992 matches
-
ortodocși (97,8%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aproape toată populația este concentrată în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori. Comuna avea o școală înființată în 1879 în care în 1894 învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci obiective din comuna Fântânele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului Bozieni; situl din „Cătunul de sub Deal”, datând
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului Bozieni; situl din „Cătunul de sub Deal”, datând din Epoca Bronzului; și situl de „pe Vâlcele” din zona satului Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Săpat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,07%). Pentru 3,93% din populație
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise și din zidul de incintă
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară "Hemejus") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară "Hemejus") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,84%), cu o minoritate de romano-catolici (16,07%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Fântânelele", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori în satele Andrieșești, Fântânele și Hemeiuș. În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău din regiunea Bacău, cu numele de "Hemeiuș". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
județului Bacău. În comuna Hemeiuș se află , monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864-1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic (1880). Același statut îl are și aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit arheologic, ruinele bisericii din „Livada Curții”, aflate la 200 m de biserica
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit arheologic, ruinele bisericii din „Livada Curții”, aflate la 200 m de biserica „Sfinții Voievozi” de lângă Fântânele, datează din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Al doilea obiectiv este (1861) din satul Hemeiuș, casă clasificată ca monument funerar sau memorial.
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și Mărgineni-Luncani, având în total 671 de locuitori; exista în comună doar o biserică ridicată în 1845. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor înconjurătoare Fântânele și Osebiți-Mărgineni, comuna având acum numele de "Mărgineni", preluând câteva sate ale acestora și ajungând la 4250 de locuitori. Ea făcea parte din plasa Bistrița a aceluiași județ și era compusă din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
în timp, comuna Stănuești a luat numele de "Cociu" după noul sat de reședință, comuna Motoșeni a reapărut sub numele de "Ursa Motoșeni", iar comuna Praja sub numele de "Fătăciuni". În 1964, comuna și satul Fătăciuni au primit numele de "Fântânele" iar satul Mohorâți pe cel de "Cornățelu". În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1763) din satul Fântânele, biserica „Sfântul Dumitru” (1847) din satul Motoșeni, biserica de lemn „Înălțarea Domnului” (1830) din partea de est a satului Praja, biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din satul Șendrești și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1774) din
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Conțești, Păncești, Sascut (reședința), Sascut-Sat, Schineni și Valea Nacului. Comuna se află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești, acolo unde Siretul primește apele afluenților Râul Fântânele și Conțești, care curg în întregime pe teritoriul ei. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Sascut, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119A, care duce spre sud-vest la Urechești (unde se termină în
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
ortodocși de rit vechi (3,33%). Pentru 5,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica Zaharină, Fântânele, Sascut, Schineni și Valea Nacului, având în total 2414 locuitori. În comună erau o fabrică de zahăr, trei biserici și o școală mixtă cu 109 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
În comună erau o fabrică de zahăr, trei biserici și o școală mixtă cu 109 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Berești și Păncești. Comuna Păncești era formată din satele Fântânele, Păncești și Târgu Păncești, cu 2069 de locuitori ce trăiau în 548 de case; aici existau o biserică și o școală mixtă cu 77 de elevi. Comuna Berești avea doar satul de reședință, o biserică și o populație de 872
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
Berești avea doar satul de reședință, o biserică și o populație de 872 de locuitori ce trăiau în 205 case. Anuarul Socec consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Sascut avea 2621 de locuitori în satele Bălcuța, Conțești, Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut și Valea Nacului; comuna Păncești avea aceeași alcătuire și 2494 de locuitori; iar comuna Berești, cu unicul ei sat, avea 868 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comunele Pâncești și Berești au fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna Sascut; au fost desființate satele Bălcuța și Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și au format satul Sascut. Șase obiective din comuna Sascut sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]