2,300 matches
-
necesară a existenței naționale, care constituia esența socialismului ceaușist. Mai mult, istoria PCR a fost falsificată prin confecționarea de martiri și inventarea anacronică de "replici stângiste", istoria devenind o simplă "carte de vizită a comunismului", fără nicio regulă de verosimilitate faptică, plauzibilitate epică sau bun-simț, toate figurile exemplare fiind "injectate cu virusul comportamentului și discursului comunist". ibid., pp. 291, respectiv 297. 889 Ion Manolescu, Cutezătorii, în ibid., p. 234. 890 De râs: dacă în 1977, obișnuita poză a lui Ceaușescu apărea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al informatorilor, unul dintre ei luîndu-și inima sau ce și-a luat În dinți pentru a mărturisi că are 40 de ani de meserie și e curat În cuget, ca un porumbel. „Mi se spunea că se vrea numai adevărul faptic și mi s-a precizat mereu că măsuri Împotriva celor cu opinii neortodoxe nu se vor lua.” S-au luat numai măsuri pentru coșciuge. Ortodoxe. Sau nu s-au luat nici ele, În definitiv existau creștineștile gropi comune. Unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
s-a precizat mereu că măsuri Împotriva celor cu opinii neortodoxe nu se vor lua.” S-au luat numai măsuri pentru coșciuge. Ortodoxe. Sau nu s-au luat nici ele, În definitiv existau creștineștile gropi comune. Unde se depozita adevărul faptic. Pe timpul iernii. Cum ne informează o revistă de specialitate: „Primul tratat de medicină tradițională ne sfătuiește ca sperma să fie păstrată pe tot timpul iernii”. La frigider. Printre cîrnați, ce grozăvie, mai rău ca la eschimoși. „Doar prin tratament bioenergetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Acest lucru pare un paradox ca prim aspect, și așa au considerat pînă în acest moment și oamenii politici. Dar, făcînd considerații mai înalte și un calcul mai extins și mai profund al intereselor se încheie prin regăsirea unui adevăr faptic, acest bun principiu: Ceea ce este drept și conform cu spiritul Religiei creștine este și folositor, în general, principelui creștin"; spun în general, presupunînd că devine principiu de stat. Să aplicăm acest principiu materiei despre care vorbim. Un Episcop, care nu este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pp. 20 și următoarele. 45 Aici "despărțire" nu înseamnă o separare în comuniune și în spirit, pentru că acest lucru nu va putea lipsi vreodată din Biserica lui Isus Cristos, ci, prin "despărțire", autorul se referă numai la lipsa acelei uniuni faptice de mai mare importanță ce se naște între Cler și popor atunci cînd acesta din urmă poate înțelege pe deplin riturile și rugăciunile pe care le fac preoții în timpul serviciului divin. 46 Ioan, VII, 23. 47 Matei, XXVIII, 19. 48
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
natura exterioară; Însă niciodată În propria ta natură. În știință, extinderea cunoștințelor reprezintă Întotdeauna și fără tăgadă un lucru bun, Însă În existența umană lucrurile stau diferit. Știm acest lucru din arta propriu-zisă, unde reușita și bagajul mare de cunoștințe faptice, sau gustul, sau inteligența nu sunt câtuși de puțin Însoțitori esențiali; dacă ar fi, cei mai buni artiști ai noștri ar fi și cei mai erudiți universitari. Putem afla acest lucru reducând povestea la absurd și Închipuindu-ne că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicția temporară de a exercita unele drepturi, în speță drepturi electorale. Interdicția de a ocupa o funcție electorală este legală atunci când este în corelație cu posibilitatea de apreciere a unui context faptic culpabil unei persoane. Însă, în situația în care nu se poate aprecia asupra culpei unei persoane, întrucât împrejurările nu pot contura un context care definește vinovăția, atunci restrângerea drepturilor sale devine o măsură ce excedează cadrului legal și constituțional, fiind
DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300551]
-
ambele destul de simple și accesibile elevilor, dar una din ele conținea mai multe fapte despre viața animalelor, iar cealaltă comunica, într-o formă populară , informații despre firul de mătase. S-a constatat că proporția celor care preferă povestirea cu conținut faptic scade continuu de la clasa I la clasa a IV-a, în schimb crește proporția celor care preferă povestirea despre firul de mătase. 2.3. Trebuința de performanță Această trebuință de performanță sau motivația de performanță am putea să o definim
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge la destinația reprezentată de națiunea română statalizată. Cert este că procesul de ficționalizare istorică, prezent în construirea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concretă, legislația educațională prusacă simbolizează începutul unei noi epoci în istoria învățământului, una în care statul își asumă din ce în ce mai multe responsabilități cu privire la educarea populației, ajungând în cele din urmă să monopolizeze procesul educațional. Ecartul căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea legislației în realități concrete, sunt Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi definit prin această sintagmă, deși era deja celebru la sfârșitul anilor șaizeci. "Noul jurnalism" al deceniilor mai sus amintite a reciclat tehnici literare ținând de crearea atmosferei, construcția personajului și a intrigii, țesătura figurativă suprapusă pe conținutul documentar, faptic, abordând situații concrete, dar legate de probleme generale de actualitate în anii șaizeci și șaptezeci. Generația contraculturală a fost martora și protagonista în același timp a unor evenimente ce au prins contur literar în astfel de texte ale noului jurnalism
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
viața lui, acestea nu primează iubirii. III. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind III.1. Hristos a fost pedepsit pentru mântuirea noastră Sfânta Scriptură nu oferă explicații ample pentru durere și suferință, dar ne Îndreaptă privirea către compasiunea divină dovedită faptic de Mântuitorul În timpul activității și misiunii Sale pământești În actele de vindecare ale unora dintre contemporanii Săi, până la acceptarea morții Sale pe Cruce, „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Fără Îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
posibil ca o societate primar] de egoiști s] fie împov]rât] de reguli care impun considerație fâț] de semeni?”. Dificult]țile ap]s]toare ce decurg din aceast] abordare vor deveni mai clare pe parcurs. iii. Argumente morale și argumente faptice Ni s-ar putea cere s] accept]m individualismul extrem pe baze pur științifice, ca pe o descoperire autentic]. Ar ap]rea, astfel, ca o informație despre cum au ap]rut, de fapt, oamenii. Ast]zi, acest argument are la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contrar, amendă ar fi fost mai mare. O valoare larg împ]rt]sit] este aceea c], ținând cont de toți factorii cunoscuți și relevanți, membrii unui grup social vor încerca s] prelungeasc] viața persoanelor recunoscute ca aparținând grupului. În exprimarea faptic] a acestei valori exist] o larg] variație a factorilor cunoscuți și relevanți, precum și a limitelor recunoașterii apartenenței la grup. Teologia G/wi are în centrul s]u o zeitate capricioas], pe N!adima, care poate hoț]rî s]-i ia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt și ele lucruri. Acestea sunt toate substantive abstracte, înțelese mult mai bine atunci cand ne gândim la ceea ce ele afirm] despre relațiile și acțiunile umane. Unii scriitori (de exemplu, A.R. White) afirm] c] propozițiile care includ cuvântul „drept” sunt faptice, astfel putând fi considerate adev]rate sau false. Alții, ins], printre care și realiștii de origine scandinav] Axel Hagerström și Karl Olivecrona pledeaz] pentru o analiz] de natur] emotivist]. Altfel spus, ei cred c] a afirma un drept înseamn] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume c] singurele probleme asupra c]rora se poate medita sunt cele faptice. O lectur] a lucr]rii lui Kant, Rațiunea practic] (1785, BA101 = 448) sau chiar a lui Aristotel cu al s]u „phronesis” sau „înțelepciune practic]” (care, susține el, este epitactic] sau prescriptiv] - Etică Nicomahica, 1143a 8) ar fi trebuit s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit c]rora asemenea comportament este cerut - c] îndep]rtarea de acesta este împotriva conștiinței. E ușor de observat cum oamenii devin naturaliști sau intuiționiști și, în ambele cazuri, cred c] niște premise faptice nemorale fac niște concluzii de tip „se cuvine” inevitabile. Prescriptiviștii trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inevitabile considerând faptele, ci cum (prin ce proces rațional) se poate ajunge la o judecat] moral] prescriptiv] pe baza faptelor date. Este acest lucru posibil pentru prescriptiviști, care cred c] judec]țile morale sunt prescripții, si astfel, mai mult decat faptice? Nu va p]rea posibil pentru cei care cred c] numai faptele pot fi descoperite prin rațiune; dar aceasta este o greșeal], dup] cum am v]zut. Kant, care a înțeles c] este o greșeal], ofer] câteva sfaturi despre cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezultat furnizează noi temeiuri prejudecății. 4.5. Este inutil, cred, să mai subliniez utilitatea unor asemenea deschideri teoretice și conceptuale pentru imagologia comparată, pentru istoric sau comparatist, În măsura În care fiecare cercetător Își poate racorda problematica proprie În această direcție. Interpretarea materialului faptic rezultat din analiza surselor specifice acestor discipline cu ajutorul conceptelor psihologiei sociale poate aduce un plus de rigoare și de claritate În Înțelegerea unor fapte pe care istoricul sau imagologul se mulțumeau adeseori să le consemneze, fără a le pătrunde cauzele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germani și francezi, de irlandezi și englezi, maghiarii și românii sunt protagoniștii unei secvențe particulare, dramatică și fascinantă, din epopeea marilor adversități istorice europene. Ca orice construcție istorică, nici această reprezentare nu s-a născut, pur și simplu, din materialul faptic oferit de o anumită istorie reală. Ea Își datorează substanța mai ales unei grile specifice de lectură aplicată respectivului trecut, grilă care a operat selecții, a impus preferințe, a instituit ierarhii și valorizări. Istoria, memoria colectivă sau tradiția nu sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu titlu de excepție Ministerului Public. În legătură cu efectele nulității, se naște o problemă: pot fi șterse doar efectele juridice ale respectivului act administrativ lezionar, nu și faptele materiale care prin însăși existența lor pot da naștere unor efecte juridice deosebite. Faptic, nu mai poate fi restabilită situația dinaintea emiterii actului administrativ ilegal. De exemplu, refuzul de a elibera anumite acte necesare susținerii unui concurs cu consecința neparticipării la respectivul concurs și pierderea postului. Revocarea este o altă operațiune juridică prin care
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
infracționale, omite cu știință, în mod repetat să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu ori și le îndeplinește în mod continuat defectuos, lezând interesele uneia sau mai multor persoane. II.10. Modalități ale infracțiunii Articolul 246 Cod Penal prevede două modalități faptice ale infracțiunii de abuz în serviciu: neîndeplinirea unui act de către un funcționar public (funcționar) care se găsește în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu și îndeplinirea defectuoasă a unui act de către un funcționar public sau un funcționar. În afară de aceste modalități infracțiunea
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute În ultimele decenii, dar mai ales după 1990, au o structură erudită și se bazează pe un material faptic mai bogat decât cele din epoca interbelică. Studiile din ultimele decenii transformă destinul dintr-o noțiune cu contururi filosofice incerte Într-o noțiune mai degrabă tehnică, prezentă În folclorul tuturor popoarelor. Ideea că există un destin românesc distinct dispare sub
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]