerupându-i circulația prin organism și, În cele din urmă, provocând Îmbolnăvirea. Este esențial ca aceste meridiane principale și secundare să fie deschise În permanență fluxului de qi
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
factorii de mediu intervin în declanșarea procesului autoimun nu sunt exact cunoscute. Cea mai atrăgătoare teorie este cea privind existența unei omologii structurale între antigenele virale (sau proteinele din lapte) cu antigene ?-celulare, astfel încât atacul imun îndreptat inițial împotriva antigenelor exogene va afecta apoi și proteinele „self” pancreatice. Această ipoteză a primit numele de „Teoria mimetismului molecular”. Altă ipoteză este că factorii de mediu diabetogeni pot modifica structura proteinelor din compoziția celulei ?-pancreatice, astfel încât acestea devin antigenice. În consecință, împotriva lor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
celulele β împotriva căreia a fost dovedită existența unui răspuns autoimun la pacienții diabetici (Palmer et al., 1983). Insulină și proinsulina sunt considerate singurele proteine (antigene) absolut specifice celulei β. Pe de altă parte existența răspunsului imun îndreptat împotriva insulinei exogene animale, cu apariția de anticorpi anti-insulinici, era un fenomen cunoscut de mai mult timp. Acest fenomen a stat la baza ideii de a testa pacienții cu DZ nou depistat (înainte de inițierea insulinoterapiei) pentru prezență sau absența autoanticorpilor anti-insulinici (Palmer et
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
probabil un rol în fiziopatologia anevrismelor intracraniene. Fibrele de elastină care se găsesc cu precădere în lamina elastică internă, sunt principalele elemente de rezistență și sunt responsabile de dilatare și revenire la forma inițială a arterei. d. Factori endogeni și exogeni în etiopatogenia ASIC. Numeroase afecțiuni ereditare ale țesutului conjunctiv au fost asociate cu anevrismele cerebrale: boala renală polichistică congenitală autozomal dominantă, sindromul Ehlers-Danlos tip IV, alte afecțiuni ale colagenului de tip III, pseudoxanthoma elasticum, deficiența de alfa1antitripsină, sindromul Marfan, neurofibromatoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe care Havelock (1971, p. 98) o realizează asupra barierelor în calea schimbării, putem spune că școala își menține oarecum caracterul stabil și homeostatic. Autorul încearcă o distribuție riguroasă a acestor bariere pe care le împarte în trei categorii: factori exogeni, care blochează pătrunderea schimbării la nivelul școlii, factori endogeni, care blochează din interior schimbarea și factori de limitare care sunt adevărate bariere în calea difuzării ideilor novatoare. Iată, pe scurt, care sunt elementele care descriu fiecare categorie în parte: 1
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
blochează pătrunderea schimbării la nivelul școlii, factori endogeni, care blochează din interior schimbarea și factori de limitare care sunt adevărate bariere în calea difuzării ideilor novatoare. Iată, pe scurt, care sunt elementele care descriu fiecare categorie în parte: 1. Factori exogeni a) Rezistența mediului înconjurător față de schimbări. Este situația în care comunitatea refuză din principiu orice schimbare la nivelul sistemului de învățământ. b) "Incompetența" agenților externi, adică a părinților care nu dețin suficiente informații în legătură cu necesitatea introducerii schimbărilor în școală. c
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
precum și În Înlăturarea disparităților În ceea ce privește nivelul de dezvoltare a diferitelor regiuni. 1.1.6. Concluzie Se poate spune că efectele crizei actuale ne fac să regândim modelele de dezvoltare economică la nivel global și să realizăm joncțiunea de la o abordare exogenă a factorilor de producție - pământ, capital, forță de muncă - la o abordare endogenă, văzută prin prisma progresului tehnic, la baza căruia stă omul prin cunoașterea sa, În contextul orientării eforturilor către știință, educație, cercetare și dezvoltare. Avem o planetă permanentă
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu există independent de practicile care le creează și le dau conținut. Structura nu există fără proces, iar procesul nu există fără reiterările lui în fiecare interacțiune dintre actori. Autoajutorarea și politica de putere sunt instituții ale anarhiei, nu caracteristici exogene și imuabile ale ei. Același statut îl au și concepțiile despre securitate care se bazează exclusiv pe considerarea propriului interes; ele sunt doar instituții particulare existând într-un mediu anarhic - cel internațional, unde instituțiile se definesc ca seturi relativ stabile
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]