10,246 matches
-
pe de rost. Nu pe-aici am venit la moară, astă vară cu tuțu? Așa-i zicea el lui taică-su, Iancu Stelaru din Traian : tuțu. Venise cu tuțu aici, la moară, pe la sfârșitul lui iulie. Moară vestită că face făină bună și morarul e cinstit. Tuțu se cunoștea cu domnul Ionescu și se respectau reciproc, ca doi oameni de omenie. Pentru Tudorel fusese primul drum la moară la Lisa, prima ieșire din universul de acasă. De aceea, ochișorii lui zburdau
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
Potentiator de aroma Produse cofetărie, băuturi aromate E941 Azot Gaz pentru ambalare Spray pentru copt și prăjit E939 Heliu Gaz pentru ambalare Sigilare borcane și conserve E938 Argon Gaz pentru ambalare Sigilare borcane și conserve E920 L-cisteina Agen tratare făină Produse de panificație E903 Ceară de Candelilla Agent de separere/glazurare Produse de cofetărie, gumă de mestecat E901 Ceară de albine Agent de separare/glazurare Produse de cofetărie, gumă de mestecat E640 Glicina Potentator de aroma Produse de panificație E570
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
sodiu Reglator aciditate Deșerturi, băuturi, jeleuri E355 Acid adipic Reglator aciditate Creme, umpluturi, glazuri, produse patiserie E354 Tartrat de calciu Conservant Produse peste, alge, fructe conservate E353 Acid metatartric Regulator aciditate Vinuri, sucuri concentrate E343 Fosfați de magneziu Regulator aciditate Făină panificație, sosuri, emulsii E341 Fosfați de calciu Regulator aciditate Gheață alimentară, prafuri deșerturi E340 Fosfați de potasiu Regulator aciditate Brânză topită, produse carne, băuturi energizante E339 Fosfați de sodiu Regulator aciditate Lapte praf, smântână UHT, frișca, brânză proaspătă E338 Acid
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
puteam s-o iau de la început. Simțeam că, din dosul florilor de gheață, mulți credeau că mi-am pierdut mințile. Se vorbea că parohul a predicat săptămâni întregi numai pentru cantor și c-au băgat morții în cămară, să păzească făina până la primăvară. Cum a început să se topească, m-am și îmbolnăvit. Adică am răcit. Nu aveam febră, dar strănutam în neștire prin toată casa și mă zgâria în gât, totuși mă duceam seară de seară la evreul meu. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
țină bucătăria. Cabineții din inox cu blat de marmură erau la fel de strălucitori ca întotdeauna, podeaua cu gresie albă fusese măturată și spălată de curând. Cu toate astea, pe unul din blaturi, erau teancuri de cutii de cereale, de zahăr, de făină, de orez și de biscuiți, cartonul lor lucios atrăgându-mi atenția imediat. Lee nu le-ar fi lăsat niciodată afară. Mi-am adus brusc aminte cum am venit odată cu un grup de studenți pentru un seminar la ea acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cutiile care se vedeau afară pe blat erau pe jumătate goale. Am verificat și înăuntru, mai erau cutii sigilate, nedesfăcute. Mi-am imaginat cum cineva a deschis dulapul, a scotocit, scoțând pe blat doar cutiile desfăcute, băgând mâna în fiecare - făină, orez, musli - să vadă dacă mai e și altceva înăuntru. Părea ridicol. Nu puteam să iau gândul în serios. Și totuși nimic altceva nu părea să explice și să dea sens celor ce le vedeam. M-am întors cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
lumească. „Noii preoți“ deveniseră peste noapte și mai lacomi și mai avizi la gândul că în curând va da peste ei o foamete mare. Cumpărau și cumpărau, părând să trăiască numai pentru a supraviețui. Adunau tot ce se poate aduna: făină, stafide, praf de lapte, cafea, mere, ciocolată, aspirine, valium, semințe de mac. Și bineînțeles toate cerealele: grâu, porumb, orz, ovăz, orez. Un loc aparte în clădirea numită și „templul“ o aveau sticlele de whisky, coniac, lichior, gin, vin, votcă, țuică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nou de lucru. Se aplecară din nou și înfipseră cu dexteritate talerele pe care le țineau în mâini în nisipul de pe fund. Apoi, cu mișcări repezi începură să le rotească și să le lovească cu palmele, ca și cum ar fi cernut făina cu o sită. Din când în când, mai umpleau farfuria cu puțină apă, reluând mișcările sacadate. Peste marginea talerului, cădeau în pârâu resturi de mâl și nisip. Cercetau cu atenție ceea ce rămânea pe marginea vasului după care aruncau și restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Spiridon și Gh. Herțanu din Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de păstrare, dar și de dosire a cerealelor în fața tuturor celor care jefuiau populația locală. Zdrobirea boabelor și transformarea în făină s-a făcut cu râșnița, dar trebuie să fi existat și mori, deși pentru teritoriul de la est de Carpați nu avem documente în acest sens, așa cum avem pentru țara Românească Muntenia, de la mijlocul secolului al XIII-lea. Deși cantitățile de cereale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la mijlocul secolului al XX-lea, sub numele de păsat. Începând din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea, sub numele de păsat. Începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea a început și în șările Române cultura porumbului care a înlocuit meiul în hrana oamenilor, folosit și în hrana animalelor. Românii au făcut din porumb făină, după o operație mai greamăcinatul la moara de apă, mai desă la râșnița cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în primul rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se făcea în jurul fiecărei plante un mușuroi ca să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă de la moară la râșniță”, „Cine merge la moară, se umple de făină”, „Moara bună macină orice” etc.49 Aceasta fiind situația morii, e de prisos, cred, să spunem că morile din satele răzășești Filipeni și Fruntești au fost aduse din altă parte sau au venit oameni străini să le facă. Într-adevăr
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea în mijloc un orificiu rotund prin care se introduceau boabele. În acel orificiu rotund, mai exista o piesă din lemn numită „prepeliță”, care regla piatra superioară, o ridica și o cobora, după cum cel care folosea râșnița voia să facă făină sau crupe. Tot „prepelița” „ținea” piatra rotitoare să „calce” numai piatra stătătoare, având în partea de josă o scobitură în care intra un bolț fixat în piatra fixă. Pe marginea pietrei superioare era o gaură in care intra vârful unui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era folosit pentru a putea învârti piatra de deasupra. Era o muncă grea și istovitoare și, nu degeaba, a ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o făină bună, boabele erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia Hriscu, folosită de toți vecinii. Poate că se mai află pe undeva, ca să fie strânsă într-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de foc”, este necesar să se folosească „un leac”, „un medicament”; din această cauză se zice că acest descântecă se face în turtă. Turta se face din: săpun de casă, ceapă, praz, untdelemn sau grăsime, cimbru și se îngroa cu făină de grâu. Turta se pune pe locul dureros! O variantă de descântecă „de beșică” este descântecul „de păr”, tot o bub rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ițari crușiți” Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce și săpun. Acestea se fierb și se îngroașă cu puțină făină de grâu sau cu tărâ și se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înturnat. Eu cu mătura în Marea Neagră i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie / Să rămână curat și luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]