3,497 matches
-
Îi răspunse, pornindu-se către el. Avea senzația că, Într-un fel, omul Îl aștepta. - Cred că te cunosc, Îi zise când se apropie Îndeajuns, salutându-l cu o ușoară plecăciune. - Și eu te cunosc pe domnia ta, messer Alighieri. După faima dumitale, dacă nu personal, răspunse bătrânul, plecându-și fruntea la rândul său. - Uneori faima aleargă mai iute decât pașii. Dar pașii dumitale, ce i-a purtat prin aceste locuri? - Dacă știi de mine, Înseamnă că Îmi cunoști și meșteșugul. Studiez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aștepta. - Cred că te cunosc, Îi zise când se apropie Îndeajuns, salutându-l cu o ușoară plecăciune. - Și eu te cunosc pe domnia ta, messer Alighieri. După faima dumitale, dacă nu personal, răspunse bătrânul, plecându-și fruntea la rândul său. - Uneori faima aleargă mai iute decât pașii. Dar pașii dumitale, ce i-a purtat prin aceste locuri? - Dacă știi de mine, Înseamnă că Îmi cunoști și meșteșugul. Studiez chinurile trupului și mișcarea astrelor care le provoacă sau le vindecă. M-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de el, salutându-l cu politețe. Bernardo Îi răspunse la salut, ștergându-și sudoarea de pe frunte cu dosul mânecii. - De mult voiam să schimb câteva vorbe cu dumneata, domnule, zise poetul. - Știu ce slujbă ai, messer Durante. Și Îți cunosc faima de poet. Îmi imaginez că vrei să afli faptele legate de moartea cumplită a decoratorului, Brunetto. Dar nu te pot ajuta cu nimic. L-am cunoscut pe omul acesta numai la han, unde l-am zărit doar de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
străfulgerarea azurie a pupilelor. Dante se uita cu uimire la perfecțiunea mecanismului care, probabil, se ascundea În cap, pentru a realiza o mișcare atât de lină și de asemănătoare cu cea omenească. Dacă, Într-adevăr, al-Jazari realizase această minunăție, atunci faima sa era pe drept cuvânt meritată, ca și condamnarea sa pentru blasfemie. Dar era ceva nou În statuie, observă el cu o tresărire. Ceva cu adevărat de necrezut. Linia suavă a sânului vibra, ca și când niște foale nevăzute apăsau sub coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prea mare precizie, lovise În gol. Multe săgeți zburaseră pe deasupra turnului, pierzându-se, altele loviseră În ziduri, răspândind schije de cărămidă și praf. Oamenii se apucară să Își reîncarce arbaletele, printre strigăte de surescitare. Genovezii aceia nu păreau la Înălțimea faimei lor, Își zise Dante În sinea lui. Iar Comuna Își storsese din cămară și ultimul bănuț ca să Îi angajeze, trândavi afurisiți. Într-acestea, un huruit neașteptat curmă liniștea. Ceva se fărâma În vârful turnului, ca și când cineva Începuse să demoleze partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
când el știa că ea nu avea servitori, cu excepția unei negrese micuțe ce Îngrijea de copii În camerele de la etaj. Îl descoperise printre musafiri pe unul dintre marii libertini ai orașului - un individ care umbla mereu beat și avea o faimă proastă atât acasă, cât și printre străini, care a stat În fața gazdei o seară Întreagă și a discutat cu un fel de animație inocentă despre internatele pentru domnișoare. Ce bine Îi umbla Clarei mintea! Putea toarce o conversație fascinantă, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Neustift am Walde, dar ei n‑o apucă pe acolo fiindcă vor să ajungă la viile din Grinzing. Șoseaua urcă ușor, atât cât să ai o priveliște care, văzută de pe Cobenzl, Häuserl am Roan sau Kahlenberg, a căpătat o oarecare faimă. Cei trei parchează mașina și pleacă la plimbare. La stânga, viile se întind în sus, pe colină, la dreapta coboară spre Dunăre, care e și ea o panglică argintie, numai că mai îndepărtată. Aerul e limpede, dar încă atât de rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era un producător foarte influent. Nu pot să vă dau detalii concrete, dar cred că orice persoană familiarizată cu lumea filmelor și a comediilor muzicale auzise de numele lui În urmă cu vreo doi ani. Se bucura de o mare faimă. Pe vremea aceea eu eram Încă aproape o copilă, din punct de vedere al vârstei, dar știam o mulțime de lucruri. De exemplu, puteam să-mi fac o imagine despre un bărbat doar uitându-mă la mâinile lui. Aici Keiko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai lasă și mustăți în care ai putea să vânezi un mistreț. Turiștii cred că mulți dintre bărbații din Berlin se îmbracă în haine femeiești, dar de fapt nu sunt decât femeile urâte din oraș, care dau astfel bărbaților o faimă proastă. Nu că ar mai fi prea mulți turiști în vremurile astea. Naționalsocialismul i-a făcut o priveliște la fel de rară ca și Fred Astaire în bocanci militari. Oamenii din orașul ăsta pun smântână în aproape orice, inclusiv în bere, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o cămașă de forță mentală. Dar când soția lui nu era acasă, demonul rău al lui Kürten devenea câteodată prea puternic pentru a fi stăpânit, și îl mâna să comită crimele groaznice și sadice care aveau să-i aducă trista faimă. Acest sadism era sexual la origine, explica Berg. Situația de acasă îl făcuse pe Kürten să fie predispus la o deviație a instinctului sexual, iar experiențele lui timpurii ajutaseră la condiționarea direcției acestui impuls. În cele douăsprezece luni dintre prinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Möbius. Pentru Dirichlet a avut cea mai mare prețuire și asupra câtorva puncte dificile din Disquisitiones arithmeticae au corespondat chiar. Pe Eisenstein l-a primit cu multă curtenie. Dar pe Jacobi a refuzat să-l vadă și a descurajat, prin faima sa de om inaccesibil, pe Abel să treacă prin Göttingen la întoarcerea lui din Paris. Deci, impresia rămîne: prefera matematicienilor, societatea nematimaticienilor. * Dar să continuăm consemnarea principalelor momente biografice. În 1805 se însoară cu Johanna Osthoff, marea lui dragoste, fata
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
găsind anumite puncte de reper, dar după apariția Internetului am constatat că știu prea puține despre acest subiect. Voiam să iau ca referință numele regelui Leonidas (în greacă Λεωνίδας) a fost rege în Sparta între 489 (488) și 480 î.Hr. Faima lui provine din bătălia de la Termopile (480 î.Hr.) în care a condus 300 de spartani și 7000 de alți greci într-una din cele mai memorabile rezistențe din istoria antică împotriva unei armate persane de 180 000 de oameni condusă
ORIGINEA NUMELUI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364283_a_365612]
-
care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza - Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în Maramureș, drumul pare mai degrabă o
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
de români plecați de pe băncile școlii românești în „lumea nouă”, nu s-a găsit o singură persoană, dintre cei realizați profesional și material, să îndrume pașii turiștilor români spre locuri ce poartă amprenta unor mari învățați români care au dus faima țării dincolo de granițe, și mă refer aici la o mare personalitate de talie mondială care a slujit la Universitatea din Chicago, Mircea Eliade, ale cărui locuință și loc de veci nu le găsești, datorită nepăsării, atât a celor ce guvernează
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
Europeană, pentru Muncipiul Bistrița pentru Cultura europeană.Care este distincția cea mai dragă dvs. și de ce? - Indiferent dacă sunt recunoscută sau sunt doar o anonimă, continui să fiu eu însămi, eu cea obișnuită. Nu mă influențează nici un titlu, onor, sau faima efemera. Responsabilitatea pentru ceea ce fac cascriitor și om al cetății îmi aparține. Tot ce derivă de aici, fac din bucurie și cu bucuria creației. În viitor, din perspectiva, cărțile mele vor pleda , vor vorbi despre mine. - Vă pasionează de asemenea
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
Serah, Arhierul Caifa și socrul acestuia, Anna. Gamaliel îi ascultase păsul iar acum medita la cele spuse de Serah. Gamaliel era cunoscut în Ierusalim ca un expert al legii foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor. Faima sa trecuse cu mult de zidurile Ierusalimului. Gamaliel mai era cunoscut și ca un pacifist și era adeseori chemat ca mediator între desele conflicte dintre iudei. După ce sorbiră din ceaiul aflat înaintea lor, Serah se gândi să vorbească primul. -Iar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
-mbrace în culori diafane? Căzută din cer liniștea doare, S-așterne tăcerea peste morminte Fără rost mă întreb de ce oare Tăcerea a rămas fără cuvinte Se-ntunecă și cerul de spaimă, Doare și pacea impusă de bombe, Agresorii rămân fără faimă Când nici pentru cei morți nu mai sunt tombe. Pe câmpuri bântuite de ură Înfruntă singurătatea destinul. La ce bun pământeana arvună Când lovitura ne-a dat-o divinul? MEMORABILA TĂCERE Memorabila tăcere din imperiul celor surzi Umple cupa de
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
altfel și Moș Orion) - ce ocupa de pomană loc într-un parc de agrement pentru copiii care se jucau zburdalnici prin preajmă. Și faptul că racheta, cândva vestită, încă nu a fost dezintegrată prin metoda neutralizarii cu antimaterie, se datora faimei trecute a lui Moș Orion, care și acum mai era venerat de unele autorități de la municipalitatea orașului. În schimb, situarea rachetei chiar în mijlocul spațiului de joacă al copiilor era cât se poate de nefastă pentru liniștea lui Moș Orion. Cum
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei și bărbați , având și acompaniament de fluiere. În comună exista o formație de trișcași renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obținut premiul I pe țară și i-a dus faima pretutindeni. Se îmbrăca în costum popular, alături de leșeni , încât , era greu să se deosebească de membrii corului. Multe cântece și strigături pline de satiră și umor au fost principalele lui surse de inspirație pentru repertoriul a peste 40 de piese
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
alături de Duiliu Zamfirescu, Săulescu, și Minulescu, iar în anul 1923, la propunerea lui Goga, i se decernează premiul național de poezie. Ziarele se întrec să-i publice poezia, vorbește la radio, participă la șezători literare, bucurându-se de o mare faimă. În anul 1899 intră în magistratură colindând cu serviciul prin Râmnicul Sărat, Sinaia, Slănic, Constanța, Iași, Cluj, Oradea, Chișinău, Buftea, Timișoara, Brașov, București. Cu doi ani, înainte de a muri, scie un „Lied” în maniera lui Heine, mărturisind constanța artei poetice
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
Columb, un zvon mai nou / Circulă mai fără rost: / Cică-avut-a doar un ou ! / Da, dar ce bărbat a fost !»; Dan Norea - Senryu: «La birou țin post - / ce să fac dacă nu pot / să-l înghit pe șef»; Mihai Batog-Bujeniță - Moștenire-Cioran: «Faima mare, nume mitic, / Chiar și bani, mai spre finală, / Iar pe plaiul mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gardă - «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
ce era mai valoros din trecutul lor glorios. Moda, ținuta vestimentară, pălăriile, pantofii, parfumurile, multe elemente de cochetărie din perioada interbelică atingeau culmea rafinamentului în marile orașe europene precum Parisul, Viena, Londra... Chiar Bucureștiul nostru se bucura de o bună faimă, fiind recunoscut ca „Micul Paris". În Europa, arta era în plină înflorire, cultura era la preț mare, multe școli înalte erau celebre, spre care își îndreptau ochii toți tinerii setoși de învățătură. Un aer de noblețe, de aristocrație spirituală era
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
pereții căruia nabateenii dând dovadă de un spirit artistic neîntrecut, sculptaseră temple și edificii impresionante cu aspect elenistic care uluiseră pe toți călătorii care trecuseră prin acel unic loc. Temple, terme, clădiri publice, ori locuințe durate în roca moale duseseră faima acelui loc. Perla trandafirie a deșertului. Foarte buni negustori și comercianți, nabateenii făceau legătura pe drumurile deșertului dintre tărâmurile situate la răsăritul Mării Mediterane cu teritoriile cărora romanii le denumeau Arabia Felix. Dar nabateenii aveau legături și cu regatele de peste
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
a fost mică în fapt și mare trează la căutat, Turban fără izbândă ce mari neliniști a aflat... Încolțit fiind dinspre toate colțurile lumii, Înfricoșat din frica de prejudecățile țării, Că doar cauta-vă a pune viețile în primejdii, Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce-l urma, Orice nedreptate altoită pe acasă îi curma, Înlăturând și pe acei boieri răi ce cutezau Impunând, mișeii de numai un fir retezau... Că nici dijmele nu
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
din Uniunea Europeană și cu o datorie de peste 100 de miliarde euro? Dacă nu cedăm binecunoscutei ispite de-a pune starea dezastruoasă a României de azi pe seama fatalității, atunci putem spune că acesta-i unul din paradoxurile care i-au dus faima scurtei sale istorii postdecembriste peste mări și țări. Și când te gândești că Germania și Japonia n-au avut nevoie de atâția ani ca să se smulgă din molozul celei de-a doua conflagrații mondiale pentru a intra triumfător în grupul
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]