3,956 matches
-
Reportaj > SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ȘI LĂCAȘURILE SALE DOBROGENE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ȘI LĂCAȘURILE SALE DOBROGENE Sfântul Apostol Andrei este fecior de pescar din Betsaida, localitate situată lângă lacul Genezaret, fiul lui Iona, frate cu Simon Petru, ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, Întâiul Apostol al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
închiriați întregul local pentru numărul așa mic de invitați. Știți că la noi este tot timpul aglomerat, se perindă întreaga noapte consumatorii obișnuiți ai localului sau sosesc alții noi. Vă sfătui să acceptați salonul de protocol. - Desigur, mi-a explicat feciorul că aveți mereu localul full, mai ales la sfârșit de săptămână, de aceea noi dorim să facem petrecerea vineri când nu-i noapte de vârf, interveni Mircea, considerând că așa mai poate obține un bonus la preț de la patron. - Poate
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
și dă viață părintelui urgisit de sufletul acelui hain care-i oprise pentru o clipă de zăbavă inima. Femeia tăcu iar o clipă, apoi cerând iertare, rugă preotul să-i zică și moșului ce are de zis, că ea și feciorul au ostenit vorbindu-i, dar n-au fost luați în seamă... Preotul nu spuse nimic, doar închină o cruce largă spre fruntea bătrânului, aducând senin în privirile acestuia, până atunci neliniștite... Referință Bibliografică: TĂMĂDUIREA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare Și fratele râului lin, Sunt fiul eternului soare Și frate
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
băbătia se prefăcu o vreme că nu mai are nici o treabă cu noră-sa și o lăsă în pace. Aștepta, însă, momentul prielnic să scape pentru totdeauna de ea, pentru că, vezi tu, nu-i era pe plac că toată atenția feciorului său era îndreptată de acum numai spre soția lui. Așa că, tăcu chitic până în ziua în care Dragobete fu nevoit să plece după lemne. Iarna nu se lăsa dusă și era un frig de le clănțăneau dinții în gură și copacilor
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție mândruței obrăjorii să nu se dea bătută sau vai să se-ntărâte prin sat cu cine știe sau chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
iarnă oi durmi și apoi iar m-oi trezi. floare m-oi sui în ram, și-om trăi ca dintr-un neam lasă-mă sa fiu la fete cireasă după ureche. nu mă ridica în nori gură mă vreau la feciori să cat buzele-nsetate, ce se-aștepată sărutate. doamne nu ar fi păcat să distrugi ce ai creat să ajung un pumn de humă și din suflet nici o urmă. că de oameni buni ce vin ți-o fi Doamne cerul plin
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
alții. Așadar, încep Munții noștri veșnici de Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), Căpățîna, Dobrogeanu, Drăghia, Gălășescu, Făgărașului (vf. Suru-2283), Frunții (vf. Negoiu-2535), Ghițu (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), Păpușa (vf. Păpușa-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), să-și primească la sân feciorii dragi și demni ca odinioară pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit <>ori Gruparea Nucșoara: „Sub această denumire se identifică de fapt partizanii cuprinși între rîul Topolog și Dîmbovița. Ca demarcație spre sud am putea socoti o linie ce
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
noastră. Prea ne-am tâmpit cu toleranța noastră prostească, umilitoare, dăunătoare, de-a face tot timpul pe bunii creștini. Dar în creștinismul ortodox-evanghelic nu există toleranță fără dreptate. Așadar, Cabana Capra este ținută în brațele vânjoase de cei mai chipeși feciori daci, carpatini, Moldoveanu și Negoiu ai mărețului masiv muntos Făgăraș. De aici, de la Capra începe suișul Miracolului divin. Rocile cristaline dau nemurire munților Făgăraș din care a odrăslit fascinația celor Opt vârfuri, de peste 2500 m, ca Opt Catedrale gotice ale
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
În 1964 s-a căsătorit cu poeta Titina Nica și au doi băieți: Florin, specialist în imagine de televiziune, și Ionuț, doctor în Istorie și masterand în Drept, poet și scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 16 cărți publicate. Amândoi feciorii, la casele lor, cu copii. Un Geamăn armonios, care nu a uitat niciodată de unde a plecat, profund credincios, Al. Florin Țene, care a primit 53 de premii și diplome naționale și internaționale pentru activitatea literară și de promotor cultural, nu
AL.FLORIN ŢENE- 70 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354708_a_356037]
-
Gata să moară-n luptă pentru sfânta țară, Tu doar deșteaptă-i, dă-le suflet, ține-i treji Și fă-i din nou bărbați precum odinioară! Sunt, Doamne, încă multe neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame De dor și de durere când fiii dragi le mor! Sunt, Doamne, încă mulți și nesătui dușmani Gata să surpe malul cu patrie cu tot, Tu doar le-adu aminte
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care astăzi mă desfăt în amintirile despre satul lui natal. „Mi-a rămas de la bunicul și de la tatăl meu un bagaj enorm de învățăminte despre viață, atitudine
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
neaoș, de glumă, n-a pierit niciodată, indiferent de situație. „Era în sat la noi un om tare poznaș, Ion Savu și era cunoscut ca Ion a lui Irimie, poznașul satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care îl moștenea, fără indoială, urmându-i exemplul și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare și feciorul poznașului își găsise mireasa. Au început pregătirile de nuntă și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care îl moștenea, fără indoială, urmându-i exemplul și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare și feciorul poznașului își găsise mireasa. Au început pregătirile de nuntă și se agitau oamenii, nu glumă! În săptămâna nunții feciorul plecase cu treburi la oraș, erau de pus la punct ultimele pregătiri și avea de făcut multe drumuri. Într-una din
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare și feciorul poznașului își găsise mireasa. Au început pregătirile de nuntă și se agitau oamenii, nu glumă! În săptămâna nunții feciorul plecase cu treburi la oraș, erau de pus la punct ultimele pregătiri și avea de făcut multe drumuri. Într-una din zile, pe când se întorcea viitorul mire de la oraș cu târguielile pentru nuntă, l-a găsit pe tatăl cel poznaș
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
cu treburi la oraș, erau de pus la punct ultimele pregătiri și avea de făcut multe drumuri. Într-una din zile, pe când se întorcea viitorul mire de la oraș cu târguielile pentru nuntă, l-a găsit pe tatăl cel poznaș mort; feciorul a amuțit și s-a dus la căpătâiul lui spunându-i supărat: «Bine, tată, mi-ai făcut-o și pe asta!» - nici mort nu-l vedea altfel, decât poznaș. Multe figuri și poante îi făcuse Ion a lui Irimie feciorului
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
feciorul a amuțit și s-a dus la căpătâiul lui spunându-i supărat: «Bine, tată, mi-ai făcut-o și pe asta!» - nici mort nu-l vedea altfel, decât poznaș. Multe figuri și poante îi făcuse Ion a lui Irimie feciorului său, dar iată că acum i-o făcuse lată: murise în săptămâna nunții lui. „O fi el mare dolaru’, da’-i muncit, bată-l amaru’!” Nu puțini au fost aceia care de-a lungul timpului au luat drumul pribegiei și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta: De la casa cu parfum / Am ajuns să dorm în fum / De la casă și palate / Am ajuns cerșind prin sate. „Nu știu dacă era chiar
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de cătănie. Nici nea Mitică nu uitase să-mi povestească câte ceva despre această etapă din viața fiecărui bărbat din sat - armata! „Versurile și cântecele de cătănie mi-au plăcut de când eram copil; când venea perioada de recrutare, câte 25-30 de feciori din sat plecau cătane!” - îmi spune spre sfârșitul întâlnirii noastre nea Mitică, recitându-mi câteva versuri pe care feciorii le spuneau când primeau ordinul de recrutare: Într-o zi de sărbătoare / Primii acasă scrisoare / Ordinu’ de recrutare / Și-au scris
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sat - armata! „Versurile și cântecele de cătănie mi-au plăcut de când eram copil; când venea perioada de recrutare, câte 25-30 de feciori din sat plecau cătane!” - îmi spune spre sfârșitul întâlnirii noastre nea Mitică, recitându-mi câteva versuri pe care feciorii le spuneau când primeau ordinul de recrutare: Într-o zi de sărbătoare / Primii acasă scrisoare / Ordinu’ de recrutare / Și-au scris cu cerneal-albastră / Când era să-mi iau nevastă / Și-au scris cu cerneală verde / Când eram mai drag la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de recrutare: Într-o zi de sărbătoare / Primii acasă scrisoare / Ordinu’ de recrutare / Și-au scris cu cerneal-albastră / Când era să-mi iau nevastă / Și-au scris cu cerneală verde / Când eram mai drag la fete. Când plecau în armată, feciorii cântau cântece ca acesta: Dar-ar Dumnezeu un foc / Să ardă Sibiul tot, / Să rămână numai parii, / Să se-nțepe generalii, / Generalii și maiorii / Care cătănesc feciorii. „Aș putea să-ți vorbesc la infinit despre satul meu fără să obosesc
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]