8,147 matches
-
mamă de care mi-era frică eram cu zece ani mai bătrînă decît el abia Îl născusem pe Tiberiu coșmarul acela douăsprezece ore de perfuzii neîntrerupte și masca de oxigen Îmi Înăbușea strigătele ca un capac pe o oală care fierbe doctorul vocea lui albă tifon tavan și zăpadă am pierdut pulsul copilului și moașele masîndu-mi burta brațele lor rostogolindu-se ca niște făcălețe pe pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trădare de țară toate afirmațiile ambigue.“ Dar eu n-am apucat să citesc aceste articole decât mult mai târziu, în biblioteca lui Eberhart. În fiecare sâmbătă venea de la mănăstire o soră care răzuia săpun galben în oala de rufe și fierbea hainele îngrămădite pe scaune. Apoi arunca în veceu resturile mucegăite ale mâncării de săptămâna trecută și gătea alta, la fel. De cele mai multe ori mă feream să dau ochii cu ea. Purta uniformă; se numea Helga. Rareori dormeam în același loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Europa și America“. Suficient de impresionată, am lăsat mesaj că aș fi încântată să mă întâlnesc cu doamna Archer - doamna Archer, nu? Mulțumesc - la opt, seara următoare. Măi să fie! Am umplut ceainicul și l-am pus pe foc să fiarbă. Cu o mie de variante în gând, m-am sprijinit de un dulap și m-am uitat meditativ în gol. Din nefericire, mi-a sărit în ochi, chiar în mijlocul studioului, Chestia, sculptura la care lucram. înaltă de aproape doi metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ură. - Sunt liberă să fac ce vreau cu viața mea, mă întrețin singură. De la paisprezece ani am început să muncesc și să câștig bani, deci n-am nevoie să mulțumesc nimănui. Cuvintele mele l-au rănit pe tata, dar mama fierbea de furie. - Kiri e îngerul meu, a spus Nunu amuzat, ciocnind cu tata și cântând Kiri, Kyrie eleison. - Kiri? O cheamă Kira. Și nu este un înger, ci un demon al căsătoriei. - Taci din gură, a spus tata lovind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
i se cere, în fond. Fusese mereu amabil și generos cu soția lui, Rita. Dar ea nu remarcase niciodată. Și, cu timpul, apăruseră între ei numai jigniri, vorbe grele și țipete. Rita e vânzătoare ambulantă, are un chioșc pe roate - fierbe cartofi și cârnați să domolească foamea universală a trecătorilor din marele oraș Stockholm. Afacerile merg bine și banii se adună în grămezi. Feifel e jurnalist la un ziar evreiesc și, după propria descriere, un om minunat cu inimă fierbinte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nimeni. Ea dă bine și rău la toți. O iubesc pe Nina. Am ținut-o în brațe când era copil, chiar în filmul dumneavoastră. Ce e în film poate să fie și în viață și invers! Domnul Fischer începuse să fiarbă de furie. Îl ridicase pe Dudu de haină în sus, exact cum făcuse și barmanul, spunând: niciodată! Apoi îl lăsase brusc la pământ, cuprins de rușine că se lăsase pradă furiei, o ieșire de nepermis în fața unui necunoscut care altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pierzi Împărăția umbrelor! - Cum aș putea să mă salvez? Există vreo gaură prin care să mă strecor până acolo? - He-he-he, a făcut Satan, încât pielea mi s-a zbârcit pe mațe. Pune-te pe treabă, chinuiește-l, fă-l să fiarbă de îndoieli. Fă-l să întâlnească alte femei. Pune-te pe treabă, halt! M-am pus în poziție de drepți, bâlbâind: - Dar cum o să fie pentru mine la ziua judecății? - Prostii! Nu va avea loc nici o zi a judecății. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Poate chiar l-ar fi susținut, în timp ce eu aș fi încercat în momentele acelea nu atât iubire pentru propria mea mamă - o iubire impusă de altcineva -, cât un sentiment de dușmănie pentru cel care-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Mișcat de această asemănare, m-am apropiat de Stein și, luându-l strâns de talie, am pornit-o așa îmbrățișați pe coridor. 7 Cu două săptămâni înainte de examenele de bacalaureat, în luna aprilie, la un an și jumătate de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
interesa de loc ci, numai așa de dragul conversației, se interesa. Toma se distra. Curiozitatea chelnerului îl amuza teribil iar insistența cu care încerca să confirme vorbele ce circulau prin orășel era dezarmantă. La început fu tentat să-l lase să fiarbă în suc propriu dar apoi își dădu seama că dacă nu-l lămurește, face mai rău. Negând fără să dea nici o explicație, nu făcea decât să întărească acele zvonuri. Ascultă, Maricel! Nu are loc nici un control la secția de poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că poveștile ei au vreun sâmbure de adevăr. Eram convinsă că nu sunt decât basme spuse la gura sobei pentru înspăimântat copiii. Ai de gând să-mi spui și mie despre ce vorbim? întrebă destul de iritat Cristian. Nu mă mai fierbe atâta! Când vârful muntelui retezat de uriașul Negru s-a prăbușit în apă formând lacul, acesta a înecat satul robilor care munceau în minele lui de aur. Bieții oameni nu s-au putut salva din pricină că erau legați în lanțuri ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de oțet se răspândi imediat în încăpere. Dacă vrei, aprinde tu spirtiera! îi ceru el Ilenei care îl privea curioasă. Acoperi apoi lamela de sticlă pe care începu să o plimbe deasupra flăcării. Repetă operațiunea până ce pasta aceea începu să fiarbă. Știi să pregătești microscopul? o întrebă pe Ileana. Aceasta dădu din cap, și începu să scoată aparatul din cutie. Tu ce faci? se arătă ea curioasă. Încerc să răcesc preparatul. Trebuie să cristalizeze înainte de a-l așeza sub obiectiv. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Deși nu bătea nici o pală de vânt, simțea un suflu înghețat venind dinspre ea. Moș Calistrat îl ținea strâns de braț ridicând toia gul în fața lor. Valuri mai închise la culoare se agitau pe suprafața ei, ca un lichid care fierbe. Toiagul lui Calistrat era ca o barieră de care negura nu putea să treacă. Rămăsese la trei pași în fața lor, curbându-se peste ei. Vălătucii negri ce ieșeau dinspre interior se izbeau bezmetici ca de un zid invizibil dincolo de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi dispărut în neant, imediat ce treceau de gura peșterii, în interior. Valul acela de ură, pe care de acum îl cunoștea bine, năvălea iarăși peste el. O cortină neagră închidea acum intrarea. I se părea că vede un lichid care fierbe, numai că suprafața acestuia era verticală. Valuri întunecate se agitau înăuntru, încercând să iasă în exterior. De îndată însă ce dădeau de lumina soarelui, se retrăgeau înapoi. Se mai liniști puțin, prinzând curaj. Deși tot nu pricepuse ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la mijlocul secolului al XX-lea, sub numele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dinții rânjiți, cu ochii beliți, cu ițari crușiți” Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce și săpun. Acestea se fierb și se îngroașă cu puțină făină de grâu sau cu tărâ și se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn (butoaie cele închise, căzi, cele deschise) se depozitau într-un beci, numit pivniță sau zămnic, o groapă săpat în pământ și acoperită. Carnea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezată în sobele cu tiraj mare. Fiind o zonă colinară, cu o climă uscată și călduroasă vara, nu se consuma pe căldură carnea de porc și nici nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se primește subvenție de la stat, fără ca pământul să fie lucrat. O răsturnare în sensă pozitiv a actualei situații se va produce atunci când vom fi obligați de UE să nu lăsăm pădurea să intre în sat. Rețete culinare țărănești Cocârțac. Se fierb fructe uscate, de toate care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca era uitat (las’ c-o facem altă dată!) în folosul petrecerii, ceea ce explică multe din psihologia românului. Transformările din viața satului în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]