3,370 matches
-
acuzaților asupra condamnărilor lor în 506 procese din SUA. Ea a constatat că acuzații care aveau fețe de copii (bărbie mică, sprâncene ridicate, buze pline) aveau mai puține șanse să fie condamnați în procese comparabile față de indivizii care aveau caracteristici faciale opuse, mai ales o bărbie lată și sprâncene lăsate. Autorul acestui studiu consideră că inconștient presupune un anumit număr de lucruri despre persoanele cu față de copii: îi consideră din start mai naivi și mai inocenți, pentru că acestea sunt calitățile pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
șoldurile mai late și la o revigorare a natalității în Franța. Aceste perspective sunt relative căci, cu siguranță, există mii de alți factori sociali la fel de importanți! Pentru mai multe informații Pettijohn, T., Jungebreg, B. (2004), „Playboy Playmate curves: Changes in facial and body feature preferences acriss social and economic conditions”, Personality and Social Psychology Billetin, vol. 30, pp. 1186-1197. 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne plac sau pe care le respingem. Figura unui prezentator este uneori singurul element personal pe care îl știm despre el (conținutul informațiilor nefiind doar în responsabilitatea lui) și rareori avem ocazia să corectăm printr-un contact direct o impresie „facială” dictată în întregime de amigdala noastră cerebrală. Pentru mai multe informații Willis, J., Todorov, A. (2006), „First impression. Making up zour mind after a 100-ms exposure to a face”, Psychological Science, 17(7), pp. 592-598. 58. De ce Domnul X pare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile pe animale de laborator au arătat efectele IECA de încetinire a progresiei leziunilor aterosclerotice. Mai multe studii clinice au evaluat abilitatea IECA de a preveni progresia leziunilor aterosclerotice la om, obținând rezultate contradictorii. Astfel, studiul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
atârnat Înapoi Îndoit și revenire). (Fig.10) 12. Din așezat cu picioarele apropiate și Întinse, Încordarea lor maximă, cu accent pe vârfuri și ridicarea de pe sol a călcâielor (hiperextensie), repetate, cu durată și calitate progresivă). (Fig.11) 13. Din culcat facial, brațele sus, trunchiul Încordat, ridicarea gimnastei de către antrenor, cu menținerea complet Întinsă. (Fig.11) 14. Din culcat facial cu brațele sus apucat de o bară mică, trunchiul Încordat, ridicarea gimnastei În stând pe mâini, și revenire, repetat. Fig.12) 15
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
cu accent pe vârfuri și ridicarea de pe sol a călcâielor (hiperextensie), repetate, cu durată și calitate progresivă). (Fig.11) 13. Din culcat facial, brațele sus, trunchiul Încordat, ridicarea gimnastei de către antrenor, cu menținerea complet Întinsă. (Fig.11) 14. Din culcat facial cu brațele sus apucat de o bară mică, trunchiul Încordat, ridicarea gimnastei În stând pe mâini, și revenire, repetat. Fig.12) 15. Stând pe mâini complet Întins pe sol și pe bară mică (menținut). 3.1.2. EXERCIȚII AJUTĂTOARE Grupă
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Fig.25) 9. Din atârnat la bara pe groapă, balans Înainte, bătaie foarte devreme ( Înainte de vertida de jos), urcare În ușor echer, extensie accentuată, depărtarea picioarelor, părăsirea barei, aplecarea rapidă Înainte În echer depărtat și cădere În groapă În culcat facial, mimând apucarea barei. (Ex. pentru Tcacev.) (Fig.26) 3.1.3.EXERCIȚII TEHNICE Fără Îndoială deși au fost muite discuții și afirmații contrare, cea mai complexă si mai corespunzătoare parte a necesităților pregătirii fizice se obține, Într-un procent mare
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
pe sol În diferite variante, atat la Încălzire cât și la sfârșitul lecțiilor, pentru a fi Însușit corect, individual, pe perechi, pe bare joase, mici, etc. Vor mai fi folosite exercițiile care ajută la Învățarea poziției corecte. o Din culcat facial cu mâinile sus trunchiul complet Încordat, ridicarea gimnastei de către antrenor, cu mentinerea pozitiei. o Din aceeași poziție, ridicarea gimnastei În stând pe mâini. o Anteducții cu Îngreuieri accesibile (gantere, discuri de haltera. bare derezerva etc.), serii progresive. În paralel, pe
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
relativa constanță, apoi regresiv, apoi independent, apoi la bara superioară. - În paralel având În vedere stagiul redus ai gimnastelor care Învață această mișcare și deci pregătirea fizică specifică deficitară, vor fi utilizate și următoarele exerciții, În funcție de fiecare caz; - Din culcat facial pe ladă, ridicări de picioare, mențineri (serii). - Din stând anteducții cu Îngreuieri progresive serii cu viteză (la cărucior pe plan Înclinat, helcomatru, benzi elastice, pe perechi) a b - În paralel se lucrează la Îndreptări În stând pe mâini pe bara
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
trebuind prinsă de deasupra, nu din atârnat. Această tehnică conferă mișcării o mare valoare spectaculară, plus posibilitatea de a efectua combinații ulterioare de mare amplitudine. METODICA ÎNVĂȚĂRII Având În vedere specificul elementului, recomandăm următoarele exerciții pregătitoare, cu efecte pozitive: Culcat facial pe cal sau ladă, picioarele atârnate În afară, ridicarea lor În extensie foarte rapidă a trunchiului și mare amplitudine. -La groapă sau plasă elastică, salt grupat, echer, depărtat Înainte (sau apropiat), cu viteză maximă. (fig.110)-Dacă gimnasta știe gigantică
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
balansarea brațelor și împingându-se în ambele picioare execută săritura în lungime odată cu balansarea brațelor sus. Se măsoară de la linia inițială la călcâiul piciorului după săritură. Se execută două sărituri și se notează cea mai bună. Forța spatelui. Din culcat facial cu mâinile la ceafă, membrele inferioare întinse și imobilizate, extensia trunchiului pe coapse și revenire, se numără extensiile efectuate corect timp de 20 de secunde la băieți și 15 secunde la fete. Am realizat această testare pentru a urmări evoluția
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3022]
-
rost să mai povestesc. La începutul verii anului 1954 tata s-a întors dar grav bolnav, cu un început de ciroză care, mai târziu, i-a cauzat și decesul. De asemenea, se mai alesese și cu o paralizie a nervului facial, plus o afecțiune renală. Cu toate acestea, dar și cu multe justificări și insistențe, în anul 1955 a fost reîncadrat în învățământ, dându-i-se chiar și postul de director al școlii din Ferești pe care, oricum, îl avea înainte de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
capacitatea de a răspunde emoțional la acest tip de stimuli. Inteligența interpersonală - se referă la capacitatea unei persoane de a sesiza, a evalua și a înțelege cu rapiditate stările, intențiile, motivațiile și sentimentele celor din jur. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor dar și atracția de a lucra eficient cu ceilalți, implicare în rezolvarea conflictelor. Inteligența intrapersonală - denotă capacitatea individului de autoînțelegere si autocunoaștere, abilitatea de a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. O persoană cu asemenea tip
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
activitatea vizibilă a celui care vorbește au mare valoare de comunicare; ele vehiculează în interacțiunea socială un ansamblu de informații care lipsesc în mesajul verbal propriu-zis. Transferând informația între persoane fără folosirea cuvintelor, comunicarea nonverbală are loc prin mijloacele expresiei faciale, mișcării capului, poziției și mișcării corpului, tonului vocii, îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adesea emoțiile și dezvăluie atitudinile oamenilor care sunt aproape unul de altul. Mesajele nonverbale caracterizează cuvintele folosite de oameni și, deoarece sunt mai puțin sub controlul conștiinței, pot chiar trăda discrepanța dintre cuvinte și adevăratele sentimente. Mișcările capului și expresiile faciale dau cele mai multe informații despre tipul de emoție exprimată, iar poziția corpului și încordarea mușchilor dezvăluie intensitatea sentimentelor. Contactul vizual este important în mod special pentru a semnala schimbările ce intervin în interacțiunile de durată. De asemenea, reciprocitatea contactului vizual poate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între gesturi, ne odihnim mâinile sau le punem încet pe pupitru. Ne aplecăm ușor înainte. Ne deplasăm de lângă podium dacă este posibil. * Să fim pregătiți să răspundem la întrebări. Ne
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de “creveți”. Când profesorul va pronunța cuvântul „crabii”, ei vor trebui să prindă „creveții” până la un punct prestabilit. Variante: * Elevii pot pleca din diferite poziții: din ghemuit (cu fața sau cu spatele pe direcția de deplasare), din culcat dorsal sau facial etc.; * Între cele două echipe se regăsesc mingi iar echipa care trebuie să prindă, trebuie să țintească cu mingea, jucătorii care aleargă; * Ambele echipe se vor deplasa prin alergare cu spatele sau prin pas adăugat lateral. 8. “Ține terenul curat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Plecări bruște de pe loc pentru a prinde mingea sau după pasarea mingii. Ex. 3. Plecări În alergare de viteză pe distanțe scurte, din diferite poziții: stând ghemuit cu fața și cu spatele pe direcția de alergare, așezat, culcat dorsal, culcat facial. Ex. 4. Porniri În alergare pe contraatac, la semnal vizual sau auditiv. Ex. 5. Mers: cu pasul Întins, cu rularea tălpii pe sol, pe vârfuri sau pe călcâie, cu alternarea lungimii pașilor, cu fandări, ghemuit. Ex. 6. Mers cu mișcarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]