12,214 matches
-
ebraicul rúach. Apoi că spiritul individual, colectiv și universal i-a dat multă bătaie de cap lui Nikolai Berdiaev, acest adversar neîmpăcat al gândirii sistematice („Sistemele filosofice nu sunt nici posibile și nici de dorit”, se apăra el), după unii filosof existențialist, după alții un mistic și cam după toți un romantic, dacă nu cu totul indecent (sic!), atunci cu totul străin de discursul filosofic impersonal. Căci în Spirit și Realitate el este de părere că spiritul nu trebuie confundat cu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
nicidecum substanță. Și totuși, se vor întreba unii, de unde graba de-a înghesui într-un singur text doi gânditori, când mult mai rezonabil și mai cuviincios era să fie tratați separat? Iată de unde. Sunt întru totul de acord cu eminentul filosof și cărturar P.P.Negulescu cum că „Nu putem zice astăzi că avem o filosofie, cum putem zice că avem o matematică sau o astronomie, o fizică sau o chimie, ci trebuie să ne mulțumim să constatăm că avem atâtea filosofii
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosof și cărturar P.P.Negulescu cum că „Nu putem zice astăzi că avem o filosofie, cum putem zice că avem o matematică sau o astronomie, o fizică sau o chimie, ci trebuie să ne mulțumim să constatăm că avem atâtea filosofii diferite câți cugetători, după vremuri, s-au îndeletnicit cu problemele generale ale naturii și ale vieții, dezlegându-le fiecare, firește, în felul său”. De unde adevărul nu prea plăcut al celor două concluzii care se impun: a) Faptul că filosofia nu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
concluzii care se impun: a) Faptul că filosofia nu are un corp de principii admise de toată lumea (obiect bine determinat, metodă riguros definită, legi clar stabilite), plus caracterul discutabil al absolut tuturor rezultatelor ei, duce cu necesitate la studiul fiecărui filosof în parte; b) Dacă științele particulare pot fi studiate în mod dogmatic, filosofia nu poate fi studiată decât în mod istoric. Doar prin găzduirea celor doi gânditori în interiorul aceluiași text, că doar au trăit în aceeași perioadă și au scris
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea filosofică: „De ce există mai degrabă ceva decât nimic?” se întrebau cam în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea filosofică: „De ce există mai degrabă ceva decât nimic?” se întrebau cam în același timp Parmenide și chinezii antici, o întrebare reluată care-l plasează pe filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece ea (întrebarea) nu vizează neantul ci ființa. Plecând de la această întrebare, Heidegger ajunge la ființa ființării, sintagmă care are menirea să reveleze subtila distincție dintre ființare
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cheie pentru gânditorul în discuție era de-a ști ce se dezvăluie ca ființă dincolo de obiectivitate. Ori pentru asta avea mare și stringentă nevoie de noi „unelte” care să vină în ajutorul rațiunii, știut fiind faptul că din triada observație-experiment-raționament, filosoful întrebuințează doar raționamentul. Se simțea cu atât mai îndemnat la așa ceva, cu cât un filosof de talia lui Henri Bergson resimțea fixitatea cuvintelor (el care gândea întregul într-o devenire fluidă) ca una din dificultățile majore ale exprimării filosofice. Iată
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
obiectivitate. Ori pentru asta avea mare și stringentă nevoie de noi „unelte” care să vină în ajutorul rațiunii, știut fiind faptul că din triada observație-experiment-raționament, filosoful întrebuințează doar raționamentul. Se simțea cu atât mai îndemnat la așa ceva, cu cât un filosof de talia lui Henri Bergson resimțea fixitatea cuvintelor (el care gândea întregul într-o devenire fluidă) ca una din dificultățile majore ale exprimării filosofice. Iată de ce Heidegger, „dincolo de ființarea utilă care ascunde ființa” (J. Hersch), descoperă limba și noile sensuri
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ce l-a preocupat pe Kirkegaard până la obsesie și în legătură cu care atât Heidegger, cât și Jaspers au elaborat (fiecare în stil personal) câte o filosofie, deși, în ceea ce-i privește, au refuzat etichetele de existențialiști? Termenul existență este explicat de filosoful nostru prin rădăcina cuvântului existere, cu înțelesul de „a ieși dincolo de...” Prin urmare, existența heideggeriană este o smulgere din obișnuit, adică din relația care camuflează întrebarea primordială cu privire la ființa ființării. Totodată, prin smulgere existența trezește posibilitatea, o categorie cu rol
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
care vine să lumineze deschiderea de spațiu-timp”. (Notă: La rândul lui Jaspers va vorbi de luminarea existenței!) Voi încheia această primă parte a eseului cu o constatare dacă nu șocantă, măcar surprinzătoare în legătură cu părerea Jeannei Hersch vizavi de omul și filosoful Heidegger. Căci, deși îl consideră „un filosof veritabil”, ea îi reproșează omului Heidegger „rătăcirea în mișcarea național-socialistă, când devine în 1933 rectorul noului regim, sub autoritatea căruia maestrul său Husserl este eliminat ca evreu din Universitate și bibliotecă - Husserl, căruia
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Notă: La rândul lui Jaspers va vorbi de luminarea existenței!) Voi încheia această primă parte a eseului cu o constatare dacă nu șocantă, măcar surprinzătoare în legătură cu părerea Jeannei Hersch vizavi de omul și filosoful Heidegger. Căci, deși îl consideră „un filosof veritabil”, ea îi reproșează omului Heidegger „rătăcirea în mișcarea național-socialistă, când devine în 1933 rectorul noului regim, sub autoritatea căruia maestrul său Husserl este eliminat ca evreu din Universitate și bibliotecă - Husserl, căruia îi dedicase lucrarea Ființă și Timp în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
în mișcarea național-socialistă, când devine în 1933 rectorul noului regim, sub autoritatea căruia maestrul său Husserl este eliminat ca evreu din Universitate și bibliotecă - Husserl, căruia îi dedicase lucrarea Ființă și Timp în semn de respect și prietenie”. Iar ca filosof, susține Hersch, în pofida unei lungi prietenii cu Heidegger, Jaspers „a perceput întotdeauna în gândirea sa un anumit vid, o inconsistență, o anemiere a responsabilității”. [II] Jaspers, omul de știință convertit în filosof Venind în filosofie dinspre psihiatrie (în anul 1913
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
în semn de respect și prietenie”. Iar ca filosof, susține Hersch, în pofida unei lungi prietenii cu Heidegger, Jaspers „a perceput întotdeauna în gândirea sa un anumit vid, o inconsistență, o anemiere a responsabilității”. [II] Jaspers, omul de știință convertit în filosof Venind în filosofie dinspre psihiatrie (în anul 1913 a scris Psihopatologia generală, iar în 1919 Psihologia concepțiilor despre lume) și apoi rămânând fidel filosofiei până la moarte (deși bolnăvicios, a trăit 86 de ani, lăsând în urmă o vastă operă filosofică
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ani, lăsând în urmă o vastă operă filosofică), mai că-ți vine să crezi că Bertrand Russell l-a avut pe Karl Jaspers model atunci când și-a ticluit celebra butadă: „Omul de știință știe la limită totul despre nimic, iar filosoful știe nimic despre totul”. Cum în prima parte a prezentului eseu am făcut mai multe referiri la Jaspers (fie pentru a scoate în evidență asemănările cu gândirea lui Heidegger, fie deosebirile dintre cei doi), în aceasta a doua parte voi
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Jaspers dreptul de a mai preda în vreo universitate din Germania, fapt care îl va decide în 1948 să accepte invitația Universității din Basel (universitate unde predase și Nietzsche), iar pe Jeanne Hersch o îndeamnă să sublinieze în studiul închinat filosofului că „Opera și omul formează în cazul lui o unitate”. rincipala operă filosofică jasperiană, scrisă în anul 1932, se intitulează Filosofie, la drept vorbind o meditație rațională asupra limitelor condiției umane, căci - ne înștiințează aceeași Hersch - „Jaspers își conduce reflecția
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
se prezintă subiectului așa cum este ea. Așa se face că subiectul gânditor, captiv pentru vecie în interiorul tensiunii kantiene subiect-obiect, țintește cu disperare să cunoască o lume care pentru el nu va avea niciodată nici unitate și nici totalitate, căci - concluzionează filosoful - cunoașterea totalității îi este inaccesibilă! Este adevărat că prin efort și străduință putem merge dincolo de ceea ce deja știm, astfel mărind raza cercului în care ne mișcăm. Dar nu putem emite pretenția cunoașterii totalității, deoarece aceasta ne este refuzată prin însăși
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului că ea studiază însăși ființa, nu există așa ceva!) și după ce ilustrează caracterul precar al filosofiei (poate fi oricând respinsă, pentru că nu este cu adevărat științifică și pentru că filosoful nu poate să demonstreze ceea ce afirmă), Jaspers recunoaște că pentru gândirea filosofică condițiile logice rămân indispensabile și, ca atare, se supune consecvent lor, însă prelungește această gândire până la limitele ei, adică până acolo unde resursele intelectuale se epuizează și inevitabil
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
în viitorul omenirii răzbate din Originile și sensul istoriei, principala lucrare de filosofia istoriei, el descoperind în istoria omenirii perioada axială, intervalul dintre anii 800-200 î.e.n., când gânditori din China, India, Iran și Palestina au întemeiat, concomitent și independent, marile filosofii și religii, astfel punându-se bazele gândirii sistematice întru dobândirea primei forme a conștiinței de sine. Precedată de epoca preistorică și pregătită de epoca prometeică a unor progrese tehnico-materiale, Jaspers crede că urme ale acelei antice axe spirituale s-ar
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
unor comportamente, considerații asupra libertății ca principiu vital, sindromul afecțiunii familiale, implicațiile responsabilității, veridicitatea convingerilor patriotice...Cartea lui Corneliu Florea conține o filosofie practică a îngemănării trecutului cu viitorul. Este radiografia unei experiențe și experiența unei radiografii. Călătorul a devenit filosof și filosoful l-a născut pe literat... Titu POPESCU *Am publicat repetat în ProVincia Corvina texte de valoare ale acestui, un autentic ambasador al libertății de viață și gândire care este. Îl citesc pe meridiane canadiene și europene, bunăoară la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
considerații asupra libertății ca principiu vital, sindromul afecțiunii familiale, implicațiile responsabilității, veridicitatea convingerilor patriotice...Cartea lui Corneliu Florea conține o filosofie practică a îngemănării trecutului cu viitorul. Este radiografia unei experiențe și experiența unei radiografii. Călătorul a devenit filosof și filosoful l-a născut pe literat... Titu POPESCU *Am publicat repetat în ProVincia Corvina texte de valoare ale acestui, un autentic ambasador al libertății de viață și gândire care este. Îl citesc pe meridiane canadiene și europene, bunăoară la Săptămâna Culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
apărută în 2008 la editura Eminescu, București. Ulterior, Doina Drăguț completează conținutul revistei cu analize și critici literare de o valoare deosebită, cu referire la viața și activitatea marilor personalități ai neamului românesc, și anume: la personalitatea Ion Zamfirescu, celebru filosof prin „scrieri filosofice”, și la personalitatea Ștefan Luchian, pictor român și „un mare simfonist al culorii”... Sub o notă tot mai interesantă sunt articolele despre istoria ținutului Caracal, realizate de Dumitru Botar „Case vechi din Caracal - Casa Stănculescu-Oană-Chirimbu”; despre „Colegiul
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
în cadrul fiecărei secțiuni nominale, în ordine cronologică. Volumul al cincilea cuprinde scrisori adresate lui Mircea Eliade de către B. S. Teubner, conducătorul revistei "Zalmoxis" din Leipzig; Giuseppe Tucci, orientalist italian de mare erudiție, autor a peste 60 de volume; Jean Wahl, filosof francez, profesor la Sorbona; Geo Widengren, orientalist suedez; Stig Wikander, orientalist din Lund și alții. De pildă, Giuseppe Tucci îl sfătuia, la 13 noiembrie 1930: "Știu că ați venit aici, în India, cu scopul de a vă perfecționa în studiile
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
lui Mircea Eliade de personalități care figurau sau nu figurau în acele volume. într-o amplă Addenda din volumul al cincilea, sunt reproduse scrisori primite de la Ugo Bianchi, istoric al religiilor și exeget al savantului român; Roger Caillois, eseist și filosof francez; Georges Dumézil, specialist în domeniul mitologiei comparate; Henry Frankfurt, arheolog, directorul Institutului Warburg din Londra. O scrisoare a lui Surendranath Dasgupta, mentorul spiritual al lui Mircea Eliade, care l-a inițiat în tainele sanscritei și ale docritelor Yoga, se
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
Crișan Andreescu JOHN VENN a devenit celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică. JOHN VENN. Google sărbătorește împlinirea a 180 de ani de la nașterea filosofului și logicianului englez JOHN VENN printr-un logo dedicat faimosului inventator al diagramelor Venn. JOHN VENN s-a născut în 1834 la Hull, Yorkshire. Mama lui, Martha Sykes, originară din Swanland, în apropiere de Hull, a murit când John era
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82219_a_83544]