1,251 matches
-
apa care-i ajungea până la glezne și o salută, apoi se aruncă în mare. Doica declară că soția era însărcinată, stârnind entuziasmul general. Junius Silanus le aminti senatorilor care îl felicitau că provenea dintr-o familie romană veche, puternică și fecundă. Tiberius le spuse ironic puținilor lui prieteni că tânărul - și, poate, inconștientul - soț provenea la rându-i dintr-o familie în care Julia și Agrippina, timp de zece ani, după cum își aminteau cu toții, născuseră câte un copil la fiecare douăsprezece-treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se bucure de o viață nemuritoare nu trebuie să aibă înzestrări extraordinare sau să facă minuni. Spuneți-mi cine erau Sancho Panza sau Don Abbondio. Și totuși ei sunt eterni deoarece, germeni vii, au avut norocul să găsească o matrice fecundă, o imaginație de care să fie educați și hrăniți.“ Am găsit în Pirandello altă formulare ce mi se pare caracteristică, și anume că acele ființe istorice pe care oamenii empirici și fiziologici le numesc fictive sunt poate mai puțin reale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Mare; De-acuma știu să citesc! (aprobată de Inspectoratul pentru Învățământ din Rosario); Aportul nașului Santa Fe la oștile Războiului de Independență; Aștri noi: Azorín, Gabriel Miró, Bontempelli. Povestirile polițiste ne fac cunoscut un alt filon al său: cu ajutorul lor, fecundul poligraf Își propune să combată intelectualismul rece În care au cufundat genul Sir Conan Doyle, Ottolenghi etc. Povestirile din Pujato, așa cum cu tandrețe le-a numit autorul, nu sunt filigranul unui bizantin Închis În turnul de fildeș, ci vocea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tăcuți ai unui gentleman-cambrioleur; În oribila țelină din Dartmoor, Învăluit În ceața britanică, m-a devorat marele dulău fosforescent. Ar fi de prost-gust să insist. Cititorul cunoaște antecedentele care mă acreditează: și eu am fost În Beoția. Înainte de a aborda fecunda analiză a marilor directive conținute În acest recueil, Îl rog pe cititor să-mi Îngăduie a mă felicita pentru faptul că, În fine, În pestrițul Musée Grevin al belleliterelor criminologice, Își face apariția un erou argentinian, În decoruri Întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se dedau din ce În ce mai mult șuetei și erau mereu mai vorbăreți. O singură interjecție a lui Montenegro la adresa maiestății taurilor a fost de-ajuns pentru a deștepta creierii lui Anglada. ținându-se pe propriile-i picioare, maestrul a improvizat una dintre fecundele tirade lirice ce-i năucesc deopotrivă pe istoric și pe lingvist, pe omul rece, rațional și pe cel cu inimă mare. A arătat că În alte vremuri taurii erau animale sfinte, oarecum sacerdoți și regi; mai curând zei. Că soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drept ca bolidu omenesc pân traficu ușor dă la șaișpe și ceva p.m., până am perdut cevașilea dân presiune. Orce-ar zice pozitivizmu, pă loc s-a produs miracolu: liniștit, calm, bun până-n măduva dă la oase, uman În ăl mai fecund sens al vorbei, plin dă iertare pentru toate alea create, m-am trezit deodat la Pizzeria Zoologică, hăpăind ca bărbatu simplu o temeritate de ensaimadas care - măcar odat să fim sinceri - mi-a căzut mai gustoase ca toate meniurili a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1897 membru al Academiei Regale Spaniole; puternic influențat de Cervantes, Balzac și Dickens; a practicat un socialism umanitar. Proza sa narativă oferă o amplă panoramă a vieții spaniole din secolul al XIX-lea; este, după Lope de Vega, cel mai fecund autor spaniol: 77 de romane (dintre care cele mai celebre sunt cele 22 de volume de Episodios nacionales [Episoade naționale], scrise Între 1873 și 1879), 22 de piese de teatru și o serie de volume de eseuri și proză jurnalistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la români În satele din deal, În contrapartidă e melancolic, virează-n plîns, Îi dă cu scrînciobul, cu verbul, ne exhaustizează. Scrie despre sentimente, despre Paști, teoretizează fecund, ne arată că „Însușirea organică a acestuia” este legată În mod misterios de Dumnezeu, se subînțelege că și Dumnezeu se dă cîteodată cu scrînciobul, mai ales dacă citește că vine o pasăre dezbinată la el, Florentin Îl citează ca martor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
această cauză politica trebuie să-și concentreze atenția asupra mijloacelor ce modifică substanța societății 12. Surprinde în acest fel semnificația și importanța înțelegerii dialecticii accidente-substanță la nivelul societății. Mai departe e interesant paragraful intitulat " Unele erori ale oamenilor mari devin fecunde pentru adevăr", în care revendică deplina libertate de cercetare, susținînd teza de a reconsidera foarte atent erorile marilor filosofi. "Aproape întotdeauna erorile se învecinează cu adevărul și din această cauză omul se înșeală". Societatea politică, în special după apariția creștinismului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unui program de reînnoire religioasă, încercînd să-și fundamenteze "catolicismul său liberal", și scrie astfel Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici. Lucrarea, cum se știe, va fi trecută la index, pînă în anii '60 ai secolului trecut. Fiind un scriitor fecund 19, Antonio Rosmini pune la baza filosofiei sale, ca și Kant, un fundament aprioric legat de ființă. Astfel, pentru el ideea de ființă stă și la baza moralei, întrucît ea constituie suportul legii morale și sursa judecăților acesteia. De acolo
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
într-o perspectivă puternic polemică și în strînsă legătură cu ideile de reformă religioasă parcurse de Restaurația europeană ea își recucerește integritatea și adevărata fizionomie precum și locul său istoric exact. Anii imediat următori revoluției pariziene din 1830 au fost deosebit de fecunzi și tulburi pentru istoria religioasă europeană, în general, și italiană, în particular. După cum a observat Giorgio Spini, un suflu reformator s-a manifestat mai viu decît oriunde altundeva, în Italia, în opinia care în mod generic este definită ca fiind
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cenușie, îmbujorată de tot, după unul, două sau trei scotch-uri de aceeași marcă, îi spuse înduioșat: Măi Vla-dimire, pe cu-vântul meu de onoare, tu știi și toa-ca din cer, măi! Lui Vladimir, căruia îi plăceau divagațiile , considerându-le fecunde pentru intelectul imaginativ, acea facultate complexă în care fiece gând și senzație generează un analog cu alte splendori, zise aparent fără legătură de idei: Este o greșeală a dicționarului limbii române, indusă din motive politice ale unei perioade de proletcultism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să-și pună În circulația opera. Maculatoarele lui treceau din mână În mână, erau citite chiar și de cei mai tembeli băieți din sat, apreciate cum se cuvine, pasate mai departe, așteptate cu Înfrigurare. Leac scrisese mult, era În continuare fecund, dar făcea cu greu față cererii. Se străduia Însă, deja Îmbătat de o altă emoție decât cea a trupului. În Leac Învinsese deja literatura, sufletul Îi era intoxicat, bântuit de un alt demon decât cel al hormonilor. Rareori mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
îmi este de tot limpede: se pare că filozofiei nu-i priește atmosfera oficial-instituțională, așa că filosofarea poate fi mai mult animalul de casă, hobby-ul sferei private. De altminteri, proiectul nostru avea o altă miză valorică: să construim o conjuncție fecundă între comunicare și filozofie. La vremea aceea, belferii din vîrful piramidei învățămîntului n-au mai acceptat ideea dublei specializări. Cine știe - poate într-un viitor apropiat, s-ar putea ca vîntul să bată și în pînzele noastre." (pp. 203-204) Din
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
sa pozițiune de "țară independentă", ținta dar a organelor de publicitate, fie din orice partidă, trebuie să fie lucrarea sinceră și nepărtinitoare la întărirea statului. Nu prin insinuări mai mult sau mai puțin sarcastice, nu prin parabole născute de imaginațiuni fecunde, nu cântând pai tu ochii vecinilor vom aduce vreun folos țărei noastre, vom putea conlucra la ridicarea și fericirea ei. Deși numele ziarului nostru nu se rostește în aceste rânduri, nu putem să nu recunoaștem că acele cuvinte de "insinuări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vom aduce vreun folos țărei noastre, vom putea conlucra la ridicarea și fericirea ei. Deși numele ziarului nostru nu se rostește în aceste rânduri, nu putem să nu recunoaștem că acele cuvinte de "insinuări sarcastice", de "parabole născute din imaginațiuni fecunde" se adresează "Timpului". Acele reflecțiuni mai mult sau mai puțin melancolice nu ne ating deloc; nu înțelegem însă câtuși de puțin gravitatea imputărilor ce ele conțin. Ne întrebăm întru ce aprețierile noastre umoristice asupra considerațiunelor foarte transparente ale "Presei" cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
omenești, în locurile cari înainte erau rezervate nașterii ilustre, averii seculare, inteligenței celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept și mai statornic. Fără îndoială că alături cu germenii de discompunere generală se vor fi aflând și germenii unei noi vieți fecunde de un caracter într-adevăr uman; dar totuși nu este mai puțin adevărat că în momentul de față ideile bune se află în linie coborâtoare și aparțin toate fără escepție trecutului, iar cele rele se află pe linie suitoare. [5
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau în comerț; drumurile de fier, lucrările de canalizare, de poduri, lucrările de mine, ar deschide noi și bogate cariere junilor studioși; el ar putea să găsească în acest vast câmp de activitate independința și averea câștigată printr-o muncă fecundă și onorabilă. Ca să vază câtă pricepere și adâncime are scriitorul acelui articol și ce sistematic își închipuiește dumnealui învățămîntul, cititorul n-are decât să observe cum sus se formează buni profesori de gimnazii și cum c-un șir mai jos
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Franța și Anglia, bazele criticii, teoria generală a artei și filosofia frumosului se construiau (tocmai sub influența unor autori de la aceste latitudini, ca Charles Dubos, Charles Batteaux, Anthony de Shaftesbury și James Harris 45) mai ales in Germania, în fecunda vecinătate a cercetării psihologice. Conceptele cele mai importante ale esteticii engleze și franceze (gust, frumos, regula, imaginație, geniu) au fost, practic, reelaborate aici, în ton cu rigoarea caracteristică meditației din această țară46. Filosofia sistematică încearcă să definească specificul competenței omului
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
provoacă râsul și aproape că-l entuziasmează. Urăște obiceiurile poporului, istoria rusă, totul. Dacă există pentru el vreo justificare, aceasta nu poate fi decât că nu are ce face și ura sa pentru Rusia o ia drept liberalismul cel mai fecund (o, veți întâlni frecvent la noi câte un liberal aplaudat de toți ceilalți și care, poate, nu-i în realitate decât cel mai neghiob, cel mai obtuz și mai periculos conservator, lucru pe care nici măcar el nu-l știe!). În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
între grupurile opoziției, de vreme ce cu citarea unui singur caz s-a sleit izvorul și fiindcă se vede a avea un interes dramatic pentru asemenea lucruri, noi, cari totdauna suntem dispuși a face servicii confraților noștri, vom aminti izvoare mult mai fecunde de inspirațiune pentru onor. redactori ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atâta gură despre Grecia și greci precum a făcut-o, ci să recunoască că politica lui Napoleon al III, maltratată în mod atât de constant, înnegrită și batjocorită de el, fusese în Europa orientală pe cât de dreaptă pe atât de fecundă și că nu rămânea decât să urmeze a-i culege fructele. Aci era puntul dificil și se 'nțelege de ce prezidentul Camerei nu s-a ocupat. Grecii, cu incomparabila magie a trecutului lor istoric, erau tot; românii nimic. Deci au fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar putea să îngăduie o discuție asupra acestui punct. Dar o întîlnire între cei doi oameni de stat, în care și unul și altul s' aducă intenții pacifice, fiind pătrunși de datoriile ce le incumbă, n-ar putea fi decât fecundă în rezultate fericite, chiar dac' ar renunța fiecare din ei la satisfacerea personală de-a triumfa unul asupra celuilalt. Întors la Paris, d. de Blowitz a avut ocazia de-a raporta d-lui Gambetta ceea ce d. de Bismarck [î]i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie în articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini. Și ascuțișul senzației nu se mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant până la gazometru. Viața carburator încins cade peste capul vânzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
același moment, un flux energetic-vitalist amintind mai degrabă de explozia dionisiacă a futurismului: „Cuvântul dansator descătușat avea să sară dintre rânduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos”; sau: „Fiecare cuvânt va izbucni dinamită, fiecare linie va tresări fecund”. Această inițială efervescentă se prelungește, la un diapazon și mai înalt, în etapa colaborării la unu: „Poemul sparge ferestrele poemului” - citim în comentariul liric la cartea lui Stephan Roll, iar în altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]