1,216 matches
-
elemente împrumutate din realitatea cotidiană (în maniera unui Andy Warhol sau a unui James Rosenquist în Statele Unite) și mai degrabă să le supună unei transgresiuni practice. Tot o întoarcere la realitate, dar care nu are nimic de a face cu figurativul, se întîlnește în grupul "Noului realism" fondat la Milano în 1961 și căruia îi aparțin artiști ca Yves Klein, Arman, Spoerri, Raymond Hains, Villegle și Mimmo Rotella. Acești pictori nu sînt realiști în maniera omologilor și contemporanilor lor din "pop
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
clar că într-o perspectivă destul de apropiată de cea a susținătorilor "pop art-ei" britanice, ei urmăresc mai ales să realizeze o îndepărtare de realitate, plecînd de la elemente luate din universul cotidian. Astfel încît, astăzi, adevărata preocupare, de a reveni la figurativ, pînă la urmă minoritară, se întîlnește mai puțin în pictură decît în sculptură (cu Dubuffet sau cu austriacul Josef Erhardy). De cincisprezece ani încoace asistăm la o adevărată explozie de tendințe și curente care în marea lor majoritate se inspiră
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fuzionează și devin parte integrantă a gândirii colective a grupului. Externalizarea este sprijinită de doi factori: a) exprimarea cunoștințelor tacite - conversia cunoștințelor tacite În cunoștințe explicite - presupune tehnici care ajută la expunerea unei idei sau imagini În cuvinte, concepte, limbaj figurativ (metafore, analogii, povestiri) și semne vizuale. De asemenea, dialogul - ascultarea și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
al doilea rând, aplică regulă de reflecție asupra acelei intuiții la un alt obiect complet diferit, care apare astfel ca fiind simbolizat de cel dintâi"178. A lămuri această dublă activitate a facultății de judecată înseamnă a descifra devenirea procesului figurativ, a răspunde la vechea întrebare despre condiția de posibilitate a metaforei. Luăm drept bază de interpretare următorul fragment: Deci: când se subordonează unui concept o reprezentare a imaginației care aparține acelui concept, dar care prin sine însăși provoacă un număr
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvântului însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și având o puternică încărcătură metaforică. Sub acest ultim aspect, - al caracterului figurativ al limbajului - proza poetică a lui Voronca poate fi apropiată chiar, cu suficiente argumente, de tehnica suprarealistă, pusă în mișcare de „stupefiantul imagine” (Aragon) întemeiat, după expresia lui André Breton, pe „gradul de arbitrar cel mai înalt”. Avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mers, pașii mei sunau, rufele chemau) și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, în sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu câteva rânduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămâie din coșurile cu fructe, s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și în curând va începe marea sărbătoare a serii. Și va fi tot atât de trist. Și va fi tot atât de vesel”. Înscriind în timpul concentrat emblematic al unei zile (între „dimineață” și „seară”) un număr de evenimente cu valoare simbolică, organizate în serii figurative izomorfe și contrastante, cu o mișcare epico-descriptivă circulară, textul capătă acel caracter de „construcție închisă”, definitoriu pentru poem. Dinamica imaginarului evidențiază în acest spațiu ceva din mecanismul însuși al „poemoterapiei” (e titlul altui text din Act de prezență), al acelui
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
incomunicabilitate, încremenire în convenție, inerție). Poarta, ușa, fereastra, respectiv reveria, visul alcătuiesc, la rândul lor, o rețea - în ordinea tematicii spațiale - a deschiderilor posibile, pe care le transformă în act doar poetul și poezia, ca agenți dinamizatori. O întreagă serie figurativă a apelurilor (în dublu sens: dinspre lumea stagnantă exterioară și dinspre eul interogativ al Poetului) marchează, pe de o parte, o stare de tensiune a așteptării unei “întâmplări” decisive, iar pe de alta „provocarea”, „trezirea” ființelor și obiectelor din prizonieratul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
procesul de Învățământ, prin Însăși natura lui reflectorie, se supune acelorași legi generale ale dialecticii cunoașterii umane și Îndeosebi ale celei științifice. Ca atare, ele rămân tributare unor distincții epistemologice, situându-se, de exemplu, fie pe o poziție a cunoașterii figurative (bazată pe reprezentări simbolice, verbale, sub formă de cuvinte, definiții, imagini etc.), fie pe o poziție a cunoașterii operaționale (cu accent pe posibilitatea de construire a cunoașterii prin activitate, prin acțiuni cu obiectele). Adică, Își păstrează un statut epistemologic dedus
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redescoperire, de realizare a unor experimente și lucruri practice, de reflecții personale și exerciții de creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și lucruri practice, de reflecții personale și exerciții de creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiuni care presupun un efort propriu de studiu independent, de transformare a reprezentărilor, de producere a unor noi informații și structuri mintale pentru cel care Învață. Cum s-ar spune, metodele utilizate În Învățământ se pot situa pe o poziție figurativă sau pe una activă. Învățământul modern preferă Însă o metodologie axată pe acțiune, operatorie. Din acest punct de vedere, metodele activ-participative se conduc după ideea constructivismului operatoriu al Învățării de care se ocupă În mod special psihopedagogia piagetiană și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de manifestare (demonstrație pe viu); demonstrația experimentelor de laborator (experimentul demonstrativ); demonstrația acțiunilor și a comportamentelor; demonstrația cu ajutorul reprezentărilor grafice (tablouri, fotografii, planșe, desene, hărți, planuri, scheme, grafice, tabele statistice etc.); demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; demonstrația prin intermediul modelelor (fizice, figurative etc.); demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovizuale (proiecții fixe, dinamice, video etc.); demonstrația Întemeiată pe documente auditive (sau reproduceri ale lor), ca cele arheologice, istorice, din actualitatea socio-politică etc.; demonstrații clinice; demonstrația exemplelor, a modelelor etc. c) Sensul actual al modernizării
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
expusă prin mai multe moduri: PREZENTAREA ACTIVA (acționată)când materialul nou este supus examinării directe și concrete prin intermediul simțurilor, apelându-se la : demonstrare, experimentare, observare sistematică, trăirea directă a unor situații reale etc. PREZENTAREA ICONICĂprin imagini sau ansambluri de imagini figurative sau grafice redându-se astfel aspecte inaccesibile sau greu accesibile unei percepții obișnuite prin imagini fixe sau dinamice, schițarea la tablă a unor desene care permit examinarea vizuala Într-o formă transfigurată, stilizată. Materialele didactice și tehnicile audio vizuale pot
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
sugerează și numele, este vorba despre un tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu acid, numai că țelul urmărit este acela de a obține tente, tonuri și semitonuri. Această tehnică a fost folosită mai rar singură, pentru scopuri figurative De obicei, ea însoțește, agrementează, completează o placă gravată în aquaforte, tentele adâncind expresivitatea desenului realizat în linii hașurate. Din punct de vedere al materialității, prin aquatinta s au putut rezolva cu ușurință umbra care anvelopează o formă descrisă, variatele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
nu îl vor lăsa nici ele insensibil. Cu alte cuvinte, Ressu afirmă de timpuriu, în practica sa artistică, primatul desenului, decupajul puternic, sculptural și frust al formei, monumentalitatea compoziției, austeritatea mijloacelor de expresie, cromatica puternică, dar fără autonomie, și exclusivitatea figurativului. Dar această identificare nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adaugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Cluj reprezintă deopotrivă, într-un rezumat sever, coordonatele majore ale unui program estetic și înalta vocație a libertății pe care o presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în text sau pur și simplu să treacă neobservată
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
provin din texte de Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, Ionel Teodoreanu, G. Călinescu, Anton Holban. Cum observă autoarea, teoriile autorilor vremii sînt adesea mai îndrăznețe decît practica scrisului lor, care rămîne destul de tradiționalistă, cu o tendință spre amplificarea descrierii figurative și a prozei poetice. De altfel, Mihaela Mancaș atrage atenția asupra unei anumite predominanțe a caracterului subiectiv și memorialistic, trăsături apărute de la începuturi și persistînd în dezvoltarea prozei românești. Capitolul final e poate cel mai bogat în sugestii și deschideri
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
Pavel Șușară Muzeul Literaturii Române a organizat, de curînd, o remarcabilă expoziție de pictură Marin Sorescu. Lucrări mai vechi și mai recente, adică din anii '90, oscilînd între un abstracționism ingenuu si un figurativ ludic, conturează o personalitate artistică profundă si complexă, al cărei nucleu se constituie din fuziunea unei prodigioase memorii arhaice cu enorma capacitate de emoție a copilăriei. O lume placentară, abia enunțată la nivelul figurației, născîndu-se ezitant din substanța cromatică și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
tehnică subtilă a refrenului și a revenirilor lexicale se insinuează în corpul familiar al poeziei "ideologice", așa cum fuseseră concepute Nopțile; apare o muzică wagneriană, pînă atunci absentă. Temele obsesive (singurătatea poetului, nerecunoștința contemporanilor, consolarea supremă a artei) ies din șabloanele figurative de pînă atunci. în mod involuntar simbolic, poezia Excelsior, care dă și numele volumului, reușește să transforme vechile recriminări macedonskiene într-o muzică superioară, unde tema apare complet absorbită de melodia metrilor imparisilabici: "Albastra noapte E toată ploaie argintie, E
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
întîmplat, de fapt, în istoria picturii unde imaginea intră într-un amplu proces de disoluție pînă la completa abstractizare -, ci pleacă de la ultima ipostază a imaginii, de la disoluția ei, pe care o restaurează încetul cu încetul pînă îi restabilește structurile figurative. Dacă, vorbind în termeni strict tehnici, istoria picturii urmărește deplasarea interesului de pe epica imaginii, cu nenumăratele ei denotații și subtexte, pe conștiința de sine a mijloacelor de expresie cu ajutorul cărora se abolește orice exterioritate, Bernea procedează invers. El experimentează copios
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența unei priviri conformiste și ușor de localizat în convenția figurativului, a unui dialog asumat cu valorile instituționalizate în sistemele vizuale preavangardiste, dar cu lecția impresionismului și a expresionismului bine învățată, Ioana Bătrânu realizează, de fapt, una dintre cele mai interesante sinteze între vocația ingenuă și recuperarea culturală, între transa aproape
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
formă mai degrabă decorativă, derivată direct dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai pregnantă componentă arhitecturală, se înscrie și Doru Drăgușin, în vreme ce Adrian Radu și Ionel Iștoc aduc un mai sever spirit geometric și o mai mare economie în ceea ce privește desfășurarea pe suprafețe
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]