1,003 matches
-
mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente sau fenomene reale sau ipotetice, din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă întrebarea anterioară este inclusă în chestionar, o întrebare de control ar putea fi: „Cine este autorul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
căi deturnate majoritatea scrisorilor prezentate în aceste volume. Am reținut câteva texte semnate, provenind de la opozanți cunoscuți (Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ion C. Brătianu, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa), care nu au mai fost publicate după 1990 ori au un conținut predominant factual, edificator pentru atmosfera epocii. Altfel, cu rare excepții, cum ar fi români proaspăt sosiți în Occident și deciși să nu se mai întoarcă sau persoane care consideră că nu mai au nimic de pierdut (ca Nistor Rimas, invalid de război
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cheltuieli. Astfel, de exemplu, au fost incluse în roster-ul de cheltuieli aproximativ 100 de categorii de produse și servicii alimentare și nealimentare. În plus, au fost incluși indicatori obiectivi ai calității vieții gospodăriei - locuință, dotare materială. În afara acestor date factuale, au fost culese unele care referitoare condițiile favorizante ale sărăciei familiale: accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra nivelului de trai din ultimii doi ani, îndatorarea familiei, riscul de pierdere al locuinței, capitalul social a familiei. De
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
grupurilor este considerabilă); - întrebările „depersonalizate”: sunt cele care își dovedesc utilitatea în momentele critice ale discuției grupului; fenomenul de depersonalizare/obiectivare a întrebărilor poate facilita accesul la teme care în mod normal ar conduce la o escaladare a conflictului; - întrebările factuale: sunt cele care presupun răspunsuri de acest tip și nu opinii ale participanților la focus-group; ele sunt foarte importante în focus-group-ul didactic deoarece, în cazul nostru, avem de-a face cu incidența unor informații verificate, obiectivate prin conținutul manualelor școlare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Omul este ceva ce trebuie depășit. Ce e maimuța pentru om? [...] Așa trebuie să fie și omul pentru Supraom [...]. Cândva ați fost maimuțe"123. 4.1. Mutanți și extratereștri Imaginea mutantului permite SF-ului să exploreze aproape exhaustiv atât posibilitățile factuale, narative, cât și simbolice ale unui imaginar bazat pe cunoștințe biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aria geografică de răspândire a mesajului, publicitatea poate fi: locală, regională, națională și internațională; c)După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimită: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor; d)După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională; e)În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp. f)După sponsor, publicitatea se diferențiază în funcție de agentul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fi: locală, regională, națională și internațională; c)După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimită: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor; 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 39 d)După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională; e)În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp. f)După sponsor, publicitatea se diferențiază în funcție de agentul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de Informații, Arhivele Naționale Istorice Centrale, mai multe Direcții Județene ale Arhivelor Naționale, Arhivele Militare Române) și rusești (Gosudardvennâi Arhiv Rossiiskoi Federații), documente publicate, memorialistică etc. Ca și opiniile emise deja, sursele sunt contradictorii, ceea ce face dificilă nu doar reconstituirea factuală, ci și emiterea unor considerații pertinente. Disperarea Reich-ului în fața ieșirii României din Axă. Inițiative germane pentru recâștigarea pozițiilor pierdute 2.1. Interese strategice și economice Lovitura de stat de la București, petrecută la 23 august 1944, a pecetluit nu numai prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceea a științei politice. Trebuie spus dintru început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat în special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă în mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. în articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
past events. From the historical viewpoint - that is, from the standpoint of the history of historical thinking itself - history may be generally defined as a tradition of learning and writing, dating from ancient times, based on traditional inquiry into the factual nature of the human past”. Vezi Harry Ritter, Dictionary of Concepts in History, Greenwood Press, New York, Westport, Connecticut, London, 1986, p. 193. Ibidem, p. 309. Paul Veyne, Cum se scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 9-10. Raymond Aron, Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Acesta din urmă a observat că există în limbajul natural anumite propoziții precum: („Vă mulțumesc pentru...”, „Te rog să...”, „Promit să ...”, „Vă ordon să...”), care nu pot fi reduse nici la categoria propozițiilor tautologice și nici la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin a mai observat că, prin aceste propoziții, noi întreprindem o acțiune în toată deplinătatea cuvântului (mulțumire, rugăminte, promisiune, comandă etc.). El a numit aceste propoziții performative și a văzut
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
astăzi, în sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, Rapoartele de monitorizare privind România și Bulgaria și Documentul de sinteză (Summary) comun pentru ambele țări. Doresc să salut aceste documente, care aduc din partea Comisiei o nouă evaluare obiectivă, tehnică și factuală la adresa României. Vreau să subliniez câteva elemente în legătură cu documentele publicate de Comisie. În primul rând, în concluziile politice ale Raportului apare data aderării României la Uniune, 1 ianuarie 2007 („În lumina progresului de ansamblu realizat de România și Bulgaria, evaluat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și SUA se proiectează direct asupra manierei în care România percepe asumarea răspunderilor de securitate. Pentru noi, NATO și relația transatlantică vor continua să se situeze în prim-planul politicii naționale de securitate. Este la fel de adevărat că evoluțiile doctrinare și factuale din ultimii ani ne-au convins că securitatea înglobează astăzi multiple fațete și instrumente și că trebuie să pledăm pentru complementaritatea dintre NATO și EU, ca furnizori de securitate la nivel european și global. O provocare pentru România, ca și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pot să spun acest lucru despre colegul meu olandez. E strict declarația domniei sale. Probabil că ați citat-o corect. Orice reacție de acest gen are mai multe componente. În primul rând, o componentă politică internă și, evident, o componentă strict factuală, care se bazează pe ceea ce organismele statului, posibil implicate în asemenea chestiuni, au putut răspunde deja. În cazul nostru, răspunsul este negativ, de sus până jos, și toate instituțiile de stat care prezumtiv ar fi fost implicate sau ar fi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și priza lecturii" (p. 15). Nu există o rețetă universal valabilă pentru lectura textelor confesive. Fiecare confesiune are părțile ei de interes, iar revelația pentru cititor poate țîșni din cele mai neașteptate locuri. Unele texte aduc importante dezvăluiri de ordin factual, altele impresionează stilistic, în planul moral sau în cel al judecăților generale. Dan C. Mihăilescu are capacitatea de a scoate în evidență elementele care constituie cota de interes a fiecăruia dintre jurnalele sau cărțile de memorii supuse analizei. El știe
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
Bernea. Nu un eseu muzeal care incită vizitatorul să își pună întrebări, să prelungească pe cont propriu interpretările propuse, ci un muzeu Ťcare nu trăiește de pe urma elitelorť și nici pentru ele, ci pentru mase: un muzeu care abundă în informație factuală, descrie fenomene și pune în vitrină obiecte, care îți spune clar ce, cum și cât trebuie să gândești despre lumea rurală. A opta pentru o altă direcție și pentru alte mijloace muzeale e, în sine, legitim și realist. șDarț Noul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
o carte a dlui Neumann. R.L. n-a publicat replica dlui Neumann, de cîteva ori mai întinsă decît recenzia, dintr-un motiv explicat de noi: nu publicăm răpunsuri la cronici, recenzii ori comentarii critice decît dacă e vorba de precizări factuale necesare, judecata de valoare neimplicînd, după noi, drept la replică. După cum am arătat noi înșine, OBSERVATORUL CULTURAL nr. 224 a găzduit replica în chestiune. Acum, iată, dl. Andreescu ne adresează solicitarea de a tipări un articol în care, nefiind de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
unei alte persoane. Ei consideră așadar că era datoria lor să semnaleze opiniei publice ilegalitățile comise, mai ales de către cei care au obligația de a face ca legea să fie respectată. 25. Reclamanții susțin că afirmațiile lor aveau o bază factuală, și anume acordarea terenului litigios lui M.I. prin Decizia prefectului din 23 ianuarie 1996, deși în 1995 prefectul refuzase alte două cereri similare. În plus, valabilitatea titlului de proprietate al lui I.C. fusese confirmată prin Decizia din 16 ianuarie 1996
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
a privi o dezbatere de interes general. 29. Guvernul susține în plus că reclamanții i-au atribuit lui M.I. fapte ilegale foarte grave, de exemplu uzul de fals, fără a le fi dovedit și fără ca acestea să aibă o bază factuală. El arată că proiectul de divizare a terenului, pe baza căruia M.I. ceruse prefectului eliberarea titlului de proprietate, constituia o simplă propunere de dezmembrare a proprietății de stat, pe care prefectul o acceptase. În consecință, deși au existat erori în
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
în mod evident, nu erau de natură să contribuie la dezbaterea asupra subiectului de interes general adus la cunoștință publicului. 79. De asemenea, Guvernul arată, pe de o parte, că reclamanții nu au făcut proba verității afirmațiilor lor de natură factuală (faptică) asupra pretinsei corupții și complicități a doamnei R.M. la încheierea ilegală a contractelor și, pe de altă parte, au omis să furnizeze în fața instanțelor interne o bază factuală minimă, propice să fondeze judecățile lor de valoare asupra moralității și
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
că reclamanții nu au făcut proba verității afirmațiilor lor de natură factuală (faptică) asupra pretinsei corupții și complicități a doamnei R.M. la încheierea ilegală a contractelor și, pe de altă parte, au omis să furnizeze în fața instanțelor interne o bază factuală minimă, propice să fondeze judecățile lor de valoare asupra moralității și competenței fostei juriste de la primărie. În această privință, Guvernul arată că instanțele au apreciat că reclamanții se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de insultă și de calomnie, după ce au
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
efectiv obligația de a alerta publicul atunci când este informată cu privire la existența unor presupuse ilegalități comise de aleși locali și funcționari publici, referirea la persoane determinate, cu menționarea numelor și funcțiilor acestora, implica pentru reclamanți obligația de a furniza o bază factuală suficientă (Lesnik împotriva Slovaciei, Cererea nr. 35.640/97, paragraful 57 în fine, CEDO 2003-IV; Vides Aizsardzibas Klubs împotriva Letoniei, Cererea nr. 57.829/00, paragraful 44, 27 mai 2004). 102. Cu atât mai mult ar fi fost cazul în
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
citați. Aceștia nu și-au motivat cererea de recurs (paragraful 42 de mai sus) și, în toate stadiile procedurii în fața instanțelor naționale, nu au produs elemente de probă în susținerea afirmațiilor lor sau care ar fi servit drept o bază factuală suficientă pentru acestea (paragrafele 24 și 27 de mai sus). 105. Curtea notează în special că reclamanții nu au prezentat în fața instanțelor naționale o copie a raportului Curții de Conturi și nici măcar nu au indicat, în cadrul procedurii penale îndreptate împotriva
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]