3,439 matches
-
memoriile de familie, ce condiționări culturale au, cum se raportează la reprezentările alternative ale trecutului. Nu am corectat greșelile din text, astfel încât cele câteva foi scrise de elevi și-au păstrat ineditul mesajului personal. Ele trimit, fără echivoc, la universul extrașcolar, cel care le-a modelat, aproape în exclusivitate, imaginea despre regimul și persoana lui Nicolae Ceaușescu: "Ion Ceaușescu Pe vremea lui Ion Ceaușescu era mai bine fincă nu se plăteau la școală. Nu era ca în zilele acestea cum sânt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sous la III-e République, Édition SudOuest, 2002, Bordeaux, pp. 138-140). 144 DJANI, fond Rectoratul Universității "Al. I. Cuza", Iași, dos. 631/1896, f. 217. 145 Ibidem, f. 217 f.-v. 146 A încurajat insistent astfel de acțiuni alături de celelalte activități extrașcolare pe care dorea să le permanentizeze stimulând o întreagă literatură de flatare sau de autoelogiere a celor direct implicați, mai ales în presa didactică; aceasta a păstrat, de altfel, și astăzi, respectivul obicei (vezi, de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
data din 29 ianuarie 1937 (SANIC, fond Ministerul Instrucțiunii, dos. 578/ 1937, f. 1). Insistența autorităților de a transforma entuziasmul patriotic și voluntariatul în obligație de serviciu arată și o anume reținere a personalului didactic, excedat probabil de atâtea cerințe extrașcolare, care compromiteau, prin chiar cantitatea lor, autenticitatea participării la un eveniment memorabil. 207 "Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la sărbătorirea Centenarului "Unirii Principatelor Române"", de la sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editura Lumen, Iași, 2009, pp. 86-87). 140 Excluderea pe criterii politice din această onorantă categorie fapt ignorat de intervievați, care par să-și fi însușit doar varianta constructivă a retoricii pionierești putea provoca o reală suferință copiilor, supuși unor exigențe extrașcolare, complet străine vieții lor de elevi fruntași; vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone (coord.), Tânăr student caut revoluționar, Editura Curtea Veche, București, 2011, pp. 350-351. Cei care reușeau până la urmă să depășească obstacolul politic erau, o dată în plus, bucuroși de apreciere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ELEVILOR DE CLASA I Mediul familial în care trăiesc elevii acționează zi de zi, constituind unul dintre factorii cunoașterii profilului elevilor și deci un permanent punct de reper în activitatea instructiv educativă la clasă și în orice activități școlare sau extrașcolare. Munca școlii cu familiile elevilor nu se relevă numai în ceea ce se discută cu părinții prin comitetele de părinți sau prin ceea ce se întreprinde in acțiunile specifice, cum ar fi consultațiile, vizitele la domiciliu ș.a. ci și prin comunicarea zilnică
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot mai multe inițiative în perfecționarea activităților peri-și extrașcolare. Familia asigură temelia procesului integrării socialprofesionale a tinerilor, urmărindu-i în timp, în mod continuu și cu un interes sincer, real, deși nu întotdeauna în cunoștință de cauză. În consecință, în procesul integrării sociale al tineretului nu se poate face
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
locală, biserică, poliție etc. pentru a forma la elevi noțiuni, judecăți, sentimente și obișnuințe morale autentice, care să se concretizeze Într-o conduită exemplară. Școala și familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, iar Între aceștia și mediul extrașcolar pendulează copilul, obiect și subiect al educației. Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze În mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare. O dată cu intrarea În școală, copilul trăiește În două lumi diferite: una a familiei
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
ele având ecou și În viața viitorului elev. Acestea Își găsesc corespondență și În cerințele școlii, cadrele didactice urmărind formarea unor comportamente morale pe Întreg parcursul procesului instructiv-educativ. Trebuie valorificat conținutul educațional al lecțiilor (indiferent de disciplină) și organizate activități extrașcolare care să urmărească formarea unor reguli de comportament și educarea unor deprinderi de educație civică. Copiii vor trăi Într-o societate diferită de cea a părinților lor. În consecință, ei trebuie educați pentru viața reală. Caracterul familiei s-a schimbat
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
viață cuprinde controlul și autocontrolul vocii: țipetele, urletele, instrumentele zgomotoase, alergarea dezordonată sunt permise pe terenul de joacă, dar nu și În casă. regulile de respectat trebuie enumerate În așa fel Încât să nu jignească copilul. Colaborarea dintre școlar și extrașcolar, colaborarea dintre persoanele din cadrul școlii și cele din afara ei (Îndeosebi familia, dar și comunitatea și persoanele implicate În viața asociativă) este recunoscută ca fiind fundamentală pentru reușita școlară și educația tuturor copiilor. Această colaborare sporește eficacitatea serviciilor educative oferite de
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
educaționale, L. Dee Fink (2003, pp. 1-22) procedează la o listare a celor mai evidente dintre acestea : • angajarea elevilor în învățarea proprie, • participarea intensivă a clasei, • alegerea căilor semnificative de studiu, • utilizarea de valori din viața reală, • folosirea experiențelor proprii extrașcolare, • crearea climatului instituțional de facilitare, stimulare, evaluare, sprijin, • construirea cunoașterii în mod activ, • învățarea prin relatare, nu memorizare, • formarea prioritară de competențe, • învățarea prin colaborare și cooperare, • recursul la diversitatea acțiunilor de învățare, • atribuirea de responsabilități, împuterniciri, • evaluări prin refere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a educației tradiționale își poate găsi cel puțin o alternativă, completă sau parțială, argumentată științific sau empiric, oficială sau privată, indiferent de vârsta educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este către formarea competențelor prin construirea înțelegerii, atunci putem găsi și alte microparadigme derivate: a realizării de interrelații prin comunicare, a transferului de achiziții, competențe anterioare și în alte situații sau sarcini, a valorificării semnificației achizițiilor în contexte școlare și extrașcolare reale sau a deschiderii lor către alte activități, a metacogniției, a diferențierii. Dar metodele de învățare activă sunt sprijinite și de apelul la diferite proceduri în îndeplinirea noilor roluri ale educaților (individualizare, responsabilitate, angajare, colaborare, metacogniție), ale educatorului (facilitare, reflecție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în fapte, situații reale, complexe. • Valorizarea publică a rezultatelor învățării • Analiza clasei la început și la sfârșit (evaluare sumativă). • Același educator, aceeași clasă pentru continuitatea verificării, cu independența disciplinelor, cu prelucrarea proprie a constatărilor. • Folosirea informațiilor în aplicații în plan extrașcolar. • Valorizarea privată a evaluării predării. Metode • Educații construiesc direct înțelegerea cunoștințelor, prin integrarea celor noi în experiența anterioară, prin activități cognitive și sociale. Metodologia se bazează pe angajarea în cercetarea, construirea cunoștințelor. • Învățarea este activă, colaborativă, cooperativă, prin autodirecționarea învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obstacolelor dar valorificarea erorilor, ca probleme, • organizarea timpului pentru prelucrări, interacțiuni, negocieri, reflecții, • prevederea momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Inadaptarea comportamentală a elevilor vizează, În principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violență verbală, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea celorlalți copii, În special a celor mai mici, refuzul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
aspectul relațional, respectiv dificultățile și nivelul scăzut de relaționare a elevilor cu probleme de inadaptare școlară, cu părinții, profesorii și colegii. Elevii care nu se adaptează școlar nu respectă regulamentele, normele și valorile care asigură normalitatea vieții, colectivității școlare și extrașcolare. Cauzele acestei atitudinii negative față de Învățătură sunt: a) Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea de timpuriu la copil a interesului pentru activitatea intelectuală, pentru munca școlară, după ce acesta a devenit școlar. De obicei, părinții care nu au preocupări intelectuale
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu succes anumte probleme legate de comportamentul copiilor. În cazul În care familia nu găsește resurse să se mobilizeze În recuperarea copiilor cu conduite greșite, dirigintele poate interveni prin antrenarea elevului, prin intermediul unor responsabilități, În realizarea unor activități școlare și extrașcolare interesante, care pot să-i comute atenția, preocupările și energia de la situațiile negative din familie și să-l ancoreze afectiv În viața colectivului de elevi, În interesele și aspirațiile de grup ale școlii. Dragostea și grija colectivului de elevi și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
absențelor unor elevi numai la anumite obiecte, etc. Probleme cu conținut organizatoric și educativ: cerințele unice din partea tuturor profesorilor, respectarea ținutei, măsuri luate pentru menținerea disciplinei, respectarea de către elevi a atribuțiilor pe care le au, etc. Probleme legate de activitatea extrașcolară a elevilor: excursii și serbări școlare, concursuri și olimpiade, competiții Între clase, reuniuni cultural distractive, vizite la muzeu, etc. Probleme legate de mai buna cunoaștere și caracterizare a elevilor În vederea justei lor orientări școlare și profesionale. XV.Managementul comportamentului școlar
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
negociată a conflictelor. Depistarea, mediatizarea și dezbaterea actelor de violență școlară. Implicarea elevilor În prevenția actelor de violență. Elaborarea unui cod de comportament și disciplină În școală. Stabilirea unei colaborări mai strânse cu familia prin implicarea acesteia În cadrul diferitelor activități extrașcolare. Înființarea, În cadrul școlii, a unui centru de consultanță cu părinții. Organizarea unei asistențe și a unei protecții adecvate pentru victime prin colaborarea cu psihologul școlar, medicul școlii și cu centrele de asistență psihopedagogică. Structurarea unor parteneriate (școală, poliție, justiție, comunitate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și diferențierea activității de realizare a sarcinilor creative, în funcție de înclinațiile și potențialul creativ specific fiecărui elev (ateliere de lucru, creație). valorificarea conținuturilor informaționale și a metodelor și tehnicilor specifice creativității în contexte variate - mediu școlar (diverse discipline de învățământ) și extrașcolar (cluburi, excursii); valorificarea interdisciplinarității ce trebuie promovată și încurajată în întreg procesul instructiv - educativ; Opționalul se poate realiza chiar pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. Propunerile metodice pot
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
activităților practice individual, pe parcursul vacanței, după o tematică orientativă dată sau stabilită împreună; − identificarea unor expresii care înhibă creativitatea; 2.3. să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; − discuții în grup privind relația performanța școlară și performanța în diferite activități extrașcolare; − discuții cu un inventator local 2.4. să se implice activ și creativ în situații și activități diverse; inițierea unor discuții, jocuri de rol, activități concrete; acordarea de premii năstrușnice; identificrea unor modalități creative de petrecere a timpului liber; 2
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
În cunoștițtele și deprinderile elevilor și atingerea performanțelor minimale acceptate dar și Îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor elevilor capabili de performanțe superioare. Problematică unei tratări diferențiate trebuie să aibă În vedere o categorie largă de acțiuni și de factori școlari și extrașcolari de care trebuie să ținem seama astfel că Întrega activitate instructiv educativa să fie eficientă. Calitatea mediului social și a ambiantei școlare, climatul instituțional rigid și inconsecvent, fluctuațiile În aplicarea curriculum-ului școlar, superficialitatea calității actului didactic generate de o
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
după principii pedagogice; planificarea trebuie făcută cu ore de fixare și consolidare a cunoștințelor pentru formarea deprinderilor de muncă independența. testarea inițială a elevilor și Înregistrarea ei pe diagramă de progres școlar; discutarea cu părinții a programului școlar, al activităților extrașcolare, programul de odihnă și odihnă activă. Testarea pe care o efectuam la Începutul anului școlar ne dă posibilitatea să aflăm nu numai cunoștințele cu care intră În școală, dar și capacitatea intelectuală a copilului, temperamentul, și felul În care se
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
o distanță rezonabilă, iar cadru didactic va ține seama și de problemele de vedere ale elevilor. Pavoazarea ține de imaginația și creativitatea Învățătorului. Este nevoie de panouri pe care vor fi expuse lucrări ale copiilor, reguli de respectat, orarul, activități extrașcolare, etc. Sala de clasă poate fi că o sală de tribunal În care elevii trebuie să-și „pledeze cauza”, să pledeze cunoașterea subiectului În fața profesorului care se află În spatele catedrei și „judeca” dacă performanță a fost convingătoare sau nu. Dacă
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]