3,990 matches
-
construcție se foloseau bârnele groase, în exclusivitate de esență tare (stejar, fag), morile de piatră fiind rare (morile din Svinița și o parte din morile din Ogradena). Itinerariul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag și pajiști. Este traseul de unde se poate colecta drobița (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de braț, încercând să-l ridice. Bărbatul nu reacționă. Corpul acestuia era greu, singur nu se putea descurca cu el. Și câinii se îngrijoraseră cumva și îi miroseau fața. Respira din ce în ce mai rar. De obrazul drept se lipiseră câteva frunze de fag, uscate. Nebunul își pierduse cunoștința. Călătorul chemă ambulanța care sosi în aproximativ patruzeci de minute. Îl transportă la spitalul din Baia Mare unde își reveni în curând. Între timp, anunță polițiștii din localitate. La rândul lor aceștia luară legătura cu comisarul
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
din 24 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Am atât de multe să-ți spun, Să aduc puțină alinare... Peste dorul revărsat, nebun, De această frumoasă chemare. Mă strigă pădurea de brazi Și munții mă aduc aproape. Și plopul stingher dintre fagi Să-mi spună povestea în noapte. Mă uit, rătăcesc pe o hartă, Cotlonul cel verde din est Și spirit de Dunăre- albastră, E țară de care vorbesc. Apar.... dor năvalnic, uimire. Prin fapte ce încă trăiesc, Amestec de dragă amintire
ROMANIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359447_a_360776]
-
Doar zăpada plesnește în șoaptă ramurile salcâmilor, acoperind apoi, cu o carne afânată, coastele pământului, iar durerile lumii amuțesc preț de o clipă, plătind obol luminii care cade din cer. Ne întoarcem, înainte să atingem poala gigantescă a pădurii de fagi. Continuă să ningă, crud, năuc, liniștea ne uzurpă gandurile, descătușându-se alb din stihiile înaltului. Omătul ne acoperă abil urmele, e ca și cum n-am fi fost aici, ca și cum am fi niște personaje indezirabile, care au invadat liniștea salcâmilor înfloriți iernatic
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
dat Dumnezeu: „Ai avut, mamă, dreptate,/ A cânta-i mare noroc/ Și când greul mă apasă/Cânt, mamă, din loc în loc./ Și-oi cânta, măicuță bună,/Omului de dor și drag/ Așa cum cântă și cucul vara/ Prin codrul verde de fag.” (Mult te-am întrebat, măicuță). Muzica e viața lui și speră să poată cânta până la sfârșitul vieții. În cântecele lui poate fi găsită o adevărată filozofie a vieții: plăcerea de a petrece „Tătă zâua aș petrece/Să nu sâmt viața
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu brazi și fagi./ Măicuța m-o legănat/Lângă Trotuș m-o scăldat/Glasul mi-i lin și curat,/ Că în Trotuș m-o scăldat./ Crești pădure și te-ndeasă/ Numa loc de-o casă-mi lasă/ Loc de-o casă și-o ogradă/Cine
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cosită, mutată în clăi, mâncată de vite... Mi-e teamă că vara nu va mai veni iar vitele vor suferi de foame dacă nu vor vrea cumva să mânânce cetină din pădure. Disting destul de clar prin întuneric cioatele arse ale fagilor în jurul cărora în toamnă stăteau, înveliți în sumane, câțiva copii și o bătrânică, cu cartofii puși pe jăratec, încălzindu-se la foc și păzind vitele și oile. Bătrânica aceea murise în iarnă, a găsit-o o nepoată de-a ei
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
oamenii în pace copacii, de ce i-au tăiat cu joagărele lor mari și negre, culcându-i la pământ. O mulțime de brazi falnici, paltini și molizi... De ce oare a mai rămas să se vadă, zăcând prăbușit și putrezit trunchiul unui fag noduros care intră, se vede clar, din ce în ce mai mult în pământ!... Nu știu de ce s-a dărâmat, putrezită, o șură veche, singuratică în mijlocul câmpului, care avea pe vremuri o ușă și un acoperiș, iar acum sar înăuntru și afară vitele peste
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
strungă,-oleacă. Soarele a muntelui pădure încălzea, Iar iarba-n roua agintie-mi tremura... Cu ciripit de păsărele-a fost primită, Și deodată-i fericită, de buruiana rea Uita. Să plece spre schit,tot amâna... Și cum visa, la umbra unui fag bătrân, Că măicuța ei îi vorbea cu glas blajin... O asculta cu drag, iar bătrâna-i spunea: - Floare, băiat mai rar o să-mi găsești Ca Traian; te vrea mireasă de-l iubești.” - Dar eu lui Ion jurai credință, mamă!... Dar
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ION GOCIU - LA UMBRA UNUI FAG ROTAT Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Moto: „Când mor părinții, nu le vinde casa, Ei au trudit în Raiul lor cel sfânt, Din când în când, mai pune-acolo
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
iești tu, tinerețe!? ...gândea el acum cu nostalgie. * - ...Și azi să face cald! Pe mine mă prinsă zăpușala, îi zise neliniștită nașă-sa Cătălina când vitele se opriseră pentru treaba lor. - Hai să stăm undeva la o umbră! Acolo sub fagul rotat e mai răcoare, o îndemnă cu voce de bărbat format, copilul de altădată. În locul acela zăboveau întotdeauna păstorii animalelor. Poziția era dominantă, bună de supraveghere. Copacul avea coroana bogată, cu frunze dese, de nu i se vedeau ramurile și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Ale Frumoase!” , plecară la culcare! ...își dădu cu părerea Costică. Când era copil, auzise de la bunica lui, multe basme despre aceste tainice apariții care fascinau bărbații și le prevesteau lucruri rele. ...„Când le auzi cântând să nu te apropii de fagul acela că vei avea de suferit toată viața! îl sfătuia blânda și ocrotitoarea lui mamaie. * ...Cu furca prinsă-n brâu și cu fusul în mână, Cătălina își torcea caierul de fuior făcut din cânepa adunată de pe ogor, culeasă fir cu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
bună zâua. * Peste izlaz se lăsase un strop de liniște. Erau numai ei și vitele. Păsările migratoare plecaseră și pe el, tânărul de atunci, îl luară gândurile. Un vânticel domol se porni, semn de avertizare că toamna se apropie. Frunzele fagului începură să foșnească trezindu-i în suflet cu zumzetul lor, poveștile despre Iele auzite în copilărie. - Nașă! ...când era flăcău, nașu’ Gheorghe poate a auzit și le-a văzut vreodată pe „Ale Frumoase”? ...își dădu cu părerea băiatul ca să-l
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
el prin grădină ...să adulmece mireasma tufelor de busuioc. ----------------------------------------- Notă : Eroii țărani ai acestei povestiri, vorbesc în jargonul local al Jiului de sus Ion C GOCIU Târgu Jiu, 24 iunie 2016 (Sânzienele, Drăgaica) Referință Bibliografică: Ion GOCIU - LA UMBRA UNUI FAG ROTAT / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Radellei în competiția curajului spre abisul padurii.Casa lui Elisabeth era așezată mai la periferia orașului Wigen ,un orășel micuț din nord-vestul Angliei.Astfel că,după ce ieșeai din aglomerația comercianților ,se făcea un drum drept prin mijlocul unei păduri de fag și brad iar apoi la o cotitură, se ivea casă mătușii,nu foarte impunătoare dar aranjată cu gust ,construită pe două etaje și o verandă,completată de o grădină superbă în care se află un foișor ,menit să-i facă
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
se ridică și privind încă o dată la pajiștea scăldata în razele ce ii ardeau obrajii,merse mai departe.Pe măsură ce se îndepărta de luminiș ,soarele pierdea bătălia cu frunzele lațe ale copacilor,deoarece copilă intrase iar în pădurea cea umbroasa de fag. Încercând să nu se rătăcească ,Karon încerca să rememoreze traseul ,însă ceva îi atrase atenția,oprindu-i șirul gandurilor.Printre siluetele copacilor,observă ruinele unei vechi fortărețe ,despre care fetei i se povestise.” Credeam că a fost de mult dărâmată
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
Din dorul aripă de vânt. Metafora germinală: Minune e Dumnezeească Ce din lumina minții Așteaptă să se nască. E un cuvânt ce mișcă munții, O rază din adâncul frunții. TOAMNĂ LA CIUCEA În paradisul de la Ciucea, A început să cânte fagul. În vârful turlei plânge crucea, Crișul își cântă-n strune vadul. Noaptea, în păr cu lună plină, A deschis în taină dansul Și, cu trupul de felină, Pe alei își plimbă pasul. Toamna, răvășită de poeme, Umblă despletită, cu figuri
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
întoarcerea armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
Vii Vii Sector Olt Mijlociu 2 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor 2 Vii Vii Sector Olt Mijlociu ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor 2 Vii Vii Sector Olt/Olt Inferior ROSPA0106 Valea Oltului Inferior 2 Vii Vii Sector Olt/Olt Inferior ROWHSZT02 Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei -zona-tampon 2 Vii Vii Sector Olt/Olt Inferior ROSAC0046 Cozia 2 Vii Vii Sector Oltul Superior ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt 4 Vii Vii Sector Oltul Superior RONPA0882 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului 2 Vii Vii Sector Oltul
ORDIN nr. 424 din 13 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294861]
-
Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță, gorun ș.a. În zona montană predomină vegetația alpină și subalpină cu păduri de conifere, păduri de foioase: fag, păduri amestecate de fag și gorun, cer etc. Fauna specifică zonei montane este dominată de: capre negre, râși, acvile de munte (cele mai puternice păsări răpitoare din țară), cocoși de munte, urși, căprioare, cerbi, lupi, vulturi pleșuvi etc. Fauna acvatică
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță, gorun ș.a. În zona montană predomină vegetația alpină și subalpină cu păduri de conifere, păduri de foioase: fag, păduri amestecate de fag și gorun, cer etc. Fauna specifică zonei montane este dominată de: capre negre, râși, acvile de munte (cele mai puternice păsări răpitoare din țară), cocoși de munte, urși, căprioare, cerbi, lupi, vulturi pleșuvi etc. Fauna acvatică este reprezentată de: lipan
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Telekio speciosae - Alnetum incanae Coldea (1986) 1991. R4402: - Stellario nemorum - Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957. Asociație care se întâlnește tot pe văile râurilor, ca și Telekio speciosae - Alnetum incanae, însă la altitudini mai mici, în etajul montan inferior (al fagului) și colinar (al gorunului). R4405: - Salicetum albae Issler 1924. Prezentată de SANDA et al. (2008, p. 360) și cu sinonimul Salicetum albae-fragilis R. Tuxen 1937, incluzând și pe cealaltă asociație prezentată de GAFTA & MOUNTFORD (2008) - Salicetum fragilis Passarge 1957. Grupează
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de Matteucia strutiopteris, Stellaria nemorum, Geranium phaeum, Stachys sylvatica, Carex brizoides și altele. În identificarea acestui habitat pe teren sunt importante, pe lângă combinațiile fitosociologice: - caracteristicile majore ale stațiunii: văile râurilor de la câmpie până în etajul montan mijlociu (al fagului); - fizionomia de ansamblu a covorului vegetal: pădure-galerie / ripariană / zăvoi; - edificarea stratului arborilor de următoarele specii (în ordinea relativă, descrescătoare a altitudinilor): arin alb - arin negru - frasin - salcie (S. alba, S. fragilis) - sălcii + plop; - pâlcurile de Equisetum sp. și de Carex
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]