1,521 matches
-
timp (zeci de mii de ani de către Guénon, adeptul ciclicității susținută de vechii indieni) sau, după doar circa trei mii de ani de formare a Europei spirituale prin greci și romani, la modernii care, naturalizând spiritul, vor trebui să practice fenomenologia intențională, după Husserl. Ambii autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Bogdanei (adică Darul lui Dumnezeu), cum s-a numit Moldova inițial, și multe alte subiecte canalizate de același ideal: perenitatea cultural-spirituală a românilor în sensuri variate, din care unele tind să rămână necunoscute și neaplicate în viețile lor de către oameni. Fenomenologia lui Ed. Husserl l-a atras pe "modernistul" scriitor Camil Petrescu (1894-1957). El i-a dedicat un studiu, apărut în Istoria filosofiei moderne, vol. 3, 1938, iar multe din ideile husserliene le-a folosit în elucidarea subiectelor din voluminoasa lucrare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
studiu, apărut în Istoria filosofiei moderne, vol. 3, 1938, iar multe din ideile husserliene le-a folosit în elucidarea subiectelor din voluminoasa lucrare de filosofie, terminată în anul 1940, Doctrina substanței, publicată de-abia în anul 1988. Numărul pasionaților de fenomenologie ca o nouă cale de evidențiere a importanței subiectivității umane intenționale a crescut la noi și peste Ocean. Atât scrierile lui Guénon, cât și multe din cele ale lui Husserl (traduse în limba română după 1989) au fost apreciate de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din Orient pentru inițiative reparatorii ale Occidentului. O explicație mai abstractă a crizei umanității europene a susținut Ed. Husserl în anul 1935, la venerabila vârstă de 76 de ani. Filosoful era îndreptățit să se refere la propriul sistem speculativ, denumit "fenomenologie transcendentală" sau "intențională". Această construcție i-a fost sugerată în cursuri de către profesorul său vienez, Franz Clemens Brentano (1838-1917). Husserl a dezvoltat câteva din problemele conștiinței intenționale perceptive, a rolurilor ei în existența și cunoașterea umană, blocate de fenomene degenerative
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cunoașterea umană, blocate de fenomene degenerative și boli (în sens metaforic, n.ns) ale națiunilor europene. Înlăturarea acestor fenomene se poate face prin "terapeutica naturală" de sorginte empirico-tradițională sau/și prin "medicina naturalist- științifică". Autorul își propunea să testeze capacitățile fenomenologiei transcendentale și ale științelor spiritului (sau "creierul culturii europene") pentru vindecarea maladiei numită "criza umanității europene". Vrând să ușureze înțelegerea proiectului său de către cititori, autorul sugerează să privească "criza europeană" din perspectiva teleologiei istorice a scopurilor infinite, sesizabilă pe căile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în analitica Dasein-ului și mai ales în hermeneutica "grijii". (7) Habermas a conceput critica ca o teorie a competenței comunicative, formată din arta de a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și credințele pe care "tradiționaliști" ca Guénon și Durand le-au dezvăluit aspecte peste care cei menționați până acum au trecut. Tradiționaliștii Filosofii citați până aici și-au susținut punctele de vedere despre tradiție și reformă culturală fie de pe pozițiile fenomenologiei transcendentale husserliene, evocate în prima parte, fie ale unor idei pregătite printr-o "dialectică marxistă à la Marcuse", scandate în amplele mișcări liberale de masă din anii 1960 din Occident, descrise amănunțit de A. Bloom, mai în fugă de G.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intervenția continuă a lenei, eșecului în istoria comunităților. Mai reținem sugestia că, ontologic, limita caracterizează ființa (metafizică, n.ns) iar nelimitatul duce către "nimicul pur". Privită împreună cu actele încercărilor (gr. peira) omenești, limita devine prudență (phronesis) în etica aristotelică sau "fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită", pe care autorul o numește peratologie. Împreună cu hermeneutica (filosofică la Gadamer, care recomanda "fuziunea orizonturilor", și științifică la W. Dilthey), cu iconologia și imagistica, peratologia devine partea centrală a antropologiei filosofice vechi și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot mai rarele rezervații la cele mai "expandate" în Cosmosul Apropiat. (38) Structuralismul, hermeneutica și filosofiile mai vechi, de genul pozitivismului, fenomenologiei și existențialismului, nu pot lipsi din eforturile de înțelegere a orizonturilor și limitelor societăților și oamenilor care trăiesc în ele. În 1994, R. Trigg scria pentru ediția românească a uneia dintre cărțile sale că "Nici o persoană nu poate exista fără
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
19, 42, 51, 57, 64, 78, 86, 181-184, 267-3-268, 282 ezoterism / 88, 161, 174, 236, 346 F fascismul / 10, 16, 62, 346 Federația Rusă / 16, 28, 59, 72, 130, 216, 239, 242-243, 279, 303, 307, 314 Fénelon Fr. / 107, 110 fenomenologia / 89-90, 159 Festugière A.-J. / 140 Feuerbach L. / 77, 105, 184 filosofia contemporană / 286, 289 istoriei / 45, 234 socială / 36, 310, 315 filosoful-rege / 109, 264, 292 Florian M. / 92, 110, 289, 291 Fontenelle B. de / 103 Fortado C. / 67 Foucault
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
obiectului (trecutul) de sub puterea subiectului. Experiența este, într-o po sibilă aproximare, o mediere infinită, nu un „traseu“ epis te mologic de la o instanță metafizică la alta. Este de amintit dis cuția pe care o face Hegel în prefața la Fenomenologia spiri tului despre felul în care subiectul propoziției speculative (de felul Dumnezeu este ființa) nu se confundă subiectului gramatical, ci este chiar copula care face trecerea și suspendă cei doi ter meni. Experiența, la Benjamin, joacă (fără a putea fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
gruppieren streben“. Modernitatea pre supune tocmai distrugerea aurei, prin punerea între paranteze a experienței și reducerea scenariului epistemologic la trăirea șocului. Flaneurul însă este cel care recuperează memoria orașului și salvează exponatele vitrinelor de caracterul lor de marfă. O sumară fenomenologie a acestui personaj, pe care o voi încerca în capitolul al treilea, răspunde de fapt la o întrebare esențială, în perspectiva distincțiilor de față: cum este cu putință experiența, într-o lume care, prin repeziciune și anonimat, o refuză? Metoda
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
propun acum dezvoltarea unor determinații ale experienței care decurg tocmai din caracterul ei istoric: cea politică și, complementar, cea teologică. Altfel spus, pe lângă gestul cunoașterii, descris mai sus, experiența va descrie, de data aceasta, o poziționare mesianică în raport cu timpul istoric. Fenomenologia acestui mesianism va fi, în paginile următoare, avută în vedere. 2.1. Teologie politică și iudaism O serie de precizări preliminare au ca scop să discute sensul în care poate fi vorba de o teologie politică la Benjamin. În primul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
solidificat“ al timpului, plin de tensiunea așteptării mesianice. În cele ce urmează, textul principal de filozofie a istoriei al lui Benjamin, Über den Begriff der Geschichte (1940), va fi citit plecând de la Theologisch-politisches Fragment, pentru a descrie, în final, o fenomenologie a memoriei prin figura „ascetică“ a flaneurului. Orientarea timpului istoric este dată de raportarea sa constantă la mântuire (Erlösung). O arată deja teza a II-a, într-un mod care readuce în atenție problema memoriei din anterioarele texte despre Baudelaire
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
teologie și politică sunt trei di mensiuni care descriu, în lectura pe care o propun, un cerc complet al semnificației „experienței“. Străbaterea străzilor orașului este, pentru flaneur, o chemare mesianică, o pedagogie a privirii și un gest critic deopotrivă. O fenomenologie a flaneurului presupune descrierea modului în care cele trei dimensiuni menționate anterior se oglindesc și se întregesc reciproc. Această situație a experienței în raport cu dimensiunile sale (teologică, politică și epistemologică) poate fi descrisă plecând de la definiția pe care Deleuze și Guattari
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi surprinsă tocmai în momentul în care ea se constituie ca un precipitat al experienței în tripla sa determinare și, deopotrivă, ca un chip istoric exem plar al acesteia. Capitolul 3 FLANEURUL ÎN ISTORIE 3.1. Gesturi, texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care ea este, deopotrivă, și amenințată, și pusă în situația de a-și desfășura deplin posibilitățile. Flaneurul este, din această perspectivă, o figură centrală a istoriei, cu toate că, din punctul de vedere al percepției urbane cotidiene, el este doar un marginal. Fenomenologia flaneurului (dezvoltată de Benjamin în Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Protestul din fotografie nu are indecența acestora. Mesajul familiei de chinezi este și el surprinzător, mai ales prin pluralitatea lui. Nu era legat de nici un eveniment al istoriei mari, nimic nu se întâmplase care să-l cauzeze; iar congresul despre Fenomenologia spiritului care avea loc în apropiere, la Berlin Brandenburgische Akademie der Wissenschaften, nu cred că a jucat vreun rol în declanșarea protestului. Condamnarea Germaniei, din prima propoziție, mi s-a părut mai mult o încercare nereușită de a „plasa“ răul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Website Transparency International, www.transparency.org/ Website Transparency International România, www.transparency.org.ro Derive ideologice sub vălul democrației Evoluția extremei drepte în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Introducere Extrema dreaptă este un fenomen fascinant atât ca evoluție, cât și ca fenomenologie. În pofida multiplelor cercetări antropologice, istorice și sociologice, diversitatea manifestărilor sale nu a fost încă pe deplin acoperită. Fiecare țară europeană își are propria poveste și România este una dintre acestea. Succesiunea la guvernare a celor două extreme încă din 1938
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
senzual și cel spiritual, se poate deduce că Blake pune în scenă un conflict dintre expresia primară și cea rafinată ale personalității poetice. Accederea la viziune este condiționată de înăbușirea tendințelor ego-ului. Earle J. Coleman punctează un fapt similar în raport cu fenomenologia psiho-mistică generală, iar considerația în cauză este valabilă și în cazul conflictului poetic blakean: "Doar atunci când ego-ul superficial și autocentrat nu interferează este posibilă unirea eului individual profund cu obiectul atenției sale fie el o persoană, o operă de artă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că ele se aplică integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
virtual nulă148. Oricât de flamboaiante ar părea, aceste declarații estetice generează, de fapt, un paradox al viziunii, care emerge atunci cand experiență paradigmatica a realității trebuie transferată la diferite niveluri materiale (scripturale sau plastice), altfel spus, cănd artistul încearcă să comunice fenomenologia stării de creație. Intenționez să evidențiez structura dimorfa a acestui paradox al viziunii. În primul rând, paradoxul viziunii rezidă în statutul binar al eului. Cea mai incitantă trăsătură a profilului creator al lui Blake constă în rolul ontologic pe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu barbaria. Tratamentul metaforic al temei evocă percepția vizuală comună enunțata de Blake, înțelegerea primară a realității. Al doilea stadiu, Vernunfstaat, indică prevalența rațiunii și poate fi pus în paralel cu perspectivă lui Blake asupra abstracțiunilor ca factor organizator al fenomenologiei. În fine, Schiller indică necesitatea impulsului ludic, Spieltrieb, fiind de părere că singura cale care conduce la împlinirea de sine este cea a inocentei creatoare (în interpretarea schilleriană, arta însăși este un joc subtil și elaborat). Viața unui individ capătă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cazul celei cvadruple). Partea a IV-a Patru niveluri de interpretare a poeziei blakeene Oprindu-mă, în secțiunile anterioare, asupra unor aspecte preponderent teoretice legate de poetica lui Blake, este momentul să examinez, pe scurt, modalitatea în care elementele de fenomenologie lirica descrise anterior se ipostaziază la nivelul textelor propriu-zise. Concret, îmi propun să urmăresc, în cele ce urmează, transformările subtile pe care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Nu doar America, ci întregul triptic poetic în care ea se integrează demonstrează cu succes eșecul reprezentării sociale: individul uman nu poate înțelege erorile survenite în universul concret fiindcă recurge cu obstinație la simțurile empirice în încercarea de a înțelege fenomenologia subtilului. Per ansamblu, America înregistrează apoteoza lui Orc186. Impulsul energetic al acestuia este de natură sexuală, eul creator fiind sedus, în acest sens, de o formă de violență tipic masculină (Aers, 1996, p. 172). Forță revoluționară omnipotenta a lui Orc187
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]