1,426 matches
-
Din sâmburele pus atunci în pământ se ridicase un vlăstar timid, care necesitase îngrijiri încă din primele luni. Clima din Câmpia Pannoniei nu-i pria. Din superstiție, Abatele refuzase ajutorul fraților-savanți, care l-ar fi putut transforma într-un copac falnic, plin de fructe parfumate. Ajunsese să creadă că soarta sa depindea într-un fel mistic și magic totodată de cea a zarzărului și, după ce timp de ani de zile fusese trist din cauza aparentei fragilități a copacului, Abatele începuse să se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sculptate. Dacă va afla mai mult de atât, poate că într-adevăr merită să vă conducă după ce eu nu voi mai fi, zâmbi Abatele. 22. Cei trei bărbați se strecurau în umbra clădirilor dărăpănate din ceea ce fusese odinioară un oraș falnic. Se îndreptau spre o zonă în care scanerele lor indicau o activitate foarte intensă a unui grup destul de mare de oameni. Până acolo însă trebuia să fie atenți la orice umbră. Clădirile abandonate și pe jumătate dărâmate puteau ascunde absolut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bătălie și așteptară organizat transformarea. Dragonul era acum o minge de foc, care începea să prindă forme umane. Pe măsură ce înțelegeau ce dorește să facă, mai mulți tovarăși i se alăturară până când, într-o ultimă sclipire, imaginea unui Xtyn gigantic răsări falnic în mijlocul bătăliei. Fiți mantia mea! strigă Xtyn și simți imediat cum în jurul proiecției minții sale, prin care se înfățișa atacatorilor, începu să se clădească un zid de netrecut, o senzație asemănătoare aceleia pe care o avea un călător în podiș
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cărările întortocheate ale devenirii și ale minții omenești îi este frică lui Dumnezeu! Îi e teamă că îl vom căuta în locuri în care nu vrea să ajungă și că îl vom ignora până și în bisericile Sale cele mai falnice! Dintr-un motiv obscur, Isidor îl neliniștea pe Abate. Perspectiva pe care o aruncase asupra Revelațiilor era, firește, falsă, naivă, dar nu se potrivea nicicum cu ceea ce îi spuseseră frații arhivării despre Isidor. Ceva era strâmb... - Vorbele tale sună ca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul când ele acționează asupra organelor senzoriale. Deși oamenii socotesc percepția ca un proces simplu, în realitate ea constituie un fenomen complex. De exemplu, iată, în marginea unei poieni zărim un stejar falnic. Aceasta înseamnă mai întâi recunoașterea respectivului copac, deosebindu-l de un plop sau de un tei. Apoi, deși imaginea pe retină este răsturnată, eu îl văd așa cum e: având coroana în sus și rădăcina jos. În același timp, cu toate că imaginea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fii demni și modești, cu cefele lor frumoase, cu chipurile lor senine care se ivesc de sub șuvițe demne și nevinovate. Și iată că, într-o seară, plimbându-mă pe strada principală, am zărit, printre toți acei tineri de modă veche, falnici și animați de antica demnitate omenească, două ființe monstruoase: nu erau chiar niște pletoși, dar părul lor era tuns după moda europeană, lung la spate, scurt pe frunte, cu aspect ca de câlți de la atâta tras, prins în mod artificial
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
O. Iosif și Aron Cotruș, I. scrie mai cu seamă o poezie a afirmării valorilor transilvane, ca în această drastică imprecație: „Vouă ce v-a dat Ardealul, / Ce vă leagă de Ardeal? / Nouă: Sarmizegetusa, / Cu viteazul Decebal, // Maramureșul pe Dragoș, / Falnic descălecător, / Și Sălajul pe Bărnuțiu, / Meșterul cuvântător. // Vouă ce v-a dat Ardealul? / Nouă? Pe Iosif Vulcan, / Lupta pentru libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
bunicul povestitor din E mult de-atunci, neajungând totuși la golul persistent din existența femeii. Memoria lui confruntă epoci agitate („zaveră... ciumă... jaf”) cu momente calme, evocând „vin bun și cântece frumoase”. Scurgerea timpului nu declanșează crize dramatice, iar nucul „falnic”, simbol al unor „vremi de trai patriarhal”, întinde peste lucruri coroana-i protectoare. Câte o notă mai dinamică se consumă repede. Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
MIHAIL EMINESCU, publicație comemorativă apărută la București în iunie 1909. Sunt reproduse versuri de Mihai Eminescu: Ce e amorul, Sonet (S-a stins viața falnicei Veneții), precum și poezia Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și C. Dobrogeanu Gherea (Pesimismul lui Eminescu). Fragmente din articolul În Nirvana al lui I.L. Caragiale, ca și amintirile lui G. Panu
MIHAIL EMINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
eventual pentru aceștia un regim privilegiat, "poetul" omagia liceul în versuri: " Clasica viață romană începu-tu-și-au păi mersul/ Câți poeți după tribune recitat-au aici versul/ Nobili vor fi umblat pe stradă cu mândrie ducând toga/ Poate chiar o-unde astăzi falnic stă liceul LOGA." Exhibarea latinității se explică prin faptul că odraslele autorului aveau probleme la limba latină. "Profesorului de latină - comentează Cornel Ungureanu - i se dă ce i se cuvine. De ziua lui, i se închină în Vasiova o poezie
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
Arghezi Z. Ornea În 1962 a apărut primul volum al unei ediții de opere ale lui Tudor Arghezi. Se numea însă nu Opere, ci Scrieri. În prefața la volumul inaugural al ediției, autorul preciza: "S-a renunțat la titulatura generală, falnică și infatuată, de Opere, adoptîndu-se una mai apropiată de obiect, Scrieri, drept ceea ce sunt. Opera, Creația, Măiestria sunt cuvinte care sperie munca și sfiala, monumentele, utilizate pentru mîngîierea minusculelor vanități, o arvună anticipată la statuie". Își propunea să fie o
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
perspectiva conturată de filosofia acestui discurs, demersurile Voievodului își reconstituie grandoarea pe niște dimensiuni firești și în planul unor rosturi pământești. Printr-o subtilă asociere (ce aparține intenției auctoriale), în care „mamei divine”, Fecioara, îi este alăturată „mama pământeană”, Neaga, falnica zidire de la Curtea de Argeș (al cărei hram este Adormirea Maicii Domnului) devine întruchiparea strălucită a unui act comemorativ cu un conținut limpede. Gestul pios („Dreptu acéia și eu m-am nevoit și am început casă a zidi sfinții sale den temelie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei. Pregătită minuțios de prin 1822, scrierea a fost întocmită între 1844 și 1856, dar publicată postum, în 1892. Cu o genealogie pe care o pretinde atât de falnică, arhondologul, căftănit cu de la sine putere boier velit, nu are decât cuvinte de dispreț pentru cei parveniți de curând în sânul protipendadei. Mizantrop și pătruns adânc de sentimentul orgoliului de castă, închinându-se doar înaintea evgheniei autentice, de a cărei
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
se juca la vârsta inocenței, îi inspiră o odă elegiacă: „Salve, populus tremula! / Aici te pomenisem / și-acum trei decenii - / Cine știe, poate suntem chiar de-o vârstă / și de-o seamă... / Dar precum văd, încă și azi, / ești un falnic semn al exclamării - / ești un mesaj mândru / al acestei câmpii îmbrăcate-n margarete”. SCRIERI: De vorbă cu mine, Cluj, 1924; Pe aripa sufletului, Cluj, 1926; În umbra lui Crist, Cluj, 1933; La pândă de lumină, îngr. și pref. V. Fanache
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
făcând din pagină un fel de muzeu itinerant, în care figurile mitologiei grecești, legende, rituri și obiceiuri domestice ajung sub ochii cititorului neînsuflețite de vreo trăire lirică: „La Orope în Hellada/ I s-a ridicat un templu,/ Strălucit, măreț și falnic,/ C-un aspect frumos, divin,/ Pausanias ne spune:/ «De câte ori îl contemplu/ Înainte-mi se ivește/ Un tânăr cu chip senin»”. În acest fel V. își prelungește articolele de popularizare, altfel bogate în informație, sub haină versificată, urmând epigonic maniera didactică
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
Nicolae Mavrocordat. Valorile umaniste ale gândirii lui N. B., definitorii pentru înfățișarea lăuntrică a poporului român, prin care cultura românească ia parte cu drepturi de netăgăduit la ansamblul renascentist al Europei, au fost stabilite și puse în lumină cu destulă dificultate. „Falnic monument de literatură, politică, filosofie și elocvență” (B.P.Hasdeu), Învățăturile... promovează un umanism creștin ce nu a pierdut legătura nici cu valorile impuse de Antichitate, nici cu cele caracteristice unui fond popular. Precepte de felul celor ce proclamă, indiferent de
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
admitere, copiii repetau alături de părinți, zi și noapte, întregul caiet de comentarii, alternându-l doar cu tabelele de formule matematice sau constante în fizică. Planul înclinat al istoriei socialiste nu cunoștea însă pierderi la frecare. Cât privește geografia, totul era „falnic”, „măreț”, „viteaz”. Pruncii câmpiei aveau vise de petroliști sau tractoriști („să facem din tunuri tractoare”). Erau două meserii pentru care trebuia să fii un iubitor de glie (un cuvânt rusesc - glej - de altfel) și un vrednic dușman de clasă al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pruncul-om cu știința și priceperea lui. și oricît ar putea acestea să sporească în viitor - totuși, în vecii vecilor, pînă-n ceasul Judecății de Apoi, marea îl va batjocori și-l va ucide, prefăcînd în pulbere chiar și cea mai falnică și mai solidă fregată pe care-ar putea-o el construi; în ciuda tuturor acestor lucruri și a necontenitei lor repetări, omul și-a pierdut acel sentiment de spaimă adîncă în fața mării, pe care ea i-o inspira la început. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ațintești apoi privirea asupra ciudatei incrustații în formă de pieptene din creștetul capului - o protuberanță verzuie, acoperită de scoici, pe care groenlandezii o numesc „coroană“, iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale îți apare ca trunchiul unui stejar falnic, cu un cuib de pasăre în creștet. Cînd privești răcușorii vii cuibăriți pe „boneta“ aceea, îți vine sigur o asemenea idee, dacă nu cumva imaginația captată de termenul tehnic de „coroană“ te face să vezi în vajnicul monstru marin un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunile strîngeau cercul în jurul ei, toată partea de sus a trupului balenei, inclusiv porțiunea care de obicei stă scufundată în apă, putea fi văzută limpede. Ochii balenei, mai bine zis găvanele lor, tot așa. La fel cum în nodurile stejarilor falnici doborîți la pămînt cresc cele mai ciudate flori de mucigai, în cele ocupate pînă mai adineaori de ochii monstrului se rostogoleau acum niște bulbi orbi, care-ți stîrneau spaima și mila. Dar nu era loc pentru milă aici. în ciuda bătrîneții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e adăpostit și astăzi într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite cu trofee, vertebrele i-au fost scrijelite cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu un război de țesut, pe punctul de a țese un covor superb, a cărui urzeală era alcătuită de cîrceii viței sălbatice și ale cărui motiv erau înseși florile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
i se legănau încolo și încoace și făcea volta-n vînt, cînd la babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi cocoțat o puzderie de copii la vremea culesului. Se vedea însă, după felul împleticit și șerpuitor cum luneca pe apă, că această corabie care parcă plîngea cu lacrimi de spumă, rămînea fără mîngîiere. Rahila își
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și simt că gonesc cu Întreaga Republica mea așa cum gonește locomotiva 40070. (Locomotiva 40070. În: Contemporanul, nr. 135, 6 mai 1949) „În codrii Încercați și bătrâni de la poalele Rodnei, a fost cândva un brad frumos și Înalt era cel mai falnic și brazii toți Îl știau și vulturii pleșuvi și vânturile care băteau printre munții grei de bazalt. Dar Într-o noapte s-au Întâmplat lucruri noi a simțit o durere jos de tot la picioare era un Întuneric apăsător și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și În moliftul tânăr și-a făcut cuibul ei căci nu măreție și fală căuta ci căuta să afle temei. (Ă). Apoi securile au lovit În bradul uscat care s-a prăbușit strivind cuibul din ramuri iar moliftul tot mai falnic În codri a rămas să străjuie coniferele neamuri. Morala: Din această poveste aș vrea să te-nvăț prietene, să iubești ceea ce-i tânăr și crește ceea ce-i nou, ceea ce se ridică nu ceea ce se usucă și putrezește. (Ă)”. (Fabulă din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]