1,845 matches
-
pildă, poet promițător și culegător al versurilor citate, care termină cursurile gimnaziale tocmai În 1838 și căruia i se deschideau porțile unei strălucite cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători și va avea doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
, Nicolae (c.1816, Roșia de Secaș, j. Alba - 1.VIII.1848, Făget, j. Alba), culegător de folclor, poet și traducător. Fiu de țărani, P. a crescut în casa unchiului său, Vasile Pauleti, preot al satului și protopop districtual, care i-a supravegheat îndeaproape instruirea. De aici și părerea că P. descindea dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
plină activitate. Se pare că P. nu s-a îndreptat spre creația populară din proprie inițiativă, ci la îndemnul lui Timotei Cipariu, ulterior abandonând însă definitiv aceste preocupări. După ce termină studiile teologice, se căsătorește cu fiica preotului Simion Pop din Făget, sat în care va preoți până la sfârșitul vieții. Debutând cu versuri în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1839), P. scrie mai multe poezii, alcătuiește o amplă antologie poetică, cercetează notele despre prozodie ale lui Gh. Săulescu, încercând la rându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
au furat de bunuri pe preotul din comuna Zetea (Zetelaka), reproșându-i că ceruse un preț prea mare pentru slujba de înmormântare. În nenumărate locuri au izbucnit și conflicte de natură etnică între gărzile naționale sau între cele civile. La Făget, de pildă (Facsád), avioane ungurești au aruncat bombe într-o mare mulțime de țărani români, la Deva garda națională maghiară a împușcat 20 de persoane de naționalitate română. În alte numeroase cazuri, garda națională română a omorât maghiari. Situația era
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În toate satele s-a bătut toba pentru a-i chema pe greco-catolici la primărie, unde li s-a dat ordin să se lepede de confesiune, altminteri îi aștepta transferul peste graniță" - astfel se plângea episcopului său protopopul din Ghimeș Făget (Gyimesbük), care îl informa și despre situația disperată în care se găsea din cauza confesiunii fiului său, student la Academia de științe economice din Cluj. Preotul din satul Poian (Kézdiszentkereszt) îi comunicase episcopului Dudás Miklós: "Sper să părăsesc curând Trei Scaune
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai bună propagandă împotriva influenței preoțimii ortodoxe și mijlocul cel mai eficace" - remarca unul dintre șefii acestei acțiuni de "colonizare"104. "Colonizarea" începuse deja: 59 capi de familie, cu mulți copii, aduși din ținutul Hajdú (Ținutul haiducilor) și din Nyírség (Făget), au fost mutați în comitatul Szolnok-Doboka în a doua jumătate a anului 1942. Paznicii cei noi de șosele și drumuri aveau câte patru copii (sau chiare șapte-opt, uneori și zece). Ei au primit gratuitate pe calea ferată pentru mutare, în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
efectul de "întărire" a conștiinței de sine: "A fost o lume bună, o lume ale cărei efecte românii le-ar resimți în veci, pentru că acei patru ani i-a trezit pe maghiari, i-a făcut conștinenți"147. T.J.N. din Ghimeș Făget (Gyimesbükk) a formulat același entuziasm: "Nu pot să uit, nu am cuvinte în care să cuprind cum a fost. Înțelegeți-mă, nu mă pricep să vă explic, nu găsesc cuvinte. A fost o fericire, un paradis a fost!"148. E
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ianuarie: -3,50C, în iulie 19,50C; durata de strălucire a soarelui este de 1.950 ore pe an; precipitații atmosferice - 625 mm/an; vânturile domină dinspre NV, S, SE, E. Învelișul vegetal este constituit din păduri de foioase cu făget, mesteceni și stejăriș. Sub raport peisagistic, locul Berezlogi oferă priveliști pitorești la distanțe apropiate și spre mari depărtări: Valea Siretului spre vest, iar mai departe culmea Stânișoarei și masivul Ceahlău, iar spre est Valea Bahluiului și Câmpia deluroasă a Moldovei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar atât oștile puse pe distrugeri și jaf, cât și oamenii vitregilor stăpâniri străine, puși pe asuprire și pe dajdii grele. Povârnișurile nordice, dominate de pădurea întunecată de făgete în amestec cu rășinoase, era lumea fiarelor și a vânătorilor. Se mai adaugă încă o taină a munților care la împins pe om spre înălțimile luminate. Sunt inversiunile de temperatură de pe văi și din micile depresiuni puțin bântuite de vânt
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara - aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nord-american ocupă o mare parte a bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întind sub forma unei benzi subțiri până în apropierea Munților Ural. Pădurea se prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea și satele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
satele Motocești și Păltinata. Documentar, vechiul nume apare întâia oară în 1774, când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
apare întâia oară în 1774, când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857). Din 1921, localitatea poartă numele Ghimeș - Făget. Alte variante cu care apare toponimul în actele oficiale sunt: Ghimeș -Făget (1921), Ghimeș - Făget (1931), Ghimășfăget (1930), Fadschet (1850), Gyimesbück (1856). La recensământul din 1977, existau 1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857). Din 1921, localitatea poartă numele Ghimeș - Făget. Alte variante cu care apare toponimul în actele oficiale sunt: Ghimeș -Făget (1921), Ghimeș - Făget (1931), Ghimășfăget (1930), Fadschet (1850), Gyimesbück (1856). La recensământul din 1977, existau 1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km. Et.: ap. bolovan (care are și varianta bolohan, întâlnit ca nume de loc și nume de familie, în Bucovina) d. bg. bolvan + suf. colectiv -iș. BOGHEZ
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mâncăm și pâinea cu porția. Valea Mureșului fiind regiune deluroasă, cu puțin pământ arabil, ocupația noastră de bază era creșterea vitelor, a porcilor, a oilor, dealurile fiind bogate în pășune. Îmi amintesc de târgurile ce se țineau anual în localitățile Făget, Ilia, Zam, Bârzava, unde părinții noștri își duceau produsele spre vânzare grâu, porumb, fasole. Unde sunt boii, vacile, porcii care se aduceau în târguri și erau cumpărate pentru export, căci și atunci se făcea export de vite și cereale, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
problemă greu de rezolvat, moș Litan mă apostrofa: „Lasă mâna jos, că tu ești prost.“ Lacrimile din belșug vărsate acasă, relatând ofensa și nedreptatea, n-aveau nici un rezultat. Când ne scotea la câte o scurtă excursie prin pădurile apropiate (la Făget, la Fântâna lui Bilașcu), înaltul și veșnic zeflemitorul Tătaru nu scăpa ocazia a mă blagoslovi cu câte un „Măi băiete, tu ai picioarele strâmbe și calci ca o curvă“ - e adevărat că picioarele mele erau ușor strâmbe și călcam așa
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al Moldovei, manifestare expozițională amplă cu o desfășurare fără întreruperi între anii 19401948, salutată cu viu interes de public. Venind războiul, în 1944 evacuează Pinacoteca, prin custodele ei, pictorul C. Agafiței, în comuna MihăileștiVâlcea, iar Academia în comuna Făget-Severin. La Făget activează împreună cu profesorii și studenții, ținând, în condiții anevoioase, cursuri, deschizând și expoziții, una la Făget și un Salon oficial la Lugoj. Din noiembrie 1944, pentru un scurt timp, Academia va fi condusă de profesorul I. Irimescu și, ulterior, de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]