10,713 matches
-
presiunea dogmelor religioase, oameni pe care spiritul de analiză și critică îi duce la "îndoiala filosofică" sau, să întrebuințăm neologismul obicinuit, la "agnosticism", dînșii nu mai puțin rămîn supuși principiilor morale superioare, care deși pentru ei decurg din diferite sisteme filosofice, au în realitate un izvor comun cu al prescripțiunilor religiunei, servind de bază și de postulat al vieții sociale. Așa de pildă, M. Guyau încearcă să pună bazele unei Morale fără obligațiune și sancțiune. Pentru dînsul, egoismul exagerat, crimele, încălcarea
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
rea-credință, postură care-l așează în rîndul poeților-pamfletari ai literelor românești, Eminescu, Macedonski, Tudor Arghezi, Ion Barbu. În mai mare măsură decît la unii din acești înaintași remarcăm în pagina sa o structură de idei, o stringență logică proprie mentalității filosofice ce-l apropie, după cum notează Mircea Popa, de procedeele maioresciene. }îșnirea umorală, apelînd la un verb sarcastic ce nu-și pune opreliști, e coroborată de o tactică a inteligenței care urmărește obiective precise, acordînd textului un desen rațional. Vînînd contradicțiile
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
precădere împotriva filosofului. Deranja originalitatea acuzată a opiniilor acestuia, neîncadrarea lor în tiparele prestabilite. Gînditorul se vedea pus în patul procustian al unor concepții cu prestigiu universitar și ecleziastic. Noutatea gîndirii blagiene se vedea exorcizată de vechea gardă a școlii filosofice din Capitală, în frunte cu C. Rădulescu-Motru. Acesta publică în Convorbiri literare, în 1941, un text intitulat Gîndirea filosofică, înțelesul și scopul, încercînd a-i contrapune lui Blaga pe Mircea Florian, disociat la rîndu-i de filosoful clujean, în cartea sa
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
patul procustian al unor concepții cu prestigiu universitar și ecleziastic. Noutatea gîndirii blagiene se vedea exorcizată de vechea gardă a școlii filosofice din Capitală, în frunte cu C. Rădulescu-Motru. Acesta publică în Convorbiri literare, în 1941, un text intitulat Gîndirea filosofică, înțelesul și scopul, încercînd a-i contrapune lui Blaga pe Mircea Florian, disociat la rîndu-i de filosoful clujean, în cartea sa, Misticism și credință, apărută în același an. A fost semnalul unei campanii pe care Revista de filozofie, condusă de
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
morțilorť. Nimeni n-a putut afla, pînă-n ceasul de față, pentru ce căldarea a fost botezată astfel de ilustrul ei patron. S-a putut afla însă că în această căldare filosoful nostru fierbe din toate sistemele un fel de săpun filosofic, de culoare neutră, pe care-l servește contra honorar pentru curățirea sufletelor, tuturor generațiilor de tineri și tinere, care de la douăzeci și cinci de ani încoace bat la poarta grădinii lui Akademos. Și nu s-a sesizat încă nimeni, fiindcă filosoful nostru
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
o privire asupra acestei probleme subordonîndu-te ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrîngeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de pînă acum că felul meu de a gîndi este profund românesc". Ceea ce constituie o consecință a libertății reflexive asumate principial. Atacurilor venite din direcția așa-numitei "filosofii științifice" li s-au alăturat cele dinspre apărătorii rigizi ai teologiei ortodoxe
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
galimatias crisnamurtic", producător de "mușuroaie de cîrtiță", discipol al lui Freud, "proiectînd în tărie o caricatură a lui Dumnezeu". Răspunsurile lui Blaga nu întîrzie. Ele se concentrează în trei articole publicate în Saeculum, De la cazul Grama la tipul Grama, Săpunul filosofic, Automatul doctrinelor, dintre care primele două îl au în vedere pe Nichifor Crainic iar în celălalt se răfuiește cu Rădulescu-Motru, articole în care, după cum observă Mircea Popa, "arta pamfletară a lui Lucian Blaga atinge un maximum de potențialitate" (ar mai
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
al multora dintre liderii de opinie interbelici prețuiți pentru alte calități ale prestației lor intelectuale (anvergura operei de scriitor și istoric al religiilor la Eliade, profunzimea scepticismului și rafinamentul expresiei eseisticii la Cioran, anvergura subversivă a modelului paideic și originalitatea filosofică non-marxistă a filosofiei lui Noica), a creat un complex, mărturisit sau nu, admiratorilor acestuia, determinându-i, pe unii, să se piardă în tentative inutile și contraproductive de a-i spăla de păcate. Or, în cazul lor, meritele au coexistat cu
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
etc. În paralel, scrie piese de teatru (colaborează cu Jean-Louis Barrault și mai ales cu Peter Brook), face adaptări pentru ecran, realizează filme de televiziune, publică romane și eseuri. În România succesul cel mai mare a fost volumul de povești filosofice din toată lumea, Cercul mincinoșilor. Prezentăm un fragment din cel de-al doilea volum, în curs de apariție la Editura Humanitas. Face parte din capitolul al 6-lea, intitulat: Putem alege cunoașterea: e greu. Putem prefera ignoranța: e și mai greu
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
poezia adânc confesională plină de substanță - poetică, filozofică, spirituală - ce se îmbină în mod armonios, atât cu o puternică poezie de tip social, de asemenea plină de importanță și greutate, cât și cu o lirică a înțelepciunii, cu o poezie filosofică în care metaforele și simbolurile originale coexistă în chip firesc. Excelenta poezie a Cristinei Dascălu - ce sună și arată ca a nimănui altui poet, în sens bun - cuprinsă în acest tom, conține creații ușor accesibile, scurte, desăvârșite în ceea ce privește atât imaginarul
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
ascetice și monahale. Și-au făcut studiile superioare în Cezareea Palestinei, la Constantinopol, unde îl are pe profesor pe strălucitul retor Libanius, apoi la Atena, coleg și bun prieten fiindu-i Sf. Grigore Teologul. Om de înaltă cultură teologică și filosofică, Sf. Vasile a lăsat scrieri de mare valoare pentru cultura lumii. Cu un conținut ales și cu strălucite calități de stil, scrisul lui atrage și-l influențează pe cititor. Avea un scris vioi, elegant ca formă, clar și plin de
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
a născut biologul englez Sir Thomas Henry Huxley. A studiat istoria și filosofia, iar la 21 de ani era asistent chirurg în Marina Regală. A fost unul din cei mai străluciți propagatori ai ideilor lui Charles Darwin. A evidențiat bazele filosofice materialiste ale darwinismului. A fost primul zoolog care a afirmat consecința aplicării darwinismului asupra antropogenezei - descendența omului din maimuță. În 1867 a realizat o clasificare a speciilor de păsări bazată pe structura și poziția relativă a oaselor palatine. Deși nu
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
se smulge din trupul chinuit al autorului” și că „trebuie mers până unde ești populat, nu până unde ești un abis”. Mai profund decât lasă să se întrevadă în epistole, autorul nostru nu crede în inspirație și visează un sistem filosofic optimist, astfel încât individualitatea să poată fi integrată „în ceva mai vast”. Problema e că „perfecțiunea plictisitoare” a personajului e și a creatorului. Nepotrivirea vine din incompatibilitate de Dasein, alături de multe altele, mai mărunte. Când personajul capătă eu social, rupt de
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
întemeietorii căreia s-a aflat. Marcate de doctrina tradiționalismului de după primul război mondial, paginile din Figuri și cărți (1922) și Ethos (1941) comentaseră însă pătrunzător - alături de Poetsii "Gândirii" și personalitatea lui Vasile Pârvan - și pe debutantul în poezie și reflecție filosofica Lucian Blaga, pe "cetățeanul lumii" Walt Whitman, din care a și tradus, ori pe esteticianul Tudor Vianu, a cărui opera îi dădea ocazia să pledeze, în opoziție cu ceea ce i se părea a fi "dogmatism estetic" și antiistorism, pentru coborârea
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
care se leapădă de trufia liberei cugetări, spre a-și pune rațiunea în slujba adevărurilor sacre. Dar conștiința de cler învestit cu misiune bisericească nu-l împiedică să-l pomenească cu venerație pe Aristotel, pe care îl consideră „soarele adevărului filosofic” (p. 35), cel pe care „Cel Înalt l-a rînduit cu puțin mai jos decît pe îngeri” (p. 112), cum nu se sfiește a-l prețui pe Seneca, a cărui vorbă o pomenește ca argument menit a întări rostul cărților
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
europeană, organizată la Viena, sub egida Institutului Cultural Român și a Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. A fost o bună ocazie să o provoc la un dialog despre receptarea filosofiei și a culturii românești, în spațiul austriac. Ce se știe, în mediul cultural filosofic vienez din care faceți parte, despre filosofii români și despre filosofia românească? Dar despre literatura română, despre România, în general? Prea puțin, traduceri filosofice germane din limba română constituie o raritate (cum ar fi traducerea Cunoașterii luciferice a lui Blaga
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
despre receptarea filosofiei și a culturii românești, în spațiul austriac. Ce se știe, în mediul cultural filosofic vienez din care faceți parte, despre filosofii români și despre filosofia românească? Dar despre literatura română, despre România, în general? Prea puțin, traduceri filosofice germane din limba română constituie o raritate (cum ar fi traducerea Cunoașterii luciferice a lui Blaga de către Rainer Schubert în Lit Verlag în 2012, grație recomandării lui Österreichisch-Rumänische Gesellschaft și disponibilității manifestate de lectorul editurii, Richard Kisling), iar interesul cercurilor
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Humanitas.) Scrisori despre logica lui Hermes este o altă carte a lui C. Noica publicată în germană, la o editură germană. Cui aparține inițiativa editării acestor cărți? Cine face selecția lor? Ce știți despre receptarea acestora în spațiul cultural și filosofic germanofon? Un rol important, din partea românească, l-au jucat Societatea Română de Fenomenologie, precum și - în cazul lui De dignitate Europae - Editura Zeta Books (București), care achiziționase inițial drepturile de autor de la doamna Mariana Scherg, înainte de a le transmite lui Traugott
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
premii tinerilor artiști. În orice caz, nu se cuvine să uităm și alte instituții de stat sau ONGuri care sprijină financiar inițiativele culturale, cum ar fi în ultimii ani în primul rând Institutul Cultural Român și Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. În ce privește instituțiile filosofice, interesul poate fi câștigat mai greu și numai indirect, de pildă prin studii în volume, articole și medierea de recenzii despre filosofia românească (de pildă, în Polylog. Zeitschrift für interkulturelles Philosophieren, în a cărei redacție lucrez de mai mulți ani
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
întîi. Dialectic, reacția a dus la soluții contrare, restituindu-le deplina importanță discursului literar, valorilor stilistice, retoricii. Fără să se repete pe ei înșiși din anii de demult, maeștrii au reintrat în matca discursului elevat, cu un lexic specializat, inclusiv filosofic, revizitînd temele majore: Luzi, Caproni, Zanzotto, Franco Fortini ș.a. Generalizatul vers liber le-a făcut tot mai des loc endecasilabilor din metrica seculară, ba chiar și pretențioasele forme fixe. De data aceasta, ei au fost cei care i-au obligat
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
lui declarații despre limbaj le contrazic tranșant pe cele din anii ‘60. Lor li s-a alăturat noua generație de poeți, debutanți înspre sau în deceniul opt trecut, conștienți că neoavangarda își epuizase posibilităț ile. Milo De Angelis, de formație filosofică (influențat, după E. Testa, de Paul Celan), a făcut-o conducînd o revistă antiavangardistă („Niebo” 1977-1979) și cu versuri libere, capabile să sugereze, prin apelul la analogic, misterul, tărîmul necunoscutului. Alții au făcut-o tratînd (uneori în sonete constrîngă- toare
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
și cu versuri libere, capabile să sugereze, prin apelul la analogic, misterul, tărîmul necunoscutului. Alții au făcut-o tratînd (uneori în sonete constrîngă- toare) tema recurentă a raportului dintre realitatea concretă și cea virtuală, ca Valerio Magrelli (tot de formație filosofică, explorator al disoluției) sau doar secundîndu-ș i înclinațiile, ca Patrizia Cavalli, Antonella Anedda ș.a., cu un lirism de factură simbolică, sau Mario Benedetti, autor de versuri libere din care nu lipsesc endecasilabii. Ca în toate epocile, însă, situațiile au fost
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
ex-cartierului studios, a fost în sfârșit înlocuită cu o butică de modă. Franjuri și cartofi prăjiți, acesta e programul. Imaginați-vă pentru o clipă că televiziunea ar consacra doar jumătate din acest timp operelor spiritului și nu sportului, invenției științifice, filosofice, artistice, și nu mușchilor! Imaginați-vă coperțile revistelor salutând din când în când mințile bine dotate, în locul sânilor și abdominalilor! Iar pe panourile Decaux - descoperirile și ideile în locul lenjeriei intime! S-ar prăbuși economia. Această lume ar deveni imposibilă. Mă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
clipa întîlnirii cu inteligențele extraterestre, se va alege praful de fabulele religioase. Weinberg deplînge înclinația bolnăvicioasă a omului de a-și căuta scăparea într-o stihie transcendentă, și toți cred că dobîndirea teoriei finale (cuantico-cosmologică) va duce la groapă tradiția filosofică. Replica pe care Karl Gibertson și Mariano Artigas o dau ținutei oraculare cu care cele șase notorietăți șterg cu buretele principiile teologice e că toți își încalcă jurisdicția domeniului și încep să facă filosofie atunci cînd ating problemele fundamentale ale
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
igienic să examinez structuri lingvistice decît să aplic politica partidului în literatură. Peste puțin timp însă, în 1965, într-un moment în care atmosfera culturală se destinsese, l-am cunoscut pe Mihai Șora, cu care am avut lungi, neuitate, convorbiri filosofice. Acestea m-au convins că metodologia strict științifică, pe cît de bine se aplică naturii, pe atît de nepotrivită este în domeniul umanistic, inclusiv în studiul sensului cuvintelor. Lingvistica structurală susținea, de pildă, că sensul lingvistic al unui cuvînt nu
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]