62,236 matches
-
de rezonantza internatzionala când românia și VOI înșivă - chiar nu sunteți demni de GRANITZE ?! spre ex : să mă așez eu la șevalet în fața pânzei și să pensulez “mont sainte-victoire” a lui paul cezanne ? că doar spuneai că ți-ai terminat facultatea în d-ale artelor ( și în ... în rest , daca esti ceva mai realist și nu numa` bluogherist ( care transbordează temele de pe alte bloguri ) - reușești cu oarecare ușurință cum ești o persoană prominenta să iți construiești un suport original pentru propriile
Vremea Casandrelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82692_a_84017]
-
persoanelor, care explică însă esențialul. Cei ce o cunoșteau vedeau imediat că este o doamnă și voiau cu toții să-i fie apropiați: de aici formula cam ciudată, dar elocvent de persistentă - "Doamna Zoe". Așa a rămas pînă la sfîrșit. La Facultatea de Filologie (adică Facultatea de Litere din timpul comunismului), pentru studenții ceva mai evoluați de la începutul anilor '60, care trăiau doar din presimțirea și apoi din nostalgia culturii veritabile, profesorii se împărțeau, tacit și definitiv, în două grupuri inconfundabile: "ai
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
esențialul. Cei ce o cunoșteau vedeau imediat că este o doamnă și voiau cu toții să-i fie apropiați: de aici formula cam ciudată, dar elocvent de persistentă - "Doamna Zoe". Așa a rămas pînă la sfîrșit. La Facultatea de Filologie (adică Facultatea de Litere din timpul comunismului), pentru studenții ceva mai evoluați de la începutul anilor '60, care trăiau doar din presimțirea și apoi din nostalgia culturii veritabile, profesorii se împărțeau, tacit și definitiv, în două grupuri inconfundabile: "ai noștri" și "ai lor
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
în fruntea primului grup trona, incontestabil, Tudor Vianu: ar fi deci inutil să-i descriu componența și viziunea. Tot ce pot spune este că elitarul sector era, bineînțeles, mult mai redus numeric decît cel advers, că membrii lui aveau în Facultate un statut aproape semilegal, putînd fi oricînd îndepărtați de la Catedră. Păreau în mod evident timorați pentru că se știau vulnerabili și doar temporar tolerați. Prețioasele adevăruri pe care ni le comunicau erau parcă rostite cu jumătate de voce: după fiecare frază
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
conformându-se "directivelor" de partid? Sau, mai grav, se manifesta ca un fanatic? Ar fi de știut. E prea mare discrepanța dintre criticul foarte apreciat la maturitate, adulat de studenții din cenaclul pe care-l conducea prin anii '80 la Facultatea de Litere din București și tânărul publicist care călca orbește în picioare și adevărul, și bunul-simț. Din același pluton, dar nu de aceeași valoare, mai făceau parte Al. I. Ștefănescu, Mihai Petroveanu, Radu Lupan, Mihail Cosma, într-o mai mică
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și este concediat la 1 ian. 1949. (Locul său îl va lua, semnificativ, chiar Ion Vitner, campania demolatoare aducându-i și un profit personal.) G. Călinescu nu fusese decât un prea naiv "tovarăș de drum
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
cu atât mai inevitabil cu cât pe Claudia n-o mai leagă nimic de }ara de căcat a mineriadelor,fie ea și intrată în UE . Foștii ei colegi de scară, de bloc, de grădiniță,de unitate pionierească "de liceu,de facultate, de Piața Universității sunt, în cea mai mare parte a lor, globalizați și vânează, iar de obicei găsesc, pe mai toate continentele, burse, stagii, proiecte, posturi, cetățenii. Cu cei rămași aici, doctoranda de la Universitatea Sapienza nu mai reușește să comunice
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
și regreta că Cenaclul de Luni se închisese înainte să ajungă și el acolo? Mă irită că în managerul de azi, cu relații peste tot, nu mai regăsesc nici o urmă din bietul Daniel, care făcuse depresie după ce-l exmatriculaseră din facultate din cauza unei petreceri în cămin, unde murise nu știu cine? - ... eroul Revoluției, victima mineriadelor nu se mai gândește acum decât la bani și la distracții! ricanează acru Petru. Claudia, cu părul lins sub cordeluța impecabilă,cu caietele ei ordonate și cu premiul
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
ieșit jenat, cu cearșajul ud, în brațe, îl spălase ca să nu dau eu cu ochii de pata de peste noapte... * Cornel Izvoranu a câștigat războiul, pentru că dosarul lor de familie nu i-a permis lui Daniel să dea admitere la Istorie, facultate marcat ideologică în anii '80. Dar n-a mai apucat să vadă că în vara lui '90 "fiul lui, bătut și târât de mineri la Măgurele, era candidat la șomaj, la fel ca mulți alți proaspeți ingineri școliți pentru o
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
să nu ne gândim melancolici: cu 70 de ani în urmă, Mircea Eliade nu a fost în stare să capete decât magna cum laude. Suntem însă tare curioși să aflăm ce eliadiști făceau parte din comisia examenului de doctorat de la Facultatea de Istorie din 2003. în paranteză fie spus, toți cei opt recenzenți francezi ai cărții lui Florin Țurcanu șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
nemărturisite și mereu la un pas de a-și pune capăt vieții, ceea ce a și încercat în clipa înmormântării soțului ei Paul Georgescu. Realitatea este că fosta premiantă de onoare a liceului Notre-Dame de Sion, una din strălucitele absolvente ale Facultății de Filologie și eminentă traducătoare din câteva limbi, n-a reușit - în ciuda strădaniilor - să deprindă meseria de a trăi. Și totuși ocaziile n-au lipsit. Nici când a fost dată afară de la Editura Tineretului. Nici când, în anii '80, după ce
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
i-ar fi fost tălmăcitorului să redacteze subtitlul chiar în versuri rimate: ,poeme coțcărești de-a v-ați ascuns,/ un vechi Paris ce tandru amintescu-l,/ la obște deslușite îndeajuns/ și meșter date-n stampă de Vulpescu". în anul I al Facultății de Filologie (1951-1952), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite și nu vedeam decît în amfiteatru. într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
Ștefan Cazimir În temeiul dispoziției de repartizare nr. 1588 din 7 iulie 1955, Ștefan Cazimir devine, la 1 septembrie al aceluiași an, preparator principal la catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ale cărei cursuri tocmai le absolvise. Catedra era formată din: Ion Vitner - profesor, șef de catedră; M. Cruceanu - profesor; Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Paul Georgescu, M. Nanu, Silvian Iosifescu, G. C. Nicolescu, Ilie Stanciu - conferențiari
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
în chip curent seminarii, conform cunoscutului principiu de drept "cine poate mai mult poate și mai puțin". Starea de spirit a proaspătului preparator nu era de impaciență, ci mai curînd de îngrijorare. Sub raportul activității în seminar, modelele primite în facultate nu puteau sluji unui debutant din două cauze diametral opuse: unele erau prea sus, așadar inaccesibile, altele prea jos, așadar inutile. înotul trebuia deci învățat pe cont propriu, înfruntînd apa adîncă și rece. La 20 noiembrie 1955, Cazimir îi scrie
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
fost foarte animat." Prea puțin solicitați în activitate didactică, preparatorii puteau să se dedice muncii de cercetare științifică și, în parte, chiar o făceau. Dar noii membri ai catedrei de literatură română, spre deosebire de colegii lor îmbarcați pe arca lingviștilor, isprăviseră facultatea fără nici un fel de instruire privind tehnica navigării în știință. Ei erau nevoiți să descopere singuri instrumentele bibliografice, să-și taie singuri pîrtii prin fișiere, să ia cunoștință tîrzie de vechile monografii și istorii literare, pe care cursurile din anii
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
fiind mult mai strictă decît a celui lingvistic, calitatea științifică a cercetării va cîntări adesea mai puțin decît doza ei de conformism și obediență. Primele încercări ale lui Ștefan Cazimir în cîmpul istoriei literare sînt comunicări la sesiunile științifice din facultate, tipărite ulterior în Analele Universității: Ajunul răscoalei din 1907 în literatura vremii, A. Mirea, precursor al lui Topîrceanu, Date noi privind activitatea de romancier a lui G. Baronzi.1 ) întîia dintre ele ar fi putut să rămînă o explorare onestă
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
cu latul palmei și exilate în bolgiile afunde ale servietei, alături de șapca de licean mototolită rău și de matricola smulsă de pe mâneca uniformei sau a paltonului. Or, toate acestea aveau să dispară oricum ca suflate de uragan la intrarea la Facultate. Oricât le-ar fi îngrijit, spălat și călcat gospodinele casei, hainele, costumele și cămășile bărbătești de dinainte de apariția țesăturilor cu fire de plastic în ele au avut un numitor comun: erau șifonabile și, cel mai adesea, mototolite bine. Portretul-robot al
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
a făcut o primă opțiune etică atunci când a refuzat să depună mărturie mincinoasă pentru acuzarea lui Lucian Blaga. Solidar cu profesorul și mentorul său, el și-a sacrificat interesele pentru a nu-și încălca principiile. A fost rapid eliminat din facultate, cu tăierea definitivă a unei cariere universitare pentru care dovedise o mare vocație. Ulterior, a optat din nou, refuzând să devină martor al acuzării într-un proces înscenat. Vorbind "ca Danton" în apărarea colegului Ștefan Aug. Doinaș, el a intrat
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
răspăr cu lumea din baladele vagante ale boemei sale studențești, acestea trebuiau să șocheze obișnuințele cititorului timpului. Versurile sale din acea vreme, multe păstrate cu grijă de a doua sa soție, Doina Ciurea - o nouă colegă venită mai tîrziu în facultate, aureolată de legenda unei prietenii cu Labiș la "Școala de literatură" - și tipărite de scriitoare în 1992 sub titlul, dacă nu impropriu oricum neîncăpător, de Argotice, arată o conștiință artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
nu a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
acerbă, iar ca să ți se publice două poezii, una putea fi de dragoste, dar cealaltă comandată de comanda socială" (Antimetafizica). Nini, cu capacitatea sa fabulatorie nativă își salvase situația școlară (spre deosebire de sora lui, Mariana, care va pierde cîțiva ani de facultate din motive de ,,origine socială") inventîndu-și, ca și mai tîrziu, o viață personală ,,revizuită și adăugită", unde tatăl, fost om de afaceri în mica industrie textilă, este declarat "croitor fruntaș" (cînd nu e ceferist), ba chiar pus - într-o poezie
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
carte tipărită și m-am întristat la rîndu-mi neștiind de ce mîndrul meu tată nu este bucuros de o carte tipărită de fi-su." ( Ideea de națiune la români). Cu poezia tematică, Nichita a avut de la început probleme. Ultimii ani de facultate, înăspriți politic după evenimentele din Ungaria, îl găsesc astfel într-o puternică dilemă: a publica sau a nu publica în presa vremii. După lungi ,,sfaturi de taină literară" cu colegi deveniți prieteni, precum Cezar Baltag, Matei Călinescu și Grigore Hagiu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
și cu Doina, iubita sa cu care se va căsători în iunie 1962, Nichita Stănescu se hotărește să "intre în spectacol", cum spunea el, încercînd să împace ceea ce părea de neîmpăcat: comanda socială cu propria poezie. Sprijinul cîtorva profesori din facultate, definitiv cuceriți de talentul fermecătorului lor student îi va fi de mare ajutor, iar de mare folos... răscoala de la 1907. Paul Georgescu, temutul ideolog comunist și Dumitru Micu, ardelean cu sănătoasă ,,origine socială", îi apreciau, ca și ceilalți dascăli, mai
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
mai înverșunați adversari. În momentul răpirii Basarabiei (în urma pactului Molotov-Ribbentrop) bătrânul tată își ia soția și cele trei fete: Valentina, Eleonora și Luiza, și le trece Prutul, instalându-le la Iași. Valeriu era student la Iași, în anul I, la Facultatea de drept și filosofie. Valentina era elevă în ultimul an la Liceul industrial de fete, iar Maria și Luiza eleve la Bălți. La puțin timp după ocuparea Basarabiei de către sovietici, bătrânul este arestat și împreună cu un lot de români basarabeni
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Realitatea să explodeze.... Bum, mă voi azvârli în acel foc Chiar fără suflet voi rămâne Fiindcă o astfel de iubire nicicând nu moare... BIOGRAFIE Valmira Sejdiu s-a născut (27/06/1982) la Runik, comuna Skenderai (Republica Kosova). A absolvit Facultatea de Minerit și Metalurgie la Mitrovița (2007), după care Masterul (2012). Din 2004 participă la Simpozionul Internațional de Știință în domeniul Materialelor, în Vlora și Tetova, unde și-a publicat unele studii în calitate de autor și coautor. A participat cu lucrări
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]