1,796 matches
-
iubire și de moarte”, „Alarma”, 1915, 116; I. Vinea, „Strigoii”, ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai Atanasiu, „Rug”, SE, 1943, 1671; I. Tarbescu, „Rug”, „Observatorul poporului”, 1943, 32
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai Atanasiu, „Rug”, SE, 1943, 1671; I. Tarbescu, „Rug”, „Observatorul poporului”, 1943, 32; Scrisoare de la Zoe Porsenna. 1985, ADLTR, P-82; Dicț. scriit
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai Atanasiu, „Rug”, SE, 1943, 1671; I. Tarbescu, „Rug”, „Observatorul poporului”, 1943, 32; Scrisoare de la Zoe Porsenna. 1985, ADLTR, P-82; Dicț. scriit. rom., III, 864-865; Florentin Popescu, N. Porsenna (1892-1971
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Mihail Zamfirescu la Teatrul Național din Iași; originea dramaturgului stârnind ostilitatea unor cercuri antisemite, acestea au obținut suspendarea spectacolului după doar două reprezentații. În 1939 un scenariu pe care îl realizează după o nuvelă a lui N. Porsenna, Se aprind făcliile, stă la baza unui film realizat în regia lui I. Șahighian. În 1944 i se reprezintă Omul de departe la Teatrul Barașeum din București. Între 1945 și 1948, e director la Editura Cugetarea-Georgescu Delafras. Ulterior, retras din viața literară, continuă
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
la liceul din comuna Sărmașu și la Școala Generală din satul Balda, județul Mureș (1961-1969). Din 1970 până în 1986 redactor la secția de proză a revistei „Tribuna”, trece ca redactor, iar mai târziu ca redactor-șef adjunct la ziarul județean „Făclia” (după decembrie 1989, „Adevărul de Cluj”), pensionându-se în ianuarie 1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a. În răstimp traduce, pare-se foarte bine, numeroase librete de operă. Relativ târziu își adună o parte
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
întrunirilor Astrei. „Cronica muzicală”, asigurată de Lucian Voiculescu, prezintă repertoriul Operei din Cluj, unde se pun în scenă opere de Richard Wagner, Giuseppe Verdi, Bedrich Smetana ș.a., dar și opere românești - Oedip de George Enescu, Năpasta de Sabin Drăgoi sau Făclia de Paști de Al. Zirra. În „Săptămâna muzicală”, rubrică ținută tot de Lucian Voiculescu, sunt comentate concertele lui George Enescu la Cluj în 1936 și în 1937. Sunt analizate câteva monografii elaborate de autori români (Emil Ciomac, Poeții armoniei, Jean
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
românească n. și-a pus amprenta în unele dintre nuvelele lui B. Delavrancea, cum ar fi Liniște, Paraziții, Iancu Moroi, Zobie, Milogul, ca și în scrieri ale lui I.L. Caragiale, și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi regăsit mai târziu la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Ciuleandra, Răscoala și în unele nuvele. De altfel, de n. țin proza
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
aprilie 1928 până în aprilie 1929. Director- proprietar: George Ulieru, redactori: preotul I. Răuțescu și Iosif Catrinescu (acesta din urmă de la numărul 4/1928). Revista, subintitulată „Foaie pentru luminarea poporului”, nu are un articol-program, dar s-ar dori o continuatoare a „Făcliei Muscelului” (1926-1927), coordonată tot de George Ulieru. Având un grup restrâns de colaboratori, gazeta publică rețete medicale și sfaturi practice, articole de combatere a alcoolismului și a fumatului, pledând pentru o morală sănătoasă, întemeiată pe valorile creștine. George Ulieru traduce
PIATRA CRAIULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288808_a_290137]
-
în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinește funcția de director al Centrului Cultural Român din Budapesta (1996-1998), funcție pe care o reocupă prin concurs în anul 2002. Este doctor în filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza Discursul utopic (1999). Debutează la ziarul „Făclia” în 1960, fiind încă elev la liceu, iar editorial în 1966, cu volumul de proză SF Întâlnire cu meduza. În anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
un grăunte de umor datorită căruia, mereu, și cel care povestește, și cel care citește sunt readuși cu picioarele pe pământ. Alte amintiri și câteva însemnări de călătorie ale lui K. sunt incluse în volumele Jurnalul unei comitive (1937) și Făclii stinse (1938), în timp ce în manuscris au rămas notele referitoare la evenimentele ultimilor săi ani de viață. SCRIERI: Printre apostoli, București, 1929; Literatura împotriva educației?, București, 1929; Porunca a zecea, București, 1930; Flori din grădina copilăriei, București, 1933; În slujba unei
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
viață. SCRIERI: Printre apostoli, București, 1929; Literatura împotriva educației?, București, 1929; Porunca a zecea, București, 1930; Flori din grădina copilăriei, București, 1933; În slujba unei credințe, București, 1933; Jurnalul unei comitive, București, 1937; Drumuri pitorești din România Nouă, București, 1937; Făclii stinse, București, 1938; O viață, o lume, o epocă, București, 1979; Portrete, București, 1985. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 296-299, IV, 140-143, 256-258, 325-329, VIII, 183-185, XII, 297-299, 323-328; Constantin Kirițescu, Expunere de titluri și lucrări, București, 1930; Stelian Cucu
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
Vatamaniuc], Despre romanul „Pâine albă” al lui Dumitru Mircea, ST, 1952, 6; Eugen Luca, „Pâine albă”, CNT, 1953,1; Ion Hobana, O prezentare viguroasă a chipului tânărului comunist, „Scânteia tineretului”, 1953, 5; George Munteanu, Un roman al transformării satului românesc, „Făclia”, 1953, 16; Paul Georgescu, Un roman al construirii vieții noi la sate, „Lupta de clasă”, 1953, 10; Silvian Iosifescu, Probleme și opere contemporane, București, 1954, 245-262; Aurel Martin, Dumitru Mircea, povestitor, „Tânărul scriitor”, 1956, 5; C. Dornescu [Leon Baconsky], „Întoarcerea
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
tr. Pimen Constantinescu, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „Eu port această ființă”, F, 1973, 1; Al. Piru, Debuturi premiate, AFT, 1975, 10; Laurențiu Ulici, „Alarhos”, RL, 1975, 39; Poantă, Radiografii, I, 309-311, II, 112-114; Irina Petraș, „Scutier al iluziei”, „Făclia”, 1981, 10 618; Vasile Sav, „Spuse fratele nostru”, TR, 1984, 37; Tașcu, Poezia, 171-175; Ulici, Lit. rom., I, 282-283; Poantă, Dicț. poeți, 127-128; Dicț. scriit. rom., III, 262-263. Ct.C.
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
Biserica a avut îndrăzneala să ia poziție în chestiunile acute ale societății postcomuniste, cum ar fi avortul, prostituția, drogurile, noua etică sexuală sau eutanasia. După cincizeci de ani de servitute ideologică, cuvântul Evangheliei a devenit din nou actual: „Nimeni, aprinzând făclia, n-o ascunde sub un vas sau n-o pune sub pat, ci o așază în sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina” (Luca 8, 16). Din păcate, probleme foarte grave, cum ar fi corupția la vârf sau educația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aflat un izvor fertil de inspirație În lupta lagărului antiimperialist și democratic În frunte cu Uniunea Sovietică Împotriva imperialiștilor anglo-americani neguțători de războaie. (Ă) «Pacea lumii e-aicea: e În normele frânte, În izbânzile muncii, Înflorite din plin. E-n făclia chezașe de lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi) «Clădim o țară fără de mișei Pentru dușmani ni-e ura-ncinsă lavă: Slava lui August douăzeci și trei Ostașului Sovietic pururi slavă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi și Emil Botta, și sunt criticați N. Iorga și E. Lovinescu. Revistei „Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești. Masivă, caldă, autoritară, perseverentă păzind peste zgomot și nevoie”, i se face o bună primire. În numărul 8/1940 apare o largă prezentare a activității de „ambasador” al sufletului românesc a lui Nichifor Crainic, invitat al Facultății
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
am citit cartea. Eu n-aș recomanda-o studenților, ci i-aș obliga (dacă aș putea) pur și simplu s-o citească sau măcar s-o consulte”. Criticul și istoricul literar Mircea Popa a publicat o recenzie amplă a cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p. 229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la Cluj-Napoca, În articolul „Programul manifestațiilor În zilele de 20-23 august”, tot din cauza lipsei unei virgule, se schimba sensul frazei: Pentru a cinsti memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
țară se revoltă mișcarea...”. Într-un articol din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința de a contribui...”, verbul și-au exprimat a fost Înlocuit cu și-au suprimat (Ficeac, 1999, p. 59). IMAGINEA SCANATĂ DIN FĂCLIA (P. 235)!!! LEGENDA!!! Greșelile de tipar, intenționate sau nu, Îmbrăcau cele mai diverse forme. Astfel, Într-un număr din Dobrogea nouă, s-a scris că pe lângă o anumită școală funcționează „și un curs de analfabetizare”. În sfârșit, În ziarul Înainte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Satmary, președintă, aduce omagii M.S. Regelui, atât în numele „Asociației”, cât și a „Institutului Cultural Feminin”, pe care îl prezidează, arată ce a făcut în trecut femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
2.III.1985, București), prozator și dramaturg. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj în 1950, B. devine lector universitar la aceeași facultate, obținând titlul de doctor în filologie în 1952. Publică, începând din 1950, în presa locală („Lupta Ardealului”, „Făclia”, „Tribuna”). Redactor-șef adjunct la ziarul „Munca” din București, colaborează la „Contemporanul”, „Revista literară”, „Teatru”, „Romanian News”. Debutează ca prozator în 1953 cu nuvela Mina din vale, inspirată din viața minerilor în perioada construcției socialiste, iar ca dramaturg în 1957
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
la ziarul „Sportul popular”, debutul în presă putând fi considerat, astfel, decembrie 1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor din Cluj, unde și citește schițe cu caracter satiric, semnând articole despre problemele tineretului mai cu seamă în ziarul local „Făclia”, în redacția căruia va și intra imediat după obținerea licenței în filologie, abia târziu transferându-se în redacția revistei „Steaua”, unde lucrează până la pensionare (1987-1997). Debutul literar are loc în 1961, în revista „Steaua”, cu o schiță. Anii de gazetărie
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
CAIETUL LITERAR „FĂCLIA”, publicație apărută în 15 martie 1950 la Freiburg, în Germania, sub formă de antologie șapirografiată de texte literare, având formatul revistei „Gândirea”. Într-o notă redacțională se specifică faptul că această publicație periodică se tipărește dintr-o necesitate „impusă pe
CAIETUL LITERAR „FACLIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
Trecu apa, ducând pe umăr o doniță plină cu miere proaspătă, se opri să-și tragă sufletul în josul unei mici pante care ducea spre casa lor. Vedea prin ușa întredeschisă siluetele celor două femei. Sașa stătea în picioare, cu o făclie în mână, soția lui era așezată, cu obrazul aplecat deasupra copilului. Nu auzea cuvintele, ci deslușea doar tonul, lent și egal, al conversației purtate cu glas scăzut. Se gândi la Sașa, cu recunoștința dureroasă pe care o încearcă cineva față de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]