2,240 matches
-
materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această direcție este dată și de problematica autoși heteroidentificării masculinității și feminității. În imaginea de sine a fiecăruia dintre noi, are importanță și cât de mult ne percepem ca posedând masculinitate saufeminitate. Concepția psihologică de tip clasic arată că, cu cât autodefinirea persoanei în termeni de masculinitate-feminitate corespunde mai mult cu trăsăturile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
faci parte este o premisă solidă pentru o autoestimare ridicată a eului. Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au întrebat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au întrebat dacă nu există indivizi care se văd pe ei înșiși ca având
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numește respectivele persoane „androgine (psihologic)”, combinând cuvintele grecești andro (bărbat) și gyne (femeie). Ea a construit un inventar de rol de sex (Bem sex role inventory), în care dintre cele 60 de adjective utilizate, 20 sunt de masculinitate, 20 de feminitate și 20 neutre. Prin aplicarea inventarului la studenții din colegii, tipul androginic s-a confirmat empiric. Într-o altă cercetare (Bernard, 1980), s-a aflat că 40% dintre studenți se identifică în termeni tradiționali, 25% sunt androgini, foarte puțini identificându
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aflat că 40% dintre studenți se identifică în termeni tradiționali, 25% sunt androgini, foarte puțini identificându-se cu sexul opus, dintre care 5% băieți și 12% fete, iar restul apar ca nediferențiați, obținând scoruri scăzute și la masculinitate, și la feminitate, dintre care 29% băieți și 21% fete. Faptul că multe persoane depășesc rigiditatea tradițională în identificarea de sine a rolurilor de sex prin modelul androgin poate duce la beneficii, în primul rând printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate comportamentală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la beneficii, în primul rând printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate comportamentală (Jose, McCarthy, 1988). Cercetările au evidențiat consecințe pozitive și asupra prețuirii de sine (Whitley, 1988). A fi tare atât în domeniul masculinității, cât și în cel al feminității înseamnă a fi valoros și a te prețui ca atare (self esteem). În societățile tradiționale însă, unde comportamentul puternic diferențiat de rolul de sex este o valoare, androginia apare mai mult ca un handicap decât ca un atu. De altfel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să se identifice ca androgină în rolurile sociale (mamă grijulie și femeie de carieră profesională sau politică). În al doilea rând, persoana în cauză și cei cu care interacționează nu ar trebui să-și pună problema câtă masculinitate și câtă feminitate psihosocială există în spiritualitatea și comportamentele sale, ci cât de valoroase, eficiente sunt atributele pe care le deține, respectiv deciziile și actele de conduită întreprinse. Altfel spus, opțiunea dezirabilă ar fi înspre transcendența rolurilor de sex (Garnets, Pleck, 1979), adică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un bărbat o mamă „duioasă” sau o femeie un tată „ferm”?). Este evident că acest argument este în strânsă legătură cu primul, cu diferența că accentul este pe rolul de „mamă” și „tată”, nu pe „femeie” și „bărbat” (masculinitate și feminitate); copiii crescuți în cupluri homosexuale se vor simți complexați în societate, în special față de grupul de similaritate (peer group), copii de aceeași vârstă, prieteni și colegi. Majoritatea zdrobitoare a studiilor arată că aceste temeri sunt însă neîndreptățite. Nu există diferențe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Eminescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Doina Uricariu și Ion Mircea. Culegerea Voi veni într-o noapte (1971) include delicate poeme în proză în care R. sondează eul. Cititorul este pus față în față cu un univers melancolic, de o grațioasă feminitate, lipsit de frământări și de prefaceri spectaculoase, unde își găsește loc mai degrabă efemeritatea gândului, a trăirii decât analiza interioară mai profundă. Poezia închide un monolog pe tema iubirii, a jocului permanent dintre renunțare și speranță, cu fiecare modificare ce
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
iubitei (1944) își extrag pretextele dramatice din viața Bizanțului și au evident țeluri teologice; Icarii de pe Argeș apelează la motivul Meșterului Manole; Cele patru Marii (în Teatru, 1968) stăruie asupra domniei lui Ștefan cel Mare, propunând patru ipostaze posibile ale feminității; Alb și negru, Rachierița (1934) și Chiajna (în Teatru, 1968) dezvoltă subiecte din trecutul istoric național, ultimele două relevând puternice caractere feminine; Dumitra (Fata din flori) (1958), Cuza-Vodă (în Teatru, 1968) și Leana vrăjitoarea (în Teatru, 1968) evocă evenimente și
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
copilări” de-a lungul întregii cărți. În „povestirile de dragoste” din Fratele meu, femeia (1976) Ș. revine la o mai veche obsesie și anume aceea că femeia este o ființă superioară, condamnată de realitatea ostilă la nedreptate perpetuă. Monografie a feminității, surprinsă în câteva posibile ipostaze - sensibilitate, frivolitate, agresivitate, gingășie -, cartea e alcătuită din mici schițe caracterologice. Aventură la Brașov (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) continuă firul întâmplărilor narate în Băiat de București, cu unele reminiscențe autobiografice. Dacă anterior fusese
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
rețeta tipologică a autorului, personajele fiind ființe abulice, strivite de propria interioritate, ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare, realizat sub forma monologului interior (modalitate caracteristică pentru Ș.), pe care și-l face un tânăr strivit de mortifiantul devotament al mamei sale. În Paralele (1970) sondarea cazurilor
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
în care își contemplă el/ea identitatea, ca pe un fel de veșmînt neîncăpător, care trebuie ajustat, desfăcut și refăcut pentru a deveni comod și firesc. Scenariul e cumva previzibil: băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca fiind o interioritate secretă și
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
vede", însă, mai mult decât de ce se aude (ceea ce nu înseamnă că suportul esteticii Magdei Cârneci este filmul mut, sonorul are și el aportul lui, doar că este mai puțin pregnant), ancorată într-o aventură solicitantă de asumare a propriei feminități și cea a poziției de scriitor vis-à-vis de cea a cititorului mileniului trei, zis și "un vast cititor" (p. 130), gârbovit și dominat de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
de carieră (nu neapărat un om de cultură trimis pentru anvergura și reprezentativitatea personalității sale) mai altfel: Manuela Vulpe, ambasadorul României în Australia. Un om tînăr, dinamic, modern, flexibil, cu prestanță, farmec, exact în atitudini, nelipsit însă de sensibilitate și feminitate. Un ambasador care, cu un personal foarte redus, face o mulțime de lucruri vizibile și eficiente, care este agreat și apreciat de corpul diplomatic și care a reușit să aibă legături adevărate cu diaspora din Australia. Felul în care trupa
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
interșanjabil (Fecioarele cuminți, Cele trei fecioare, Cântec fecioarei preacurate), nu coboară calitativ sub medie și sunt conspectabile pentru inventarierea motivelor și iconografiei estetismului; la fel, Buduarul unei fecioare de Hidalgo (Alfred Hefter), exercițiu pe tema oglinzii ca radiografie iluzorie a feminității. Theodor C. Solacolu atrage atenția și prin procedeul de a-și demarca secvențele unei proze prin fragmente de portativ din Appassionata de Beethoven, Simfonia fantastică de Berlioz și un Trio de Ceaikovski. O raritate istorico-literară oferă S. cu poemul în
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
lui Caius - a viețuit în restriște (refuzase coroana Egiptului oferită de Ptolemeu) cultivând amintirea tatălui, a soțului și a fiilor 56. Lungul șir de secole al Romei antice a înscris și multe chipuri de femei, exemple pentru feluritele ipostaze ale feminității, de la frumoasa Clodia (cea născută în anul 94 î.Hr.), soră a tribunului Clodius și soție a consulului Quintus Cecilius Metellus - o Clitemanstră romană, căci umbla vorba că și-ar fi otrăvit, în anul 51 î.Hr., soțul, văduva desfrânată pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lansează distincția, care a făcut carieră, între deșteptăciune, obiect al cultului la români, ca abilitate a învârtelii, și inteligență, aptitudine spirituală, a creativității, obiect al disprețului vulgar -, Domnul intelectual, Geniu și sărăcie, Sufletul scriitorului; tipic camilpetresciene sunt și meditațiile asupra feminității din „La Garçonne”, Femeile generatoare de ideal, Petrecere frumoasă, doamnă. Pagina întâi rezerva spațiu și unor „cursive” de atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare, nu pensii (numărul 10), în care E. Lovinescu chema revista să militeze pentru înlocuirea
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de personalitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, căreia i se publică chiar în primul număr un fragment din Femeia în fața oglinzii, iar volumul de debut, Ape adânci, prilejuiește, în numărul 3/1919, o intervenție critică a lui Tudor Vianu (O ideologie feminină. Noua feminitate). Texte din Femeia în fața oglinzii vor fi incluse apoi în sumar număr de număr, ceea ce îi dă ocazia lui E. Lovinescu să scrie un prim foileton critic despre Hortensia Papadat-Bengescu (17/1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
a rostirii lirice, preferința pentru pastelurile anotimpurilor, dar se păstrează tonul confesiv tare, expresionist („Dați-mi cuvinte/ Să nu mă pot ucide/ Niciodată în ele!”), care, paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a formulelor prozodice tradiționale subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
un copil. Romanul adună probele, dar refuză să dea un verdict. Când Petrini se îndrăgostește de altă femeie, Suzy Culala, se întâmplă ca Matilda, disponibilă, să apară la momentul potrivit, tulburând încă o dată existența filosofului. Suzy reprezintă alt tip de feminitate, opus Matildei, însă nu mai puțin fatal pentru Petrini. Feminitatea ei se bazează pe o continuă fugă de identitate. Trăiește mereu în alt registru, inventează disponibilități, stări ce îl fascinează pe filosof. Nu e trufașă și nu are crize de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
verdict. Când Petrini se îndrăgostește de altă femeie, Suzy Culala, se întâmplă ca Matilda, disponibilă, să apară la momentul potrivit, tulburând încă o dată existența filosofului. Suzy reprezintă alt tip de feminitate, opus Matildei, însă nu mai puțin fatal pentru Petrini. Feminitatea ei se bazează pe o continuă fugă de identitate. Trăiește mereu în alt registru, inventează disponibilități, stări ce îl fascinează pe filosof. Nu e trufașă și nu are crize de demnitate, existența ei lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fi șansa noastră. Despărțirea de Suzy este fatală, chiar atunci când Petrini, după doi ani de detenție, o regăsește și îi află adevărata identitate. Femeia își pierduse fascinația. Sinceră, fixată într-o structură determinabilă, Suzy devine o femeie comună. Fără fantezie, feminitatea ei e mediocră. Filosoful o părăsește și se dedică, de aici înainte, micii zeități ocrotitoare Silvia, fiica lui. Lângă romanul sentimental există și un roman politic. Victor Petrini este un caracter tare, un om „care își asumă totul”, incapabil de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7/1998), Loc-locuire-poluare (1-3/1999), Europele din Europa (1-3/2000), Nietzsche (1-6/2001), Filmul (10-12/2001), Alteritate (1-7/2002). Rubrici permanente sunt acum „20 spre 21”, o vreme
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea Eliade figurează cu „însemnări asupra literaturii noastre contemporane”, intitulate Feminitate. Tudor Arghezi scrie câteva eseuri, alături de Gala Galaction și C. Rădulescu-Motru. S. mai cuprinde traduceri din Byron și Edmond Rostand, o cronică teatrală de Camil Petrescu, alte cronici fiind susținute de Scarlat Callimachi și de Sergiu Milorian, și o cronică
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]