1,017 matches
-
dandy imperturbabil; Îl va fi făcut să și pluseze În această poză”3. Cu grija de a Înțelege fiecare cuvânt, am pornit pe urmele lui soitariu, folosit cu atâta firesc de Alexandru Paleologu. Soitarii erau cei patru măscărici ai domnilor fanarioți din țările românești care, ne spune DEX-ul, Îl Însoțeau pe vodă la parade, la petreceri. Iar Mateiu (demonstrează tot Alexandru Paleologu) trece pe seama decăzutului Gorică Pirgu ceva din propriul tată, ba chiar și din sine, mai ales atunci când, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cozonac, sarmale, salată de boeuf și Colebil (produs care cică poți să-l iei fără recomandarea medicului, cu condiția să belești bine ochii la prospectul anexat, ca nu cumva să fie șoricioaică). Ce circărie a mai fost în Bucureștiul acela fanariot! Cică, a avut loc tradiționalul pelerinaj, pe traseul mai multor biserici și mănăstiri. Ehei tradiția asta ține de... câțiva ani și va mai ține cât va mai ține prostirea și tâmpirea acestui popor. Aici să fi văzut popi rotunjori la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o doctrină blîndă, deloc cinică, ba chiar umanitară? A trebuit să se consume istoria secolului nostru pentru ca Principele să nu mai pară "pernicios" și "scelerat", cum era considerat în însemnările marginale ale cititorului princiar Nicolae Mavrocordat, cel care deschide secolul fanariot al istoriei noastre. Și totuși, Principele e încă foarte actual. S-a spus că doctrina lui politică e chiar mai vie astăzi decît în secolul în care a fost scrisă. Nu e un simplu argument exterior pentru actualitate faptul că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acestuia: „De la 1812 până în ziua sa din urmă, noiembrie 1869, el n-a avut decât un gând - regenerarea României. El și-a servit țara cu o dezinteresare antică. El a introdus întâile elemente de civilizațiune în țara aceea, unde străinul fanariot ștersese orice urmă de origine latină. El a dezgropat limba română, el a introdus-o în învățământ, el a mlădiat o în literatură. El a fost cel dintâi pro fesor național, cel dintâi istoric, cel dintâi poet. El este adevăratul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
coloniilor romane în Dacia, astă Marcă ajunsă a fi reprezentată, prin un cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre toate fazele prin care astă Marcă petrecu, până ce ajunsă a fi însoțită de soarele și de luna, din epoca turco fanariotă, însemnând încă și nările boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai vechi, ale lui Bogdan al doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEȘTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA Prof. gr. I Gheorghe Enache Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în condițiile desfășurării crizei regimului fanariot, Principatele Române și-au regăsit calea spre a ieși din izolarea impusă de multiseculara suzeranitate otomană și a accede spre Europa modernă, angajată în această epocă istorică în plin proces de afirmare a națiunilor. Calea sinuoasă spre modernizare și integrare
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot, precum și de abuzurile administrației de stat. Pentru a releva acest aspect este suficient să menționăm că potrivit recensământului populației Moldovei, realizat sub regimul ocupației militare rusești, în anii 1772-1773 și 1774, în numai un an, numărul „oamenilor” ( capi de familie
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de stat și a stăpânilor de moșii, de a-și asigura necesarul, mereu în creștere, de brațe de muncă în agricultură, aflată în plin proces de transformare<footnote Gheorghe Platon, Geneza..., p.119. footnote>. Coexistența vechilor privilegii întreținute de regimul fanariot, cu formele noi, promovate de structurile de tip capitalist, în plină ascensiune, sunt simptomatice pentru perioada de tranziție pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dimineața, dacă n-am zburat destul pentru a mă apăra de o amenințare obscură. (luni) Mă Întâlnesc cu domnul E.G., care mă invită să-i fac o vizită la domiciliu. Îmi spune că se trage din ramura bizantină a principilor fanarioți ce l-au dat pe beiul de Samos. Se comportă foarte ceremonios cu mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ciudată arătare: are un cap smochinit, aninat prin sfoara roasă a gâtului de un corp dăulat, ce nu se vede niciodată În Întregime de după pervazul geamului; e un fel de Pena Corcodușa, depusă literalmente În raza noastră vizuală de veacul fanariot. Nu știu de ce, dar, când trec eu, agitația acestei paiațe, smulsă din textul lui Mateiu și al lui Ion Barbu, Întrece orice limită imaginabilă; se apleacă peste fereastră cu părul alb-sur, despletit În smocuri Încâlcite din timpi Înghețați; cu gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
51). Influența apuseană, exercită prin intermediul sașilor, polonilor și genovezilor care "făceau negoțul la Marea Neagră", se impune mai ales în Moldova până la mijlocul secolului al XVI-lea. Ulterior, portul grecesc cu influențe turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii de definitivare a occidentalizării costumului românesc, determinată de intensificarea comerțului și de schimburile culturale cu alte țări (ibidem). Influența apuseană asupra vestimentației din Țările Române și propagarea acesteia în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
jefuie barbar”. Dar care nobil sau prinț din Apusul continentului nu-și spoliază supușii ? În frunte plasându-se însuși regele absolut, fie el Soare sau nu. Acesta din urmă își stoarce aserviții pentru confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor străin lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domină însă rațiunea de stat, invocarea „drepturilor” căzând în rangul subsidiar, chiar al pretextelor insidioase. Depozitarul rațiunii de stat este suveranul - un principiu care nu este contestat nici în Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
principiu care nu este contestat nici în Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a balanței sau echilibrului de forțe duce la o modernizare a gândirii politice, plasând în plan secundar concepția dreptului divin sau dinastic și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de unde bejenirile și secătuirea economică cu efecte având o durată istorică. Statutul domniei era precar. Instabilitatea cronică. Între 1685 și 1707 în Moldova au avut loc opt schimbări de domnie, fenomenul extinzându-se apoi după 1714 și în Muntenia. Domnitorul fanariot a devenit o „slugă” a Porții, față de care el se comporta ca atare, de vreme ce el dobândește și își menține situația excepțională de prinț domnitor grație Porții și este lipsit de o bază de susținere internă. Totuși, fidelitatea sa este pusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nemărturisite și „vinovate” cu marile puteri creștine, al căror cuvânt cântărește greu la Constantinopol. Dată fiind această poziție a domnitorului, istoricul ce-și propune s-o fixeze riscă să nu descopere cu exactitate linia ce desparte abilitatea de poltronie. Domnitorul fanariot era, deși nesincer, umil servitor al sultanului, dar în interior făcea figură de despot investit cu toate atributele pendinte, al căror uzaj era îngrădit numai de teama unor grave tulburări ale supușilor, de natură să lezeze interesele suzeranului cu reacții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grecilor înstrăinarea mănăstirilor și a averilor țărilor române. Tot ea s-a arătat pururi foarte supusă către ruși și plecată.” Pentru o mai dreaptă judecată, trebuie să precizăm însă că, în mare parte, aristocrația ecleziastică în epocă fusese și ea fanariotă sau grecească. Dat fiind statutul juridico-politic al Principatelor Române, se pune întrebarea dacă se poate vorbi de o politică externă a lor și, deci, de o diplomație românească. Ce-i drept, o politică externă și instrumentul ei, diplomația, sunt atribute
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românilor. Frumos și adevărat spus: sufla un vânt nou în viața spirituală. Încercări de reformă, de codificare juridică, premisele filosofiei, limbii literare, istoriografiei noi - poartă amprenta efortului de modernizare. Ele nu sunt ușor decelabile în conduita politică internațională a conducătorilor fanarioți ai Principatelor, dar nu puteau să nu lase urme, ca să nu mai vorbim de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct, cu o partidă națională. Or, politica unui stat este un atribut al celor ce dețin puterea (fie ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct, cu o partidă națională. Or, politica unui stat este un atribut al celor ce dețin puterea (fie ea și contestată sau exercitată cu mandat al Curții suzerane). În cazul Principatelor, domnitorii fanarioți erau însă verigi slabe într-un angrenaj uriaș, care funcționa de regulă în virtutea unor mobiluri vechi, tradiționale; o desprindere nu era nici dorită, nici posibilă pentru cei dintâi, decât cu puține excepții, care s-au produs arareori ca urmare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru cei dintâi, decât cu puține excepții, care s-au produs arareori ca urmare a presiunilor exercitate de impulsurile înnoitoare, în măsura în care ele coincideau cu interesele personale ale acelor mici despoți slugarnici față de cei mari, și cruzi față de supuși. Pentru domnitorul fanariot, conservarea ființei de stat a Principatelor se confunda cu însăși prelungirea statutului lor de prinți domnitori, sursa prodigioasă de natură să-i scoată din pauperitate, ceea ce explică și „curajul” lor în a risca supliciul Porții. [În concluzie;] viața politică internațională
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII-lea (1711, 1714-1718, 1735-1739) s-au caracterizat printr-un echilibru de forțe al părților, că Poarta a izbutit să câștige temporar unele teritorii (Serbia de nord, Moreea, Oltenia), că ea și-a întărit controlul asupra vasalilor prin instaurarea regimului fanariot în Principatele Române. Adevărat este și că războaiele din prima jumătate a secolului al XVIII-lea au purtat un caracter de tranziție, în care a apărut și un nou factor: Rusia; deși acele războaie nu pot fi numite balcanice nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
militară”. În compunerea acelor unități se aflau și patru detașamente formate din emigrați români și comandate de Vasile și Ion Tonski, Apostol Chigheci și Ivănescu (Ivanenco). În ceea ce privește cercurile politice, nu se poate vorbi de o unanimitate de opțiuni, de vreme ce boierii fanarioți au rămas pe o poziție filoturcă, o ținută pe deplin explicabilă dacă avem în vedere că dominația otomană era pavăza care le asigura rolul economico-politic în țară și continuarea exploatării ei, în numele și în virtutea unui regim impus de Poartă. Era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1711 se constituie într-un moment de răscruce în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române. Limitându-ne la consecințele momentului asupra viitorului politic al Principatelor, vom aminti că mulți istorici i-au atribuit calificativul de început al regimului sau domniilor fanariote. Nu puțini sunt însă și acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au atribuit calificativul de început al regimului sau domniilor fanariote. Nu puțini sunt însă și acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit pentru Andrei Pippidi), de vreme ce domniile fanariote pe tronul Principatelor au precedat anul 1711. Veniamin Ciobanu, unul din cei mai recenți exegeți ai epocii, observă că, „deși învingătoare în 1711, Poarta Otomană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit pentru Andrei Pippidi), de vreme ce domniile fanariote pe tronul Principatelor au precedat anul 1711. Veniamin Ciobanu, unul din cei mai recenți exegeți ai epocii, observă că, „deși învingătoare în 1711, Poarta Otomană a devenit pe deplin conștientă de pericolul pe care îl reprezentau pentru dominația ei în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]