1,278 matches
-
9, 17- 18, 21, 89-90, 107 (vezi și „non sens comun“) ~ și semnificație (vezi „semnificație“) ~ văzut ca ultim 13, 47, 80 (n. 67), 85, 94 absență a ~ 20, 34, 131, 143 analiza ~: discursivă și textuală 131-143; existențială 164- 175, 179-182; fenomenologică 120-131; lingvistică 108-120; logică 57-62, 76-84, 99-103; metafizică 63-67, 89-90, 96; psihana litică 26-27 aparență a ~ 8, 15, 24, 76- 78, 100, 110, 116, 149 (n. 149), 162 (n. 159) apariție a ~ (vezi „apariție“) ceea ce poate fi cu ~ și fără
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
la un moment dat sensul timpului se inversează: devenim nostalgici după trecut, pe care nu-l avem decât într-o mică măsură, și pe care îl recreăm prin filtrul propriilor nostalgii. Omul își este propria sa lipsă. Dintr-o perspectivă fenomenologică pot afirma că raporturile noastre cu limba sunt esențiale pentru ceea ce putem cunoaște. Cum cunoașterea stă sub semnul unificării, al totalizării; a te face înțeles presupune să-ți proiectezi ideile din perspectiva întregului care nu ești dar pe care te
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fluid imaterial "șiroind" în spațiul vibrant al poemului. Asimilarea eternului feminin muzicii înfăptuiește asocierea a două purități menite să ne înalțe, și a două mistere: al devenirii muzica și al creației principiul feminin, mistere care se interferează în acea evoluție fenomenologică în trei momente viață, moarte, renaștere. Inaudibilă fizic, muzica rămâne unica realitate, umplând atât spațiul lăuntric, cât și pe cel exterior și confundând totul în aceeași vibrație a negrăitului. Starea inefabilă generată de cânt, în forma ei cea mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că, de la Parmenide la Heidegger, ontologia este o disciplină filozofică a supozițiilor mereu reluate, și cu atât mai mult, metafizica; iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului imaginației, la capătul înalt al căreia se află poezia. Astfel, Aristotel introduce Poetica printre disciplinele filozofice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mare cu spiritul desparte. Or, aceasta este poezia: treci dincolo de tine arzând, te ruinezi în inefabil. Această ambiguitate stă de veghe poetului, "păstrân du-l" în orizontul sacrului. Aflăm aici o semnificativă ilustrare a triadei dialectice teză, antiteză, sinteză miezul fenomenologic al filozofiei hegeliene, gânditorul născut în același an și prieten cu Hölderlin: teza, este făptura fizică a poetului, antiteza sufletul, flacără pură, iar sinteza transfigurarea, inefabilul. De aici a derivat teoria "terțului inclus" formulată de fizicianul Ștefan Lupașcu, și reluată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu uita să stai liniștit! Fața profesorului, apropiată de a mea, era în plină metamorfoză. Parțial, îmi dau acum seama, din cauza eșecului minții mele, din cauza acestui colaps de câteva secunde. Și, parcă să o susțină, să îi dea un suport fenomenologic, ca să spun așa, văzul îmi dă și el rateuri. Vederea nu îmi mai e stereoscopică. Contururile și formele se schimbă pe măsură ce trec de la un ecran oval la altul. Ridurile subțiri pe care le observasem mai devreme se desfășoară ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
rămâne mai obscur. Aci vine J. Bobert Mayer și susține că întreaga energie cuprinsă în sistemul nostru solar este o sumă constantă, incapabilă de-a fi diminuată sau sporită, pururea aceeași, și că toate manifestațiunile acestei singure puteri sunt termenii fenomenologici, cari adunați la un loc ne dau pururea acea sumă constantă. 32 {EminescuOpXV 33} ["ANTITEZELE... "] 2258 Antitezele sunt viața. ["LEGEA E CONTRADICȚIUNEA... "] 2257 Legea e contradicțiunea principiului din care *** e armonia. ["VITALITATE - VIAȚĂ"] 2263 suma de energie e vitalitate (virtualitate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
33 {EminescuOpXV 34} stratul convertirii rămâne pururea ca masa și se poate constata că reprezintă o sumă constantă, nu e îndoială că toate prefacerile sunt numai accidenții și că toate accidențiile reprezintă asemenea un număr care, sleit odată în seria fenomenologică a transfor//mismului, se reîntoarce ca cercul în sine și reîncepe a se preface de unde începuse, din capul locului. Așa: S/t [plus] S/t [plus] S/t etc. etc. în infinitul timpului rotațiune S/a substanța/diviză prin accidenți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stâncile răsună De amarul meu suspin, Cerul stă la îndoială, Lui sau ție mă închin? {EminescuOpXV 145-169} {EminescuOpXV 170} ["DACA ÎNSĂ SUMA DE PUTERE... "] 2267 Dacă însă suma de putere a Soarelui scade, atunci se-nțelege că și termenii echivalentului fenomenologic de mișcare *** pe suprafața Pământului scad asemenea - daca se urcă, se urcă și aceștia, și progres sau regres nu atârnă de noi. FIZICĂ ["O GRAVĂ CHESTIUNE METAFIZICĂ"] 2258 Dacă celeritatea crește în patrat, atuncea aceeași masă de materie, de greutatea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 283-293} {EminescuOpXV 294} ["LIMBA UNIVERSALĂ... "] 2267 Limba universală. Limba de formule, adecă de fracțiuni ale celor trei unități - timp, spațiu, mișcare. ["CE E NATURA NATURANS?... "] 2267 Ce e natura naturans? O cantitate de mișcare. Ce e natura naturata? Termenii fenomenologici ai cantității de mai sus. a = a. ["KABALLA... "] 2292 [... ] II Kant idealitatea lumii 294 {EminescuOpXV 295} [PRINCIPIUL INDEPENDENȚEI ABSOLUTU[LUI]"] 2275B Cauzalitatea lui Kant e mișcarea - dar cea absolută. Pentru ea stă asemenea principiul independenței absolutu[lui]; ea nu devine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu clătinarea lui prin o putere esterioară, unitatea tuturor fenomenelor psihice și fizice. Esperiența e numai izbirea de dinafară care mută punctul de gravitație. Nu de acea izbire avem cunoștință, ci de mutarea punctului de gravitație. 2255 Adevăruri [... ] și adevăruri fenomenologice [ADEVĂR ORGANIC ȘI ADEVĂR ELEMENTAR] 2263 religie = adevăr organic știință = adevăr elementar phaenomenon = adevăr organic noumenon = adevăr elementar 322 {EminescuOpXV 323} [ARTA ȘI ȘTIINȚA] 2255 I Arta = adevăr fenomenolog[ic]. [... ] Legile simțurilor Legile judecății Simțuri: scădere gradată după depărtare Minte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Minte: infinit suma * gradului * *** egalitatea unităților de valori finit, suma oricării valori concrete [... ] ["TREI SOIURI DE ADEVĂRURI"] 2263 Trei soiuri de adevăruri * Infinit - progresiune ca atare finit - constante - raport[uri] constante între mișcare - raport constant între finit și infinit ["ADEVĂRURI FENOMENOLOGICE"] 2267 În orice caz o cerință a minții omenești este rațiunea infinită, deci sistemul, dar această cerință apriori * nu preface minciuna în adevăr, adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
caz o cerință a minții omenești este rațiunea infinită, deci sistemul, dar această cerință apriori * nu preface minciuna în adevăr, adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza... Sapienti sat. Adevăr fenomenologic, dar și acesta trebuie să-și aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza... Sapienti sat. Adevăr fenomenologic, dar și acesta trebuie să-și aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323 {EminescuOpXV 324} [ADEVĂR MECANICO-MATEMATIC ȘI ADEVĂR FENOMENOLOGIC] 2264 Un adevăr este sau mecanico-matematic, adecă absolut, căci nu ne putem imagina
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323 {EminescuOpXV 324} [ADEVĂR MECANICO-MATEMATIC ȘI ADEVĂR FENOMENOLOGIC] 2264 Un adevăr este sau mecanico-matematic, adecă absolut, căci nu ne putem imagina cum două puteri egale dar opuse să nu se ție-n echilibru, precum n-am înțelege cum cea mai mare să nu determine în diagonală mersul celei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ție-n echilibru, precum n-am înțelege cum cea mai mare să nu determine în diagonală mersul celei mai mici și viceversa - sau un adevăr reprezintă raportul capacității noastre de-a percepe față cu mărimi absolute, și atunci adevărul e fenomenologic, e artistic, e un adevăr de perspectivă. p/ = 0 p/d ajunge la ecuație, la reacțiune egală cu acțiunea. [BISERICĂ ȘI ADEVĂR] 2255 Biserica condamnă pe Giordano Bruno și pe Darwin pentru că ei descopăr secretele coteriei. Biserica știe de mult
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ajunge la ecuație, la reacțiune egală cu acțiunea. [BISERICĂ ȘI ADEVĂR] 2255 Biserica condamnă pe Giordano Bruno și pe Darwin pentru că ei descopăr secretele coteriei. Biserica știe de mult ceea ce acești învățați descopere. Dar biserica ține oamenii în cercul adevărurilor fenomenologice. De la noumenon ea respinge pe omul de rând și e în fond aristocratică, deși nu aristocrație de caracter, ci de inteligență. ["MIȘCAREA LUMII MARI REFLECTATĂ ÎN CEA MICĂ"] 2267 precum o parte nu poate fi un întreg și precum întinderea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate, e un păhar plin, la care, dacă s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decât predispoziții moștenite de la părinți: adecă o direcție de mișcare dată care, în decursul timpilor, se coadaptează, după o linie aprioric de indicat mediilor succesive. SFERA VALORILOR MORALE [ORDINEA MORALĂ ȘI ORDINEA MECANICĂ] 2267 Ordinea morală a Universului, ca șir fenomenologic văzut și aprețiat de cugetul nostru, trebuie să aibă drept corelat un echivalent de altă ordine, mecanică. ["ECUAȚIUNI MORALE ÎN PROVERB... "] 2267 Ecuațiuni morale în proverb: Fiece om are bunul lui și răul lui. Bun, bun. Rău de bun. Orice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sensibilitate în sens transcendental, adică acea capacitate de a se încerca pe sine și de a se simți pe sine care ar face din ele ființe vii nu în sens biologic, ci în sensul unei vieți veritabile, care este viața fenomenologică absolută a cărei esență constă în însuși faptul de a se simți sau a se încerca pe sine și nu este nimic altceva ceea ce vom numi de asemenea o subiectivitate. Acum, dacă spunem că această proprietate extraordinară de a se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de a se auto-afecta în sensul de a fi el însuși ceea ce este afectat și el însuși ceea ce afectează, acesta și numai acesta este viu. Însă auto-afectarea nu este un concept gol sau formal, o afirmație speculativă, ea definește realitatea fenomenologică a vieții înseși o realitate a cărei substanțialitate este fenomenalitatea sa în stare pură și a cărei fenomenalitate în stare pură este afectivitatea transcendentală. Aceasta deoarece spaima nu este nimic altceva decât afectivitatea auto-afectării sale care este ea în mod
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
barbaria în sine este stranie, atâta vreme cât ne mărginim la a o constata. Stranie este însăși posibilitatea sa, proveniența sa pornind de la o esență care este construită interior ca sporire de sine și care implică, tocmai, cultura. Trebuie să confundăm viața fenomenologică absolută cu viața biologică, să o înțelegem în mod naiv pe prima pornind de la cea de-a doua pentru ca ansamblul fenomenelor de descompunere care perturbă organismele vii să fie transferate pe planul edificiilor sociale, pentru ca declinul și apoi prăbușirea acestora
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai puternică decât libertatea sa, ea nu este doar patos, patimă de sine, ci este determinată de asemenea ca suferință, fiind acel a se suferi primar în care constă orice subiectivitate surprinsă în posibilitatea sa radicală ca viața însăși viața fenomenologică absolută care suntem noi. În suferința faptului de a se suferi ca suferință de sine și îndurare de sine și atâta vreme cât acest a se suferi și a se îndura pe sine înseamnă un a se încerca pe sine și astfel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe condițiile de neocolit ale posibilității sale celei mai interioare și astfel ale vieții înseși. Iată de ce Suferința și Bucuria nu sunt nicicând separate, ci una este condiția celeilalte, faptul de a se suferi pe sine furnizându-i materia sa fenomenologică bucuriei de sine, producându-se drept carnea din care este făcută Bucuria, care la rândul său nu este decât efectuarea fenomenologică a acestei suferințe și înfăptuirea sa în patosul Ființei, dovada, în sfârșit, pe care aceasta o face despre sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sunt nicicând separate, ci una este condiția celeilalte, faptul de a se suferi pe sine furnizându-i materia sa fenomenologică bucuriei de sine, producându-se drept carnea din care este făcută Bucuria, care la rândul său nu este decât efectuarea fenomenologică a acestei suferințe și înfăptuirea sa în patosul Ființei, dovada, în sfârșit, pe care aceasta o face despre sine în certitudinea și beția de sine. Modul în care suferă și în care suferința sa se transformă în Bucurie, în așa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]