1,777 matches
-
Picături În ochi cu ceai din boabe de ienupăr pisate, amestecate după răcire cu miere de albine. Suc de ceapă, 2-3 picături În ochi, de mai multe ori pe zi. Aceste tratament era aplicat și de romani, după cum menționează istoricul, filologul și literatul Pliniu cel Bătrân: " Pentru Îmbunătățirea vederii, este bine să miroși ceapă, să te freci cu zeama ei la ochi și să picuri În ochi". URCIOR Furunculul mic ce se face la rădăcina unui fir de păr de la gene
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la sută. Tristă consolare... Limbajele eșuate Înveninează viața multor oameni. Problema e gravă, pentru că inteligența noastră este lingvistică din punct de vedere structural, la fel și mediul nostru. De aceea, continuu să fiu de acord cu unul dintre maeștrii mei, filologul Émile Benveniste, care spunea: Bien avant de servir à communiquer, le langage sert à vivre. În realitate, cuvântul ne servește În primul rând pentru a trăi. Odată cu apariția cuvântului, lumea s-a duplicat. Și mai mult, s-a duplicat inteligența
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist, jurnalist, Australia) până la urmă cei care crează românește (peste 200) în lumea mare. Această
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Termenul de persoană vine din latinescul persona, care ar deriva din grecescul prosopon care a Însemnat, pe rând, În teatrul grec din antichitate, masca actorului, rolul acestuia, actorul Însuși, pentru ca, ieșind din incinta teatrului, să se generalizeze asupra omului. Unii filologi derivă termenul de persoană din denumirea phersu, Înscrisă sub o figură mascată din mormintele etrusce. Se crede că numele ar aparține unui zeu subteran, Înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de copiștii care trudeau la apariția lui. Așa cum rapsozii parodiau, prin recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri teologice. Filologul italian Giulio Cesare Scaligero (care punea bazele clasicismului italian în Poetica sa) dezvoltă, pe acest teren, câteva considerații necesare cu privire atât la originea parodiilor, cât și la rolul ori măștile purtate de parodiști: "Așa cum satira s-a născut din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a finalurilor romanești are și ea, în postmodernism, sarcina de a parodia anumite percepții (clasică, romantică, realistă etc.) asupra narațiunii ca atare și de a transgresa subiectul romanesc, pregătindu-și cititorii pentru nivelurile de profunzime ale operei literare. De formație filologi, mulți dintre autorii de metaromane polemizează cu funcțiile reprezentării literare, producând, după expresia lui Marcel Pop-Corniș, "contracomentarii" la poetica tradițională a romanului. Mulțumită teoriilor recente, dar și generoaselor exemple puse la dispoziție de literatura de pretutindeni și de oriunde, parodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de valoare egală în ce privește încărcătura ideatică. Primul plan (ca apariție în text) are în centru soarta lui Innokenti Volodin. Al doilea plan urmărește personaje și întâmplări din institutul de cercetări științifice Marfino. Deținuții, savanți din diferite domenii (fizicieni, matematicieni, ingineri, filologi), lucrează la două proiecte de dezvoltare a tehnicii prin care organele de securitate țin sub supraveghere propriul popor: decodorul vocii umane (vocoderul) și telefonul secret. Elementul care leagă aceste planuri este problema opțiunii morale, mai precis păstrarea conștiinței curate cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu ce ar suferi credința mea, deismul meu filosofic, dacă aș afla că nici o minune evanghelică nu a avut loc? Cu nimic!341. (trad. a.) În același sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și experienței de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că activitatea agenților secreți sovietici este justificată. În contrast cu miopia politică a lui Rubin, apar judecata nuanțată și luciditatea lui Nerjin. Filologul germanist, având o conștiință de om sovietic, vede încercarea lui Volodin ca pe o tentativă de a lăsa bomba atomică Occidentului. În fanatismul său, Rubin ajută voluntar tocmai regimul care îl persecută și pe el. Nerjin înțelege că "bomba atomică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care s-au căsătorit. Însuflețit de sentimente și patria română Edgar Quinet a scris multe opere referitoare la români, de unde a primit și numele de filo-român. În numeroase articole și în lucrarea „Româniiʺ (1857), Edgar Quinet (1803-1875) - istoric, scriitor și filolog, a apărat drepturile și libertățile naționale ale românilor. A fost ales membru de onoare al Academiei Române și a avut cetățenia română. Ediția completă a operelor lui Quinet , în 30 de volume, 1877-1882 a fost publicată de soția sa, Hermiona, - spune
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
călăuzitoare pentru toți. Prin urmare, scrierile patristice „prezintă un mare interes pentru orice om cult; pentru slujitorii Bisericii, pentru preot, merită să fie lectura zilnică pe lângă Sfânta Scriptură, iar pentru teolog trebuie neapărat să fie aceasta. Căci ceea ce sunt pentru filolog clasicii antici, același lucru sunt pentru teolog Părinții, clasicii Bisericii. De aceea nu poate pretinde numele de teolog acela care nu este familiarizat oarecum cu ei prin studiu aprofundat ...”<footnote Josef Nirschl, Lehrbuch der Patrologie und Patristik, vol. I, Mainz
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul și filologul Gheorghe Ionescu Gion, profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București) sau academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul avocat Mihail Dimitrie Cornea, pe istoricul și filologul Gheorghe Ionescu-Gion, pe profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București), pe academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
istorie nu s-a scris!) Exista un asemenea proiect în generația "a doua" de exilați, generația voastră? V. N.: Nu prea. Generația a doua a fost formată mai ales din oameni de specialitate, din profesioniști. Eu, desigur, am pomenit comparatiști, filologi, oameni pe care îi cunoșteam, un mediu din care făceam și eu parte. Dar repet erau în același timp arhitecți, ingineri de tot felul, savanți în științele exacte, români sau evrei din România, cu relații de simpatie sau de prietenie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
adevăr a reușit să concentreze o parte din elitele respective. A fost energia d-nei Maria Manoliu, pe care o cunoscusem din țară era ceva mai în vârstă decât mine, fusese asistenta lui Iorgu Iordan. Ea era un om serios, un filolog serios, o lingvistă. A avut energie organizatorică și a strâns în jurul ei un număr de oameni. A doua instituție care a reunit elemente din exil a fost Radio Europa Liberă. Europa Liberă a beneficiat de un număr de conducători excelenți
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de către diferite persoane, când, dimpotrivă, e un fenomen pe cât de exploziv, pe atât de promițător. Uite, până în 1989, eu mă laud că știam, cel puțin după nume, cam pe toți românii care se afirmaseră în domenii academice, chiar și dincolo de filologi. Ei, după 1990 nici vorbă să le mai pot ține socoteala. E un număr atât de mare de tineri care publică la edituri absolut de vârf, la Oxford, la Cambridge, lucruri despre, știu și eu, Sf. Grigorie din Nisa, despre
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și importanța ei în conturarea unei anumite optici care a supraviețuit. Este remarcabilă și bogăția și expresivitatea plastică cu care, într-o perioadă de criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta a știut să smulgă istoriei și un câștig
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Europei, Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947, Introducere, p. 15-26. 283 În mod eronat, Titu Maiorescu susținea că fizica este o știință cu desăvîrșire descriptivă (teoretică și inactivă) și cerea filologului (= lingvistului) o asemenea atitudine pur descriptivă în raport cu limba (vezi Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, 1967, vol. I, p. 108-109). 284 Situații de acest tip s-au manifestat în mai multe rînduri în cultura română: în 1904, cînd s-au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
publică mai multe colecții de surse prezentând răspunsurile literare ebraice la Cruciade. Ceea ce, mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune, deși credea în integrare, nu desconsidera trecutul și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
iniția un demers critic. Cam aceasta e situația filosofilor ziși presocratici, a căror exhumare textuală, extrem de recentă, datează de la începutul secolului XX - mai exact, din 1903. O datorăm unui cuplu de arheologi originali, Hermann Diels și Walter Kranz, de formație filologi, care au scos din contextul lor toate frazele atribuite lui Pitagora, Anaxagoras, Empedocle, Parmenide, Heraclit, Leucip sau Democrit, însoțiți de nume mai modeste, de adepți, epigoni, imitatori asociați aventurii filosofiei prezentate ca anterioară lui Socrate. Astfel încât, odată cu ei, un întreg
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pregătirea din timp a examenelor (27,27%) și bunei planificări a activității zilnice (23,63%). Apar, prin urmare, opinii comune, dar și diferențe între cele două loturi. Studenții de la geografie pun mai mare accent pe inteligență și aptitudini specifice în timp ce filologii au în vedere câteva atitudini semnificative care confirmă ceea ce sublinia G.W. Allport, și anume că o mai mare implicare a eului în sarcină și o raportare mai activă și mai responsabilă asigură rezultate superioare. De altfel, există o diferență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comentariile midrașice timpurii nu mai puțin decît creștinii, iar uneori, se pare, ceva mai mult. Mitologia inițială gnostică este evreiască la fel de puțin cum este și iraniană sau creștină. Atunci ce este mitologia gnostică? Studioșii gnosticismului au de obicei formație de filologi și de teologi, dar nu prea sînt la curent cu modul În care antropologii definesc și analizează mitul. Prin urmare, ori de cîte ori li se atrage atenția asupra rădăcinilor pur și simplu „dualiste” ale mitului gnostic, ei rezolvă chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
avea nici o origine. Știm cît s-au străduit gnosticii să explice originea Materiei. Faptul că Marcion introduce În mod nechibzuit Materia printre principii ne dezvăluie că nu era interesat de coerența sistemului său de gîndire, fiind el În primul rînd filolog raționalist și teolog. Prin „trăsături distinctive”, doctrina lui Marcion poate fi definită ca dualistă, antiiudaică, encratită, docetistă și chiar vegetariană. Însă dualismul său este foarte complex. Se opun unul altuia, Însă nu au nici o legătură Între ele, două sisteme: lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de cursuri populare la care să aibă acces tot publicul doritor de cultură științifică și b) organizarea sistematică a scrierilor de popularizare. Ar fi bine, credea în 1921 prestigiosul filolog chemat să conducă destinele universității, dacă „cursurile populare”, ținute sporadic până atunci, ar fi cuprinse sub egida unei „organizații solide a Universității populare românești”. Și dacă s-ar deschide rubrici permanente de popularizare a științei în publicațiile vremii și dacă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]