5,981 matches
-
Teoretic „N. Lenau”, profil teoretic real (germană) - 16 locuri, Liceul Teoretic „D. Obradovici”, matematică-informatică (sârbă) - 15 locuri, filologie (sârbă) - 20 de locuri, Liceul Teoretic Buziaș, științe ale naturii - 17 locuri, Liceul „Al. Mocioni” Ciacova, științe ale naturii - 24 de locuri, filologie - 8 locuri, Liceul Teoretic Gătaia, matematică-informatică - 14 locuri, filologie - 6 locuri, Liceul Teoretic Periam, matematică-informatică - 4 locuri, Colegiul Tehnic „H. Coandă”, servicii (franceză) - 18 locuri, Grup Școlar Construcții Montaj, tehnic - 6 locuri, construcții (maghiară, școala de arte și meserii ȘAM
Agenda2005-31-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284021_a_285350]
-
Liceul Teoretic „D. Obradovici”, matematică-informatică (sârbă) - 15 locuri, filologie (sârbă) - 20 de locuri, Liceul Teoretic Buziaș, științe ale naturii - 17 locuri, Liceul „Al. Mocioni” Ciacova, științe ale naturii - 24 de locuri, filologie - 8 locuri, Liceul Teoretic Gătaia, matematică-informatică - 14 locuri, filologie - 6 locuri, Liceul Teoretic Periam, matematică-informatică - 4 locuri, Colegiul Tehnic „H. Coandă”, servicii (franceză) - 18 locuri, Grup Școlar Construcții Montaj, tehnic - 6 locuri, construcții (maghiară, școala de arte și meserii ȘAM) - 9 locuri, Grup Școlar „Ț. Tănăsescu”, tehnic - 20 de
Agenda2005-31-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284021_a_285350]
-
resurse naturale și protecția mediului - 20 de locuri, mecanic (ȘAM) - 39 de locuri, electric (ȘAM) - 5 locuri, Grup Școlar Agricol Orțișoara, mecanic (ȘAM) - 10 locuri, Grup Școlar Agricol Biled, tehnic - 13 locuri, mecanic (ȘAM) - 1 loc, Liceul Teoretic „Vlad Țepeș”, filologie (ucraineană) - 28 de locuri. Runde de confirmări l La facultățile de la Universitatea Politehnica La începutul acestei săptămâni, Universitatea Politehnica din Timișoara a organizat concursul de admitere la facultățile care aveau prevăzută această formă de admitere, unele dintre facultăți organizând doar
Agenda2005-31-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284021_a_285350]
-
elev la Liceul "Nicu Gane", din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1937. În același an, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității "Al. I. Cuza", din Iași, terminată, în 1942, cu o licență în filologie modernă (franceză și română). Subiectul licenței: Les Počmes d'Alfred de Vigny et le Romantisme Roumain. Face un scurt stagiu de specializare în Franța. Cum războiul se aproia, Constantin Ciopraga urmează, concomitent cu studiile universitare, și Școala de Ofițeri de
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
romanul Nisipul. După întoarcerea în țară, este numit profesor la Seminarul "Veniamin Costache", din Iași, și la Liceul "M. Sadoveanu", din Pașcani. La solicitarea lui N. I. Popa, tânărul și trecutul prin multe profesor va preda, din 1949, la Facultatea de Filologie, din Iași, până în 1983, fiind, pe rând, asistent, lector, conferențiar și profesor. A fost șeful Catedrei de Literatură română și comparată "G. Ibrăileanu", din 1964. Doctor în filologie (în 1956), va primi, în 1968, și titlul de doctor docent, precum și
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
și trecutul prin multe profesor va preda, din 1949, la Facultatea de Filologie, din Iași, până în 1983, fiind, pe rând, asistent, lector, conferențiar și profesor. A fost șeful Catedrei de Literatură română și comparată "G. Ibrăileanu", din 1964. Doctor în filologie (în 1956), va primi, în 1968, și titlul de doctor docent, precum și, totodată, dreptul de a conduce doctorate în specialitățile literatură română și literatură comparată. Timp de trei ani (1959-1962), a fost profesor asociat de limbă și civilizație română la
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
Constantin Ciopraga a fost rector al Institutului Pedagogic din Suceava, călăuzindu-i începuturile. A fost director al revistei "Cronica" (1965-1970), tot la începuturile acesteia. În 1993, a fost ales membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului de Filologie Română "A. Philippide", din Iași. La început, Constantin Ciopraga a fost atras, precum mai toți adolescenții, de literatură. În 1931, a debutat, la revista "Luminița", din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
aliați, scăpînd astfel de calvarul bolșevizării. Urmează anii de studii la Bonn (1947) și apoi la Paris (1948), unde se va integra în comunitatea creștină condusă de Paul Evdokimov. În 1951 se întoarce în Germania și își dă doctoratul în Filologie cu o teză despre structura tipologică a limbii române în comparație cu latina clasică și vernaculară (Zur Typologischen Struktur des Rumänischen). Din 1962 se va stabili la Freiburg, unde va obține în 1974, prin decret ministerial, titlul de profesor al universității locale
Paul Miron la 80 de ani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/10560_a_11885]
-
G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
rasă care despart aceste popoare." Sunt evocate, în sprijinul afirmațiilor, atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care era a unui "parizian rafinat" (scria
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Condeiul ei inteligent oscilează între eseu și vers, între articol de analiză și poem de dimensiune...”(Nicolae Dabija, Sinceritatea rostirii, prefața din volumul „Durere Tricoloră”); „Omul de creație Galina Martea, dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filozofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară și cea științifică în care mereu dăi¬nuiește Omul Filozof și căruia îi reușește de minune să strunească fraza ...”( Lidia Grosu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Printre cărțile primate anul acesta de la autori dragi sufletului meu, se numără și ,, Arca de frunze ,, a distinsei poete și prozatoare prof. dr. Lucia Olaru Neneti. Domnia Sa, s-a născut la 20 februarie 1949 la Rădăuți. A terminat Facultatea de Filologie la Universitatea A. I. Cuza din Iași. Muzeograf la Ipotești între anii 1972 - 1977, director la Teatrul de Păpuși ,, Vasilache ,, între anii 1977 - 1986 și apoi la Teatrul Mihai Eminescu între anii 1987 -1980, Lucia Olaru Nenati, este un eminent om
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
Necondiționat. Liber inspirat. De unde și propriu-mi... pedantism, ca tînjind după un model ce pare, vai, de neatins. În țara Chiriței. În țara lui Iliescu. Veneratul profesor Ciopraga a impus/ mi-a impus prin ținuta sa impecabilă. Intimidîndu-mă, în anii filologiei, prin distanța ce o așeza, pedant-politicos, între catedră și cel din amfiteatru, a făcut posibilă o nesperată relație, cred, reciproc-emulativă în anii din urmă, cînd notorietatea academică a profesorului a acceptat-o pe cea, neacademică, a fostului filolog, acum pictor
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
izvorâte dintr-o sensibilitate debordantă, confruntată cu mari frământări lăuntrice. Amplitudinea trăirilor lirice, rafinamentul stilului, neastâmpărul formal și dialogul cultural îndrăzneț cu autorii de predilecție, anunță, toate, un glas distinct în poezia românească a începutului de mileniu trei. Dăscălița de la Filologie Corina Anghel, care scrie, de altfel, și versuri în limba engleză, nu reușește s-o bruieze câtuși de puțin pe poetă, ce nu lasă să se întrevadă în textele sale nici o urmă de sobrietate academică. Volumul este organizat în mai
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
ce poate însemna în cazul tău „domeniu de specialitate”: dovada cea mai elocventă, din acest punct de vedere, fiind probabil bogăția disciplinară a celor patru secțiuni - Lingvistică românească și balcanică; Etnografie, istorie; Lingvistică generală, lingvistică romanică; Teorie și istorie literară - Filologie - în care au fost grupate, de către Coman Lupu și Lorenzo Renzi, îngrijitorii Festschriftului Studii rumeni e romanzi, în trei masive tomuri, Padova, 1995, contribuțiile oferite, pe plan internațional, ție și Floricăi tale iubite, cu ocazia împlinirii a 65 de ani
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
ca să facem ce nu știm?”. Aveau dreptate amândoi, aș spune: și nu numai pentru că dialogul aprins între generații, chiar controversa, trebuie să existe, ca știința să poată merge mai departe... Mai târziu, în 1980, profesorul Niculescu va da tiparului Între filologie și poetică, o culegere de studii importantă în bibliografia sa, de mare preț pentru sugestiile metodologice pe care le oferă comunității științifice: din păcate, calea pe care o deschidea nu a fost suficient fructificată și statutul romanisticii nu s-a
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău Universitatea “Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș Școală Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad Științe ale educației Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureș Universitatea Tehnică de Construcții din București Filologie Universitatea “Spiru Haret” din București Universitatea “Hyperion” din București Universitatea “Tibiscus” din Timișoara Universitatea Română de Stiinte și Arte “Gheorghe Cristea” din București Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca Universitatea “Emanuel” din Oradea Filozofie
Vezi care sunt cele mai slabe facultati din Romania [Corola-blog/BlogPost/95954_a_97246]
-
este în fruntea bătăliei de ani buni dusă pentru Unirea cu țara-soră, Basarabia. O viață l-am știut la Radiofuziune, în redacția culturală unde trebăluia, apoi la televiziune, o scurtă perioadă conducând chiar Editură pentru Turism. Din 1990 doctorul în filologie VICTOR CRĂCIUN s-a înrolat în fruntea mării armate a patrioților din Liga Culturală. I-am admirat dragostea constantă pentru EMINESCU, dar și pentru DECEBAL, BRÂNCUȘI sau AUREL VLAICU. Are o operă imensă coroborata cu fapte culturale întipărite în Istoria
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că n-a fost un elev model. Adolescentă fiind, preferințele ei s-au îndreptat în liceu, spre „română”, așa că a dat admitere la Facultatea de Filologie din Cluj, secția rusă-română. Nu a existat cineva care să o fi influențat în alegerea făcută, dar hotărârea i-a fost bine primită și încurajată (decisiv) de dirigintă - un dascăl de neuitat, la ale cărei sfaturi recurge imaginar, și acum
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
de referință în perioada studenției, ai avut vreun model despre care ai dori sa ne povestești? În ce masură ceea ce ai invățat pe băncile facultății te-a ajutat în ceea ce ai scris? - Am urmat, între anii 1972-1976, cursurile Facultății de Filologie din Cluj. Am fost o studentă ștearsă. Nu-mi place să „iau cuvântul” și să se uite lumea la mine. Nu suport să fiu expusă și, dacă vrei să știi, în clipa asta, sunt deja refugiată în cabinetul unui profesor
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
este cazul. - Nerăbdarea și incertitudinea pot deveni și ele dușmani de moarte când ești pătruns de fiorul dragostei, ca de vârful lăncii unui adversar din arenă. - Chiar așa Sebastian? Eu știam că tu ești profesor de matematică, nu absolvent de filologie, unde mai descoperi printre ei și unii având înclinații poetice. - Matematicienii nu au voie la visare? - O, ba da, cum să nu! Numai că ei de obicei sunt mai calculați, mai reținuți în a-și arăta efuziunea față de o anumită
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
și savantului Victor Iancu. Sunt luate în discuție, descifrate în amănunt, pe lângă opera acestui “esteticean, critic, publicist”, formația sa aproape enciclopedică, activitatea jurnalistică, cele mai importante dintre ideile exprimate în lucrări editate, ori la cursul universitar, susținut la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. Este scrutată atent teza de doctorat (cu prezentarea, în traducere românească, a Sumarului) etc. Vocația “recuperării axiologice”, identificarea detaliului grăitor, semnificativ, în spectacolul, uneori contradictoriu, al tabloului sau proiectarea individualului pe ecranul cuprinzător al generalului i-
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni. personale A absolvit Colegiul Național ,,Elena Cuza" (secția Filologie) Urmează cursurile Facultății de Litere din Craiova, secția Română-Franceză, apoi Masterul.Devine profesor de Limba Română, fiind în prezent profesor la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu" , din Craiova.Scrie încă din perioada adolescenței, debutând în revista liceului.Este un profesor
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
meditații asupra destinului uman, asupra permanentei confruntări dintre individ și încercările la care îl supune mersul vremurilor. . ... XII. OLIMPIA BERCA - BIO-BIBLIOGRAFIE, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011. Istoric și critic literar, stilistician. Doctor în filologie. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Repere bio-bibliografice: 1. Numele la naștere: Șerban 2. Prenumele: Olimpia - Octavia 3. Data nașterii: 5 iunie 1933. 4. Locul nașterii: Poieni, județul Cluj. 5. Părinții: Gheorghe Șerban- funcționar. Elisabeta, născută Buciuman - casnică. 6. Căsătorită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Prenumele: Olimpia - Octavia 3. Data nașterii: 5 iunie 1933. 4. Locul nașterii: Poieni, județul Cluj. 5. Părinții: Gheorghe Șerban- funcționar. Elisabeta, născută Buciuman - casnică. 6. Căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. Citește mai mult Istoric și critic literar, stilistician. Doctor în filologie.Membru al Uniunii Scriitorilor din România.Repere bio-bibliografice:1 . Numele la naștere: Șerban 2. Prenumele: Olimpia - Octavia 3. Data nașterii: 5 iunie 1933.4. Locul nașterii: Poieni, județul Cluj.5. Părinții: Gheorghe Șerban- funcționar.Elisabeta, născută Buciuman - casnică.6. Căsătorită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]