5,246 matches
-
Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții, superstiții. Autorul subliniază că aici este vorba de identitate de deprinderi, și nicidecum de identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au difuzat milioane de evanghelii printre popoarele din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, iar nu pe o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității prin contribuția la mecanismele de atribuire colectivă, prin organizarea acțiunii colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate. În al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale. Analiza p.s. nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea de noi soluții, la selectarea lor pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Creșterea capacității colectivităților de înțelegere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideal-tipuri care, prin abstractizarea diversității fenomenelor, permit o înțelegere a particularităților și a realităților s.b. Construirea tipologiilor presupune identificarea unor logici de organizare în jurul cărora se grupează statele, fiind considerate utile doar în măsura în care sunt elaborate ca un instrument pentru explicarea evoluției s.b. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut, incercările de identificare a conținutului s.b., de stabilire a diferențelor și deosebirilor dintre acestea abundă în literatura de specialitate. Primele încercări de tipologizare a s.b. s-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
l "Rostow" Rostow se referă, îndeosebi, la dependența unor determinați ai stadiului de dezvoltare economică a unei țări, aceștia fiind calitatea și cantitatea resurselor, tehnologiile de care dispune societatea respectivă și structura instituțională a țării respective. Dacă ne limităm la explicarea experienței țărilor vestice, teoria lui HYPERLINK \l "Rostow" Rostow este, în mare parte, validă. Pentru alte țări din alte regiuni ale lumii, cu culturi diferite și condiții sociale istorice diferite, care au experimentat o modernizare redusă, teoria lui Rostow este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoretizarea nu mai este abstractizată, ci are la bază noi studii de caz, realizate în context istoric; dezvoltarea nu mai este văzută ca unidirecțională, ci multidirecțională; factorii externi și conflictul nu mai sunt neglijați, ci dețin un rol important în explicarea dezvoltării multidirecționale. 2. Teoria dependenței Așa cum arată Voicu (2002), teoriile dependenței au furnizat o explicație alternativă, comparativ cu cele ale dezvoltării sociale ca proces de modernizare (îndeosebi prin industrializare). Punctul critic de pornire a fost incapacitatea teoriei modernizării de a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2002) arată că și după obținerea independenței și suveranității politice, dependența de metropolă a fostelor colonii s-a perpetuat, din cauza situației monopoliste existente atât pe piețele de desfacere, cât și în ceea ce privește importul. Cei mai reprezentativi teoreticieni ai acestui model de explicare a dezvoltării sociale sunt: Andre Gunder Frank, Theotonio Dos Santos, Fernando Henrique Cardoso, Edelberto Torres-Rivas, Samir Amin și Raul Prebisch, acesta din urmă fundamentând teoria dependenței. HYPERLINK \l "Prebisch" Prebisch (1950) propune un nou model de dezvoltare (focalizat pe America Latină
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și concurența țărilor dezvoltate au făcut ca proiectul ECLA să eșueze, deși a avut rezultate notabile în anii ’60, îndeosebi în Mexic și Brazilia” ( HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002). HYPERLINK \l "Frank" A.G. Frank (1966, 1975) arată că modelul de explicare a subdezvoltării prin raportare la factorii interni și a dezvoltării prin raportare la factorii externi (specific teoriilor modernizării) este eronat, deoarece, așa cum arată So (So, 1990, apud Bădescu, 2006, p. 53): - țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cadru legal pentru reformă, oricât de bine conceput, ar fi mult prea dificil de implementat (Berg, 1994; Rapaczynski, 1996). În sfera politică, teoriile neoinstituționaliste preiau și ele definiția democrației propusă de teoriile liberale, însă contribuția lor decurge din interesul pentru explicarea proceselor prin care valorile și principiile democratice devin, într-adevăr, instituții, adică reguli ale jocului care ajung să fie promovate de anumite organizații și dobândesc puterea de a structura acțiuni și evenimente politice. Conform acestor teorii, principala caracteristică a transformărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care statele creează, mențin și modifică instituțiile internaționale pentru a-și satisface interesele, dar acestea le influențează subsecvent și direct deciziile și comportamentul. Pentru a parafraza un autor contemporan de prestigiu, „instituțiile contează” în sistemul internațional. Puterea lor de explicare a relațiilor internaționale variază, în funcție și de alte coordonate, dar rămâne în orice circumstanță importantă pentru a înțelege dinamica relațiilor internaționale și a sistemului internațional. Asemenea primelor două niveluri de analiză, și al treilea comportă diverse observații critice. Dincolo de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Statelor Unite, valorile predominante ale elitelor politice și cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile lui George W. Bush și Saddam Hussein, ca indivizi în poziții de autoritate. În căutarea înțelegerii și explicării cu acuratețe a evenimentelor și proceselor, relațiile internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interbelică este marcată de [proiectul] combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe (Thies, 2002, p. 166). Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul „analogiei domestice” prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne (apud Sylvest, 2004, p. 422; vezi și Dunne, 2005). Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului, sinonim cu Școala engleză a relațiilor internaționale, și „raționalism” ca denumire-etichetă dată de autori contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii înrudite sunt denumite, de alte surse de specialitate, cu termenul de „pozitivism”, pe care îl recomand, tocmai datorită faptului că elimină confuzia dintre Școala
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de alte surse de specialitate, cu termenul de „pozitivism”, pe care îl recomand, tocmai datorită faptului că elimină confuzia dintre Școala engleză a relațiilor internaționale și o categorie întreagă de teorii înrudite între ele doar prin asumpții metodologice și gnoseologice. Explicarea sociologică a apariției unei școli distincte a relațiilor internaționale în lumea britanică ține, fără îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii ’60-’70. Ea se construiește în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în timpul „războiului rece”. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare; iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de sorginte marxistă, cât și a formelor pe care acestea le-au luat când au fost transpuse în practică, este greu de decelat o perspectivă unitară asupra acestui curent
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iar armele nucleare au avut un impact decisiv în acest sens, pentru că deținerea unei capacități de contralovitură nucleară face ca prețul plătit de agresor să fie enorm (Lynn-Jones, 2000). Teoriile balanței ofensivă-defensivă (încorporate în realismul structural waltzian) pot ajuta la explicarea și predicția unui anumit război, precum și a condițiilor în care pacea devine mai probabilă. Realiștii defensivi sunt mai optimiști decât Waltz în privința șanselor de cooperare între state, inclusiv în domeniul securității. Spre exemplu, Charles Glaser consideră că realismul structural waltzian
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rămân centrale în definirea intereselor statelor, însă de aici nu decurge că statele caută întotdeauna puterea; în condiții sistemice diferite, statele își vor defini interesele în mod diferit; În ceea ce privește întrebările care trebuie formulate în cadrul cercetărilor, Keohane oferă următoarele sugestii: în explicarea evenimentelor din politica mondială, trebuie luată în considerare ipoteza că ele reflectă resurse fundamentale de putere, fără însă a se limita la ele; atunci când se iau în considerare patternuri diferite de evenimente, în arii tematice (issue areas) diferite, trebuie avută
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cantiative, calitative, pozitiviste, post-pozitiviste sau combinarea lor sui generis -, în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani - sau poate tocmai datorită popularității sale -, constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o cale de mijloc, celebra via media între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu sunt direct amenințate dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în Deadly Imbalances. Tripolarity and Hitler’s Strategy of World Conquest (1998). Această direcție este net diferită de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în relațiile internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo-)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Tabelul 1 - Distribuția spațio-temporală a democrației și războiului Anul America de Nord Europa de Vest America Latină Europa de Est Orientul Mijlociu Asia de Est Africa Oceania 1816-1834 1835-1854 1855-1874 1875-1894 1895-1919 1920-1934 1935-1949 1950-1969 1970-1988 1989-2000 1/0 1
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
introdus de Simon, 1976, pp. 64-82), ca opusul tipului ideal de raționalitate în baza căreia se presupune că sunt luate decizii de politică externă. Perspective teoretice privind variațiile „comportamentului” extern al statelor bazat pe opțiunile liderilor politici se concentrează pe explicarea proceselor psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestui capitol și a celor dedicate securității, am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale. Este de la sine înțeles că responsabilitatea pentru orice eroare îmi revine în totalitate. Pentru o explicare succintă a concepției marxiste asupra bazei și suprastructurii, vezi, de exemplu, Țăranu (2005, pp. 65-67). O teză centrală a marxismului este că „istoria tuturor societăților este istoria luptelor de clasă” - este chiar prima afirmație a celebrului Manifest al Partidului Comunist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1991, pp. 124-125). Conceptul de „securitate colectivă ideală” a fost preluat de cei doi autori de la Claude (1962, pp. 110, 168). Despre această temă, vezi infra, capitolul „Război și securitate nucleară”. Vezi și supra, capitolul dedicat Școlii engleze. O excelentă explicare a abordării groțiene, în oglindă cu cea hobbesiană și cea kantiană, poate fi găsită în Martin Wight, International Theory: The Three Traditions (ediție îngrijită de Gabriele Wight și Brian Porter), Leicester University Press, Leicester, 1991. Vezi, de exemplu, Hasenclever, Mayer
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Cace, doctor în economie și sociologie, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, evidențiază preocupările țării noastre de armonizare a politicilor de ocupare naționale cu cele internaționale. Apărută la Editura Expert, în anul 2006, cartea are ca scop explicarea și prezentarea „politicilor sociale în domeniul șomajului promovate de țările Europei Centrale și de Est” (p. 11). Politicile de ocupare promovate de țările Europei Centrale și de Est diferă de la un stat la altul, dar ținta principală a tuturor reprezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]