235,852 matches
-
n-am scapare-n Ține, că mă lași... 3. Dar Tu În jurul meu ești că un scut, Ești slavă mea, lumina-mi cerni pe frunte. 4. Te chem, Te strig, și Tu, din sfanțul munte, I mi dai răspuns, la fel ca la-nceput. 5. Mă culc, adorm și mă deștept, căci Domnul E sprijinul meu tare. Și nu mi-i 6. Teamă de mii și zecile de mii Care-mi pândesc și-mi Împresoară somnul. 7. Ridica-Te ! Întoarce-ma
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
În Cel Ce mântuiește inima curată. 11. El face Înțeleaptă judecată, Severă judecată. Fiindcă El 12.Pe cel viclean și crud, de nu se-ntoarce, Cu lungi săgeți Îl ceartă, si cu arce, 13.Cu spini de foc și moarte, fel de fel. 14. Iată, cel rău se zbate să conceapă Păienjeniș de intrigi și minciuni. 15. Deschide gropi, Închipuie genuni Și-apoi se prăbușește el În groapă. 16.Asupra lui Întreaga-i răutate Și violență cad. Și-l nimicesc. 17
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Ce mântuiește inima curată. 11. El face Înțeleaptă judecată, Severă judecată. Fiindcă El 12.Pe cel viclean și crud, de nu se-ntoarce, Cu lungi săgeți Îl ceartă, si cu arce, 13.Cu spini de foc și moarte, fel de fel. 14. Iată, cel rău se zbate să conceapă Păienjeniș de intrigi și minciuni. 15. Deschide gropi, Închipuie genuni Și-apoi se prăbușește el În groapă. 16.Asupra lui Întreaga-i răutate Și violență cad. Și-l nimicesc. 17. Ci eu
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
-n marile celeste ! 9 1. Inima mea, Întreaga mea ființă Vor laudă pe Cel Etern, spunând Minunile-I oriunde pe pământ. 2. Căci El mi-e bucurie, biruința, Numele Lui Îl venerez și-L cânt : El, Cel teribil. Și, la fel : Cel blând. 3. Dușmanii s-au retras și au căzut În fața Ta. Și vor cădea mereu. 4. Căci Tu mă aperi, Dumnezeul meu, Tu, nepărtinitor și nevăzut ! 5. Popoare cerți, Îl mustri pe cel rău, Tarâna-i amintirea lor, si scrum
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
ce-mi rămîne în creier/ ciorapii albaștri scaunul negru"). Ca și acesta, parcă în urma unei pierderi subite de energie, parcă sub efectul unui sedativ, poetul consemnează totul au ralenti, convertește datele realității imediate în repere ale unei lumi spectrale, un fel de no man's land, în care granițele dintre subiect și obiectul privit se estompează treptat, se întunecă și dispar: "Mă aflu aici fără nici un motiv/ cum e totul în viață/ privesc doi-trei copaci ce-s aplecați/ așa cum eu sunt
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
alcool bun, în versuri lapidare, aproape reci. Există însă o subtilă alchimie a stărilor prezentă la toate nivelurile, atât la nivelul lexicului, (plumb, aur, nisip, fosfor, cât și prin toate celelalte elemente ce pot configura o operă la roșu, un fel de stare de grație a existenței, echivalentă cu elevația și poate cu mântuirea. Pe de altă parte, se poate vorbi în cazul poemelor lui Valeriu Mircea Popa de un univers aproape de concret, poate de aceea și asocierea cu optzeciștii. însă
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
trimit mai mereu către stări, evocă, să zicem, pictura metafizică: " dacă vei întâlni un pian alb/ cu numele Petroff/ în mijlocul deșertului/ va trebui să clădești un acoperiș/ deasupra capului / sau măcar așteptarea/ acel ciudat corolar al pierderii." Există și un fel de experimentalism formal la un moment dat. Poemul Rayuela este, după indicația autorului însuși, un șotron al lecturii, Cuvântul indică faptul că versurile pot fi citite fie ca 27 de poeme de sine stătătoare, fie ca un alt lung poem
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
moale cu "soboritul" și au început să lucreze în interesul castei. Tot mai siguri de sine, reprimându-și cu greu pornirile de obrăznicie crasă, destui "lideri spirituali" arată că nu înțeleg pe ce lume se află cu adevărat. într-un fel, au dreptate: biserica a pătruns peste tot, ca o uriașă caracatiță cu tentacule în vârful cărora se agită vânjos crucea. Aproape că n-a rămas școală în care să nu găsești o capelă, iar în complexele studențești se înaltă biserică
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
uriașă caracatiță cu tentacule în vârful cărora se agită vânjos crucea. Aproape că n-a rămas școală în care să nu găsești o capelă, iar în complexele studențești se înaltă biserică după biserică. N-aș avea nimic împotrivă dacă în felul acesta s-ar diminua cantitatea de droguri care circulă nestingherită pe sub privirile indiferente ale preoților. Numai că "ostașii Domnului" au alte preocupări decât grija mântuirii enoriașilor. Proliferează cu o viteză demnă de Iran, Irak sau Afganistan școlile religioase, totul culminând
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
au pus să declarăm și pe cine am ales la ultimul scrutin!", mi s-a confesat plină de indignare o vecină. Am încercat s-o liniștesc, spunându-i că suntem pe drumul cel bun. După amplitudinea crucilor făcute de tot felul de slugi ale Diavolului comunist-totalitar, n-avem nici o garanție că la viitorul recensământ nu vom fi întrebați câte studii am făcut doar pentru-a fi excluși din societate. Evident, dacă n-am urmat cumva una dintre facultățile teologice care, până
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
părțile. Imaginea începe să se contureze. Arhitectul acestui proiect îndrăzneț, foarte dinamic și modern este acela care și-a mai legat numele de o sală din București, cea a Teatrului Act, Octavian Neculai. M-am plimbat printre schele și tot felul de aparate, simple și sofisticate, mi-am umplut patofii de albul prafului și al molozului. E cel puțin ciudat să găsești în locul gălăgiei și agitației teatrale, muncitori și sculele lor. Atît cît pot să-mi dau seama, este o schimbare
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
plus urmând a fi făcute doar după încasarea veniturilor. în vreme ce furnizorul poate recurge la condiționări prin nelivrări viitoare, statul, în actualul stadiu legislativ, nu are nici o pârghie reală de coerciție. Majorările și penalitățile de întârziere sunt ignorate de rău-platnici la fel ca arieratele de bază. în România, arieratelor la buget ar trebui să li se găsească un alt nume, pentru că nu sunt plăți în întârziere, ci plăți care nu vor fi făcute niciodată." Clar, nu? Clar și dezolant. Cu atât mai
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de cultură, cea care a reușit să facă investigație adevărată cu subiecte
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara tatălui) ca "nedrept" și s-o numim pe Marta Petreu "o forță castratoare". Ca să fie clar. Ionescu în țara tatălui ar fi în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și Făt-Frumos. Ionescu s-a delimitat permanent de paranoia antisemitismului, n-a căzut niciodată pradă ei, în timp ce Cioran... Ar fi cel mai reductiv fel de a vedea
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și Făt-Frumos. Ionescu s-a delimitat permanent de paranoia antisemitismului, n-a căzut niciodată pradă ei, în timp ce Cioran... Ar fi cel mai reductiv fel de a vedea cercetările Martei Petreu. Nu fața și reversul unui spirit justițiar sînt aceste două cărți, ci o serie ieșită din încercarea de a înțelege onest o mitologie a culturii române și de a se raporta liber la zeii
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Ionescu așa cum apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă într-un fel de amoralitate care-i permite jocul cu atitudini contradictorii. Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind gestica teribilistă a tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind gestica teribilistă a tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică: "Componentele manierist-sofistice din opera lui Ionescu sînt de două feluri: în primul rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul următor. Deopotrivă Vulcănescu, Nae Ionescu, Eliade, Cioran, Eugen Ionescu stau sub semnul unei filosofii de tip iraționalist. Dar, în timp ce Eliade, Cioran, Vulcănescu favorizează iraționalismul vitalist de sorginte germană, romantic și neoromantic, sînt influențați fiecare în moduri diferite fie de Nietzsche
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
iubiți de colegii de generație. Și nu în ultimul rînd, se ajunge la delimitarea de extrema dreaptă, constantă și zgomotoasă în cazul lui Ionescu. Ce rămîne însă în locul lăsat gol de inapetența lui Ionescu pentru o astfel de ideologie? Un fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
profund visele noastre de-a înlocui MIG-urile cu navele invizibile Stealth. Semnalele venite, chiar zilele trecute, dinspre centrul militar de la Bruxelles indică, în perfectă rimă cu lucrurile de mai sus, conturarea unui nou scenariu: tradiționala tragere de timp. Un fel de țurcă pe bază de integrare - dezintegrare. Deloc convinși de oportunitatea anexării acestor țări ciudate, responsabilii N.A.T.O. vor face, probabil, în următoarele luni niște presiuni fără precedent asupra candidatelor. România beneficiază, așa cum spuneam, mai ales de marea spaimă trasă
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de instanță în România în chestiuni grave despre care dacă vorbești sau scrii sub semnătură nu te mai ia nimeni în serios. Chiar dacă înțeleg și această logică, a minimei rezistențe, că nimeni nu și-ar putea asuma mai eficient vreunul
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
a trecut pe lângă mine și m-a întrebat: "Ei, îți place? Ești omul zilei?" În 1936 am concertat la Berlin, în timpul Olimpiadei, prilej cu care l-am auzit pe Hitler vorbind în fața unui stadion de 100.000 de oameni. În felul lui, vorbea foarte bine. Cum trăia un artist în perioada antebelică? În 1933, eu, care n-aveam un rol principal în orchestră, cântam la fagot, aveam un salariu de 9.000 de lei. Impozitul era de 500 de lei - am
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
și se teme de ridicol"). Se poate însă trăi fără întrebare, adică fără meditație, reflecție, într-un permanent refuz al tenebrelor? Astăzi, după șase decenii de la strigătul de alarmă al scriitorului, lumea își dă seama că se poate - dar ce fel de viață e aceasta? O viață permanent amenințată - nu numai de automatizare, de "idealul tradiției instantanee", de "lumea banilor si a randamentului imediat", de "cortina de aur, la fel de grea ca și cortina de fier", ci chiar amenințată la propriu. Prea
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
Radu Popa în postfața numită Cel care îi citea. într-adevăr n-ai cum să traduci în limba română ceea ce, în germană, exprimă tot conținutul romanului: povestea de iubire a unui tânăr îndrăgostit de o femeie mai în vârstă, un fel de Frau von Stein analfabetă, căreia îi citea cu voce tare marile opere ale literaturii germane după inițierile în amor. Peste acest debut de Bildungsroman cade ca o ghilotină adevărul războiului: iubita era o fostă criminală, paznică de lagăr, care
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]