986 matches
-
h 92 HYPERLINK \l " Toc75847721" 3.2.1. Productivitatea medie a muncii PAGEREF Toc75847721 \h 92 HYPERLINK \l " Toc75847722" 3.2.1.1. Analiza generală a productivității muncii PAGEREF Toc75847722 \h 93 HYPERLINK \l " Toc75847723" 3.2.1.2. Analiza factorială a productivității muncii PAGEREF Toc75847723 \h 97 HYPERLINK \l " Toc75847724" 3.2.1.2.1. Analiza productivității muncii sub aspectul gradului de Înzestrare tehnică PAGEREF Toc75847724 \h 98 HYPERLINK \l " Toc75847725" 3.2.1.2.2. Analiza productivității muncii prin
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
om-ore, și timpul efectiv, În om-zile. EMBED Equation.3 (3.6) În care: EMBED Equation.3 = timpul efectiv lucrat de o persoană Într-un an, În om-ore; n = numărul de zile luate În calcul pentru determinarea timpului maxim disponibil. Analiza factorială, pentru a fi utilă În adoptarea unor decizii eficiente, este necesar să aibă În vedere toate categoriile de timp din structura fondului de timp calendaristic. Acolo unde se lucrează În schimburi, analiza timpului de muncă va trebui să evidențieze și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
7) și EMBED Equation.3 (3.8) În care: T = factorul uman dimensionat prin timpul de muncă, exprimat În număr de salariați, În zile sau om-zile. Productivitatea medie a muncii comportă analiza următoarelor aspecte: analiza generală a productivității muncii; analiza factorială a productivității muncii; analiza efectelor economice ale creșterii productivității muncii. 3.2.1.1. Analiza generală a productivității muncii Analiza productivității muncii se realizează printr-un sistem de indicatori care În practică exprimă „fie cantitatea de produse obținute cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
zilei de muncă. Analiza acestor corelații se impune a se realiza Înaintea altor aspecte, deoarece permite localizarea mai rapidă și mai ușoară a zonelor ce trebuie cercetate mai analitic pentru a stabili cauzele unor deficiențe. 3.2.1.2. Analiza factorială a productivității muncii Literatura de specialitate consemnează faptul că productivitatea medie a muncii este un indicator calitativ complex, mărimea și evoluția sa fiind determinate de o multitudine de factori (economici, tehnici și tehnologici, naturali, de structură, sociali, fizici și chimici
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și experiența acestuia, diviziunii muncii, condițiile naturale etc.) și a unor factori specifici ce acționează numai În anumite perioade și numai În anumite condiții (economia de criză, economia de tranziție etc.). Astfel, productivitatea muncii trebuie analizată din punct de vedere factorial după sistemele de legături cauzale. În demersul nostru pentru o analiză cât mai complexă a productivității muncii, vom sistematiza analiza factorială pe următoarele direcții: analiza productivității muncii prin prisma factorilor și căilor legate de mijloacele de muncă, respectiv a gradului
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În anumite condiții (economia de criză, economia de tranziție etc.). Astfel, productivitatea muncii trebuie analizată din punct de vedere factorial după sistemele de legături cauzale. În demersul nostru pentru o analiză cât mai complexă a productivității muncii, vom sistematiza analiza factorială pe următoarele direcții: analiza productivității muncii prin prisma factorilor și căilor legate de mijloacele de muncă, respectiv a gradului de Înzestrare tehnică a salariaților; analiza productivității muncii prin factori ai potențialului uman; factori psihosociali ai productivității muncii. 3.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În care este introdus progresul tehnic și efectele economice ale acestuia. Aceste aspecte sunt analizate la punctul 3.3.1.2.2. 3.2.1.2.2. Analiza productivității muncii prin factori ai potențialului uman Un loc important În analiza factorială Îl are cunoașterea gradului de Îndeplinire a normelor de muncă și a măsurii În care acestea au influențat creșterea productivității muncii și a salariilor. Analiza Îndeplinirii normelor se are În vedere În mod deosebit pentru personalul operativ (muncitori) și se
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3 = indicele productivității muncii atins de personalul care și-a ridicat calificarea. Între productivitatea muncii și ponderea personalului care și-a ridicat calificarea se realizează o corelație liniară exprimată prin relația: EMBED Equation.3 (3.47) În calculele de analiză factorială este important să se evidențieze legătura dintre timpul de muncă și productivitatea muncii pe unitatea de timp. Relația de bază pentru aceasta este: EMBED Equation.3 (3.48) În care: T = timpul de muncă (zile, ore); EMBED Equation.3 = productivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
mediu scriptic de personal (total sau pe structură) din perioada de calcul; EMBED Equation.3 = productivitatea medie a perioadei. Descompunerea În trepte a modelului evidențiază și utilizarea timpului exprimat În zile, ore, astfel: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 3.4. Schema analizei factoriale a volumului de producție ca efect al productivității muncii Simbolurile utilizate au următoarea semnificație: Q = volumul de producție; N = numărul de personal; W = productivitatea medie anuală; z = numărul mediu de zile lucrate În perioada de calcul; Wz = productivitatea medie zilnică
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Niculescu, op. cit., p. 116.) În care: EMBED Equation.3 = structura producției sau cifrei de afaceri; EMBED Equation.3 = costul complementar; EMBED Equation.3 = prețul de vânzare unitar. Calculul variabilelor cuprinse În aceste sisteme funcționale va urma principiile generale ale analizei factoriale și va determina influența fiecăruia dintre factorii implicați În dimensiunea rezultatelor exploatării. 3.3. Conflictele de muncă și analiza acestora Contextul democratic asigură premisele ca Între salariați, sindicate și conducerile firmelor să existe o anumită stare conflictuală care are influență
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de ~ 14, 15 Agenție specializată 46 Analist 32, 33, 37, 38 ~ analistului 34 Analiza 26, 52, 59 ~ asigurării firmei cu personal 71 ~ asigurării potențialului uman 71 ~ calificării personalului 72 ~ efectelor economice ale creșterii productivității muncii 93 ~ efectivului de personal 67 ~ factorială a productivității muncii 93, 97, 118 ~ folosirii forței de muncă 87 ~ folosirii timpului de muncă 87, 88, 89, 91 ~ funcțională a funcției (Functional Job Analysis FJA) 36, 37 ~ generală a productivității muncii 93 ~ ierarhică a sarcinilor 35, ~ Îndeplinirii normelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
descrieri făcute în perechi pe eșantioane de copii ale căror vârste erau cuprinse în patru mari tranșe (8 ani, 11 ani, 15 ani și 18 ani). Cercetătorii au vrut să afle ce făceau copii la școală atunci când erau furioși. Analiza factorială a comportamentelor enumerate de copiii de 8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mari tranșe (8 ani, 11 ani, 15 ani și 18 ani). Cercetătorii au vrut să afle ce făceau copii la școală atunci când erau furioși. Analiza factorială a comportamentelor enumerate de copiii de 8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere). Formele de agresivitate directă constau în atacuri fizice și verbale la adresa victimei. Agresivitatea indirectă presupune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mari agresivitatea indirectă (de relaționare) este cea care pare să fie determinantă, această formă presupunând cunoașterea efectivă a unor tactici și strategii ce nu pot fi folosite decât dacă socializarea cu rolul de sex a atins un anumit nivel. Analiza factorială a comportamentului subiecților de 15 ani arată implicarea a patru factori: agresivitatea fizică directă, agresivitatea verbală directă, agresivitatea indirectă și retragerea non agresivă. Băieții manifestă o mai mare agresivitate fizică directă. Diferența de sex nu influențează însă agresivitatea verbală directă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
săi au realizat o serie de cercetări în acest sens, încercând să conceptualizeze diferitele dimensiuni ale personalității ce pot induce comportamente agresive și dezvoltând tehnici eficiente de evaluare a acestora. Corelația observată între aceste variabile a permis definirea unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și aptitudini și atitudini creative pozitive; - pseudocreatori, cei care doresc să se manifeste, dar fără să dispună de aptitudini creatoare; - noncreatori, persoanele ce sunt lipsite de aptitudini și atitudini creative. Pornind de la aceleași dimensiuni ale personalității, H.H. Gough folosește analiza factorială și realizează următoarea tipologie a creatorilor: fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare este cea care aparține lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aspectul cuantificabil, respectiv măsurarea factorilor, abilități sau trăsături de personalitate, care intervin în procesul creativ în funcție deseori și de orientarea și modelul original al autorului. Astfel, de exemplu, au creat teste de creativitate: E. P. Torrance, care evaluează ca abilități factoriale fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea; Guilford, care măsoară facilitatea sau fluiditatea cuvintelor, ideilor, asocierilor, expresiilor, flexibilitatea, elaborarea și originalitatea ca factori ai gândirii divergente în cadrul modelului tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
baza a 8 criterii care se constituie ca dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
prin validare încrucișată sau validare externă. Analiza cantitativă clasică utilizează legea Lambert-Beer. Această analiză necesită prezența benzilor de absorbție ale fiecărui component, ceea ce limitează utilizarea sa. În NIRS s-a permis dezvoltarea logicii de analiză cantitativă bazată pe principiul analizei factoriale. Determinarea se poate face și din amestecuri complexe. Se înregistrează spectrele IR. Se reprezintă absorbanța funcție de lungimea de undă. Spectrometrele NIR sunt capabile să efectueze în câteva secunde un număr mare de măsurători. Se obțin numeroase valori numerice ale eșantioanelor
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
unele metode sunt orientate către modelare și prezintă ipoteza unei distribuții pe bază probabilistică, în timp ce altele sunt exploratorii și vizează legăturile dintre variabile multiple pentru a vizualiza, descrie, clasifica și reduce informația supusă analizei. [2002, p.1-4]. Metodele factoriale au capacitatea de a găsi noi variabile, intitulate exploratorii, care să explice cel mai bine varianța variabilelor inițiale. În cazul dezvoltării regionale, în condițiile considerării în analiză a tuturor datelor observate la nivel regional, metodele factoriale concentrează dimensiunile dezvoltării economico
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
2002, p.1-4]. Metodele factoriale au capacitatea de a găsi noi variabile, intitulate exploratorii, care să explice cel mai bine varianța variabilelor inițiale. În cazul dezvoltării regionale, în condițiile considerării în analiză a tuturor datelor observate la nivel regional, metodele factoriale concentrează dimensiunile dezvoltării economico - sociale într-un număr redus de factori reprezentativi pentru fenomenul studiat. Variabilele exploratorii ca rezultate ale investigației fenomenului de dezvoltare regională explică proporții semnificative din varianța dezvoltării economico - sociale în plan regional și trebuie incluse într-
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
scop evaluarea importanței relative a diferitelor combinații de variabile independente (principalele efecte și toate interacțiunile dintre factori). 2.4.3 Metoda de analiză a datelor - ACP Istoric Analiza datelor presupune în general metode descriptive de analiză multidimensională, grupate în metode factoriale și metode de clasificare, care prin complementaritate ,,întregesc înțelegerea domeniului studiat” [Clocotici, V., n.c., 2007]. Principalele metode de analiză sunt analiza factorială și analiza de cluster. Obiectivul major al acestor metode constă în “analiza distribuției unor unități statistice după
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a datelor - ACP Istoric Analiza datelor presupune în general metode descriptive de analiză multidimensională, grupate în metode factoriale și metode de clasificare, care prin complementaritate ,,întregesc înțelegerea domeniului studiat” [Clocotici, V., n.c., 2007]. Principalele metode de analiză sunt analiza factorială și analiza de cluster. Obiectivul major al acestor metode constă în “analiza distribuției unor unități statistice după un ansamblu de variabile” [Pintilescu, C., 2003, p.9] Metodele factoriale au apărut la începutul sec. XX în efectuarea analizelor din domeniul psihologiei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
studiat” [Clocotici, V., n.c., 2007]. Principalele metode de analiză sunt analiza factorială și analiza de cluster. Obiectivul major al acestor metode constă în “analiza distribuției unor unități statistice după un ansamblu de variabile” [Pintilescu, C., 2003, p.9] Metodele factoriale au apărut la începutul sec. XX în efectuarea analizelor din domeniul psihologiei. Acestea s-au dezvoltat odată cu apariția computerelor deoarece presupun calcule matematice complexe, ce pot fi ușor efectuate cu ajutorul softurilor. Programele specializate de statistică (SPSS, ADDAD, SPAD) ajută la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]