2,029 matches
-
realităților europene actuale ar consta în adaptarea funcționării eficiente a instituțiilor europene la adevăratele provocări din Europa: diferențe de dezvoltare între națiunile europene, șomaj crescut, corupție, tensiuni interetnice, dispute religioase, micșorarea decalajului între activitatea funcționarilor europeni, izolați în turnurile de fildeș de la Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg și peocupările zilnice ale cetățenilor europeni, eliminarea contradicțiilor dintre interesele statelor membre și interesele generale ale Uniunii Europene, grăbirea proceselor de unificare și organizare statală europeană. Prin urmare, dacă la nivel național se iau în considerare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
adresate multor orientări care devin academice. De exemplu, liberalismulxe "„liberalism" studiat filosofic sau doctrinar este foarte complicat pentru publicul din afară, adesea și pentru politicienii liberali. Aceasta nu înseamnă că mediul universitar poate să fie scuzat de sindromul „turnului de fildeș”. În consecință, în mod special feminismul academicxe "„feminism academic" și studiile de genxe "„studiidegen" încearcă să contrazică paradigma cunoașterii „ezoterice”. În contextul nostru românesc, aceasta înseamnă studierea condiției femeilor și a relațiilor de gen inclusiv în statusuri care adesea sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
idealurile democratice, ci clienții, au ajuns să cumpere sau să închirieze universități (de exemplu: General Electric, Sony, Liberty, News Corporation ș.a.). Mollerxe "„Moller,Carol" (2002) amintește în acest sens un titlu foarte sugestiv: Leasing the Ivory Tower (Închirierea Turnului de Fildeș) a lui Lawrence Soley. Marile firme au tot interesul să elimine sau să reducă dramatic influența feminismului și să postuleze un postfeminism, să încurajeze femeia „Shiva” (cu multiple atribute) și femeia „Barbie”. Germaine Greerxe "„Greer,Germaine" (1999) argumentează că postfeminismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de aur și cu nasturi de opal, Peste coada-i de păr negru poartă o vînătă tichie Care-n vîrf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente, de o formă mult bizară, Răspînd noaptea raze blînde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mese pseudo-antice era câte un crater de marmură cu două anse din care ieșeau buchete artificiale de flori de sidef. Pe pereți, printre o sumedenie de mici picturi în ulei, reprezentând peisaje orientale, încadrate în rame combinate din bucăți de fildeș și linii de abanos, tronau două mari portrete de femei, în rame de stuc poleit, prea de tot late și brodate ca ușile de la altare. Femeile pictate în maniera lui Mirea sau a lui Stoenescu, adică cu o mare ușurință
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Spiritul de congregație naturală se releva prin documentele fiecărei familii. Aproape nu era una care în afara mobilierului uzual, oricât de banal și modern, să n-aibă piese de epocă, o jumătate de salon Biedermayer, câte o oglindă în ramă de fildeș, câteva G. Călinescu cărți în chirilică sau alte asemenea vestigii. Când nu erau astea, băteau la ochi măcar fotografiile și tablourile. Casa era plină de portrete vechi, preocuparea de căpetenie se vedea a fi înregistrarea generațiilor. Astfel, fără nici o relație
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gulere pe balene era un procedeu perimat, recomandabil cel mult pentru octogenare în ultimă fază a decrepitudinii. Madam Pomponescu-mamă folosea acest truc. Madam Farfara, eliminând decoltajul, începu a purta coliere scurte, de mai multe ori învălătucite, din bile de os, fildeș, chihlimbar, după nuanța rochiei. Ca să nu atragă atenția asupra prăbușirii mamelelor, își acoperea umerii cu colerete, luând proporții de mici pelerine făcute din dantelă ori alte materiale. Mijlocul și-l încingea cu cordoane late de marochin, mușama fină, catifea, după cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consacrate transformărilor din perioada colonială, care i se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Haut et Bas Congo), care abia în ultimii ani a căutat să-și transforme cât de cât metodele, rămase identice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, data fondării ei. Două momente din viața CFHBC: până în 1925, ea prelucrează cauciuc și fildeș; după această dată, ulei de palmier și palmieri. Această producție ia două forme: exploatarea culturilor de palmieri naturali, cu prelucrarea nucilor la posturile economice diseminate în toată țara (prese cu aburi sau manuale); organizarea de culturi artificiale de palmieri (Etoumbi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în ținuturile agni arborele de cafea s-a impus încă din 1910!) această restructurare a satului în jurul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
guvernamentale. Trebuie oare să ne scandalizeze această împărțire a rolurilor? Ea reprezintă un progres de netăgăduit, cu atât mai surprinzător cu cât nu pare a corespunde contextului economic. Până în 1925, cei doi poli de activitate din nordul statului Congo erau fildeșul și cauciucul; comercializarea și producția erau în întregime în mâna companiei, care exercita asupra populației o suveranitate absolută; cea mai neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întregime în mâna companiei, care exercita asupra populației o suveranitate absolută; cea mai neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne, de a pacifica regiunile nesupuse. Suprimarea prelucrării fildeșului și a cauciucului, exploatarea culturii de palmieri naturali aruncă în aer această suveranitate comercială, în interiorul căreia, prin natura însăși a unei organizații comerciale a cărei structură are la bază profitul maxim, nu există nicio speranță de evoluție. De ce sau cum
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o simplă contribuție în cadrul unei producții voluntare. Aplicarea unui astfel de sistem la satele prinse încă într-o economie a culesului se dovedește imposibilă, absurdă. Pe când exploatarea culturii de palmieri naturali nu este în niciun fel o ruptură în raport cu prelucrarea fildeșului sau culesul cauciucului (perioadă în care numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa monedă), sistemul pus în practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție țărănească de culturi individuale (cafea, cacao, bumbac). Este vorba de o neadaptare născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe ori pe parcursul expunerii noastre. Această exploatare indirect forțată a palmierului natural este înlocuită într-un cadru mai vast de o activitate obligatorie care, în ce o privește, nu mai are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modela ansamblul peisajului uman din jurul ei; este vorba de o revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție totală se poate transforma o producție coercitivă în activitate voluntară (cf. Coasta de Fildeș și producția de cafea). Banii (și, de aici, consumul monetar) proveniți din exterior în afara acestui proces revoluționar au un rol nu numai limitat, ci de-a dreptul negativ. Aceasta s-a întâmplat, în perioada respectivă, cu șefia; administrația a crezut
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
respectul față de omul alb sau de reprezentanții lui. Șeful e ascultat, iar ținutul Mbeti e considerat drept cel mai ușor de administrat și cel mai... productiv: în contextul acestei servilități, Okelataka supralicitează. Până în 1925, acești vânători iscusiți participă la prelucrarea fildeșului (care este, împreună cu adunatul cauciucului, activitatea principală a CFHBC). Ei nu numai că se ocupă de culturile din jurul satului, dar pleacă în plus pentru câteva luni în expediții (conduse de un vânător european) în diferite regiuni din nord. Astfel, Mvouma
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Apar două întrebări: • De ce această originalitate la Okelataka? De ce această reușită locală a plantației colective care eșua pretutindeni? • De ce acest eșec tardiv? Care au fost condițiile sale concrete? Am văzut că Okelataka, prin situarea geografică, cunoscuse cele două exploatări coloniale (fildeșul și uleiul de palmier); de unde o alienare cvasitotală, o obișnuință îndelungată a servituții care-i face pe toți să se supună ordinelor venite de la suprastructura europeană. Aflat de mai bine de o jumătate de secol în situație colonială, redus la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Pentru Thucydide, perșii, întrucît sânt o apariție insolită față de raza geografică pe care se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la "capătul lumii", la fel cum misteriosul personaj al lui Alceu, cu sabia sa de aur și de fildeș, se desprinde din alt spațiu decât cel al experienței curente, își are obârșia în ținuturi necunoscute, a căror depărtare e sugerată poetic prin referirea la "capetele pămîntului". Dar și această utilizare a lui perata ges ne arată, deopotrivă, în ce măsură cuvântul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fără manipulare, cât cântăresc vorbele cercetătorului în fața imaginilor-șoc? Cred totuși, împreună cu doi cercetători care au lucrat mult cu mass media, Pinçon și Pinçon-Charlot (1997), că trebuie să comunicăm rezultatele cercetărilor, cu riscul disprețului din partea cercetătorului închis în turnul lui de fildeș, care îi consideră pe oamenii de rând incapabili să zboare în eterul teoretic. A doua anecdotă privește presa scrisă. Suntem în plină perioadă electorală, iar Frontul Național își continuă ascensiunea. În colegiul din cartierul La Goutte d'Or unde am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Iată, din perspectiva modelului lui Latour, câteva reflecții asupra comunității științifice care se ocupă de violența în școală. Trebuie subliniat faptul că modelul aplicat aici se bazează pe certitudinea că meseria de cercetător nu este exercitată într-un turn de fildeș aristocratic și rezervat pentru totdeauna celor făcuți să fie cercetători. Ea nu poate fi izolată de condițiile strategice care-i permit exercitarea: fără acestea, n-ar mai dispune de credite, de colegi, de mobilizarea lumii. Nu există o comunitate științifică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care se excită cu mâna străină. Fotzi își vâră mâinile în gură și tremură isteric) SCHWEINDI (către frumosul Bărbat): Tu ești copil. Ești un o copilărie de puștan. Ești puștiul meu. Tu ești eu, pe când eram ca un os de fildeș și mic ca o pasăre. (Karli se apropie și el și o pălmuiște pe frumoasa Femeie. Cârciumăreasa îi smulge mâna străină lui Schweindi și și-o vâră între picioare. Jürgen vine și el către grupul care se agită, îngenunchează și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
artă: crearea unei lumi proprii ca un refugiu departe de condițiile sordide ale lumii reale a experienței. Dacă există o astfel de alegorie trebuie să remarcăm că lumea în care tinerii își găsesc loc mai apoi, din turnul lor de fildeș pe aripile propriei lor fantezii, nu este o utopie sau un tărâm de basm, ci un cosmos natural, încântător. Așadar arta părăsește realitatea numai pentru a se întoarce la ea.”138 Tinerii alcătuiesc o lume aparte: „Intenția inițială de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
izolându-se În afara locuinței lor, că „phoibonizează”3. Prin urmare, ceea ce este „unul” rămâne neatins și pur. Se știe doar că murdăriile apar numai atunci când se amestecă o substanță cu alta. Așa, de pildă, Homer spune Într-un loc că fildeșul, atunci când este vopsit În roșu, este „murdărit”4. Pe de altă parte, afirmă și el că, atunci când culorile se amestecă, ele se „alterează” (verbul phtheiro). Așadar, unitatea și simplicitatea sunt caracteristicile imuabile ale ființei nepieritoare și pure. 21. (D) Iar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]