2,882 matches
-
un scop mercantil sau un interes direct profitabil. E concurență liberă Între limite impuse. Dar aici apare jocul unui idealism social constructiv În care individul caută libertatea de expresie, precum și garanțiile comunicării. Sanda Cordoș: Nu suntem cumva și noi În fabula aceasta? Marius Jucan: Desigur. Cu cât vor fi mai numeroase aceste grupuri ce se dedică unor discuții cu un astfel de caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
explora teritorii în care retoricieni, poeticieni și semioticieni de după al doilea război mondial - Roman Jakobson, Gérard Genette, Michel Foucault, Roland Barthes, Tzvetan Todorov și ceilalți - urmau să vină cu instrumente noi. Esteticianul, adept al ideii de clasicism peren, a publicat fabule (1928, sub pseudonimul Radu Bucov), câteva traduceri din Sofocle și Shakespeare și mai multe romane, dintre care Copilul cu trei degete de aur (I-IV, 1932-1936) e construit pe fundal autobiografic. Recenzând romanul, Șerban Cioculescu regreta, cu maliție, că degetele
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
la raționalism. Cronici culturale, București, 1924; Enciclopedia operei literare, București, 1925; Directive literare, București, 1925; Nuvelistica română, București, 1926; Știința literaturii, vol. I: Introducere în știința literaturii. Estetică generală. Estetică literară, București, 1926; Critică, I-II, București, 1927-1928; Versuri. Proză. Fabule, București, 1928; Amintiri din propaganda în Rusia (1917), București, 1928; Fabule, București, 1928; Poezia dramatică, București, 1928; Poezia lirică românească, București, 1928; La Science de la littérature, I-II, Paris, 1928-1929; Capodopera, opera de talent și opera de virtuozitate, București, 1929
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Directive literare, București, 1925; Nuvelistica română, București, 1926; Știința literaturii, vol. I: Introducere în știința literaturii. Estetică generală. Estetică literară, București, 1926; Critică, I-II, București, 1927-1928; Versuri. Proză. Fabule, București, 1928; Amintiri din propaganda în Rusia (1917), București, 1928; Fabule, București, 1928; Poezia dramatică, București, 1928; Poezia lirică românească, București, 1928; La Science de la littérature, I-II, Paris, 1928-1929; Capodopera, opera de talent și opera de virtuozitate, București, 1929; Dialoguri filosofice. Integralismul (Prolog. Principii. Lumea fizică. Lumea sufletească), București, 1929
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Codreanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, George Gregorian, prozatorii Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Ion Popovici-Bănățeanul, I.A. Bassarabescu, Calistrat Hogaș, Liviu Rebreanu (cu un fragment din Ion), dramaturgii Mihail Sorbul, Al. Davila. Au mai colaborat cu versuri Radu Bucov (cu fabule), George Voevidca, Ion Gane, Gh. Tuleș, George Dumitrescu, Radu Comșa, Ioan I. Ciorănescu ș.a. Prozatorii revistei erau Savin Constant, George Acsinteanu, Valeriu I. Grecu. F. a deschis rubrica „Mugurii” talentelor tinere, printre care Gh. Tuleș, Pavel Nedelcu, Arsenie Tudor, Ilarie
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale școlare de limba latină. În „Studii clasice” publică, începând din 1959, bibliografia clasică românească. Ediții: Anton Pann, Pagini alese, I-II, București 1953, Povestea vorbii și alte scrieri, București, 1960, Fabule și istorioare. Nastratin Hogea, București, 1961, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu Radu Albala); Grigore Alexandrescu, Opere, I, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957, Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu Radu Albala); Grigore Alexandrescu, Opere, I, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957, Versuri și proză, București, 1960, Poezii. Memorial de călătorie, pref. Pompiliu Marcea, București 1961, Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1969, Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
tot pasul, plimbând lectorul de la Biblie și folclor la Orfeu și La Fontaine, de la Arhimede și Shakespeare la Rodin și Brâncuși, de la Krâlov și Gr. Alexandrescu la Tudor Arghezi și Tudor Mușatescu. În poezie, preferă formele prozodice clasice (rondelul, sonetul, fabula etc.), genul scurt, abordat percutant și cu semnificații modern-parodice: „Nu există formă perimată / Dacă-n ea ideile sunt noi! / Ramura bătrână, prin altoi, / Poate fi total regenerată” (Rondelul formelor poetice). Tematica este atât de diversă, încât, ca o „oglindă cu
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
atât de diversă, încât, ca o „oglindă cu multe fețe”, tinde să epuizeze și actualitatea și livrescul: oul lui Columb și Don Quijote, Păcală și acarul Păun sau, dând noi interpretări unor vechi atitudini umane, modestia, recunoștința, invidia, oportunismul, înțelepciunea etc. Fabulele, voit „inofensive”, se înseriază de la „testamentul lui Esop” la aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic, conservatorismului, complexului de inferioritate, mândriei, invidiei, prieteniei ș.a. Mai toate au drept „epilog” o inversare
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic, conservatorismului, complexului de inferioritate, mândriei, invidiei, prieteniei ș.a. Mai toate au drept „epilog” o inversare de optică: „Gâze, lucruri, animale, / Câte-am prins în Fabule, / Nu știu dacă fac parale / Asprele-mi vocabule. Însă eu vă cer iertare/ (Cu umor și grație!), / Pentru cazul când vă doare/ Câte-o comparație!” (Epilog). În mai bine de șaptezeci de „parodii întârziate”, poetul demonstrează o certă virtuozitate a
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
60 de anișori”, își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986; Parodii... fără adresă
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
pilde morale”, „foarte elementar și naiv”, unde „învățăturile morale sunt introduse în mod silnic, fără nici o legătură”. Aproape concomitent, în 1968, apăreau lucrări precum cea a lui Dietrich Schmidtke, Geistliche Tierinterpretation..., unde se operau cu finețe distincțiile necesare între alegorie, fabulă, parabolă, tâlcuire, simbol, semn. Analize atente au demonstrat că de-a lungul Evului Mediu, în ce privește Fiziologul nu interesa opoziția adevărat/neadevărat din perspectiva științelor naturii, ci posibilitatea oferită de însușirile unui animal de a servi drept significans în construirea unei
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
pe scrieri devenite clasice, aparținând lui B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I. Agârbiceanu, Emil Gârleanu, Al. Cazaban, Gh. Brăescu ș.a. Chiar și pentru traduceri se apelează la texte consacrate, cum ar fi versurile din Rosegger (traducător St.O. Iosif) sau o fabulă a lui La Fontaine (traducător Gh. Asachi). Transpunerile din proza lui August Strindberg și Mikszáth Kálmán sunt semnate de Leontin Ghergariu. Se mai publică textul unei conferințe ținute de N. Iorga la Zalău, un articol al lui I. Agârbiceanu intitulat
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționariul
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
a cuvântului „cu bogată sugestivitate”) și Descendența literară încearcă să fixeze statura de scriitor a celui cercetat. După ce în versificările sale din adolescență prelucrase și unele basme ale Fraților Grimm, la senectute dă o bine șlefuită și personală versiune a Fabulelor lui La Fontaine (1978). SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare), București, 1931; Cucu! Cucu!, București, 1931; Oameni și idei, pref. N. Iorga, București, 1937; Fragmente de critică literară, București, 1939; Valori literare în opera lui N. Filimon, București, 1943; Carte despre
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
Pann, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1941; St. O. Iosif, Poezii, pref. edit., București, 1943; A. I. Odobescu, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1943. Traduceri: La Fontaine, Fabule, București, 1978. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, „Oameni și idei”, ȚA, 1937, 1317; Teodor Scarlat, „Oameni și idei”, „Românul”, 1937, 198; Vlaicu Bârna, „Oameni și idei”, RP, 1937, 5730; Dragoș Vrânceanu, „Oameni și idei”, CRE, 1937, 3271; Perpessicius, Opere, VIII
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
Numele - / Aceluia din care purced și pe care-l întruchipez./ Nici o viață de om nu-i poate cuprinde Cuvintele-n care să poată fi exprimat./ Cercetăm și întreprindem de la AU până la ZAU; de la Alfa pân-la Omega.” Dacia Feniks este o fabulă (alegorie) și o fabulație despre logosul întemeietor. Cenușile (1980) încearcă o interpretare poetică, stimulată din nou de imaginație, a unor studii referitoare la cultura carpică, la ritualurile funerare ale dacilor și daco-romanilor. Elegii politice (1980) revine în actualitate, blamând iarăși
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
ce sunt? Nimic alt, iubiților, decât limbajul cifrat cu care cei isteți se înțeleg între ei sub nasul proștilor.” Revista a adunat în jurul ei o seamă de „specialiști” ai genului, care au colaborat permanent cu versuri satirice, schițe, scenete, parodii, fabule, panseuri, epigrame, anecdote. Multe texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al.
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
și balade, fie de versificări în formă populară. Înclinația spre filosofare nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G., care nu rezistă tentației de a da lecții în critică, dar și prin intermediul literaturii, găsește în fabulă un teren prielnic. În proză nu a perseverat, deși o înzestrare, firavă, nu i-a lipsit. A scris povestiri, schițe cu caracter de meditație, schițe satirice. Reportajele și articolele lui rămân, până la urmă, simple compilații. Religia, morala, istoria fac obiectul
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
Povestea vorbii”, Iași, 1918; Al. Hâjdeu, Vechea slavă a Moldovei, București, 1919; B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, București, 1919, Cărțile poporane, pref. edit., București, 1936; Petre Ispirescu, Mihai Viteazul, București, 1924; Ioan Barac, Arghir și Elena, București, 1925; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1933, Meditații, epistole, satire, București, 1943; Vasile Cârlova, Poezii, pref. edit., București, 1936; G. I. Ionnescu-Gion, Cum vorbim, introd. edit., București, 1936. Traduceri: Emil Ludwig, Germanii. Dubla istorie a unei națiuni, București, 1946 (în colaborare cu Grigore
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
se anunță o schimbare a obiectivelor. Se renunță la militantismul politic și se trece la acțiune pe tărâmul literar. N.B. Locusteanu și G.P. Bacaloglu colaborează la partea politică. G. Baronzi, N.I. Șerbescu, P.M. Georgescu și E.C. Viișoreanu dau versuri și fabule, unele reproduse din „Albina” și din alte publicații ale vremii. Heliade scrie numeroase articole politice, atacând cu fervoare toate chestiunile la ordinea zilei. Începând cu numărul 11 el își republică versurile pe care le crede semnificative pentru creația sa poetică
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
Othelo, care a dat lui Șekspir materie la tragedia sa”, ca și relatări asupra magnetismului animal, note despre alchimie ș.a. Autorul preferat este E.T.A. Hoffmann. L. era interesat deopotrivă de valorile morale, de unde prezența în revistă a mai multor fabule ori pilde ( Ochii, O scrisoare a unui părinte către fiul său ce umbla în străinătate spre desăvârșirea meșteșugului, Oglinzile). El traducea din nemțește fără intermediar. Tălmăcind o dramă a lui Aug. von Kotzebue, Die Kreutzfahrer, a izbutit o versiune corectă
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Carol”, la Direcția Educației Poporului și la Radio. Într-un rând va fi și senator (1931-1932). Inspector general la Fundația Culturală, L.-M. este „licențiat din serviciu” la 28 ianuarie 1948. După venirea în București colaborează asiduu, cu nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, însemnări și articole diverse, mai ales pe teme moral-educative, la „Ramuri”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Lamura”, „Viața literară”, „Țara de Jos”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Universul copiilor”, „Dimineața copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Biruința”, „Tinerimea creștină”, „Satul”, „Țara Bârsei
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]