24,869 matches
-
în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în chip normal. Dacă în lumea aceasta, a experienței noastre, n-ar exista anormalități, n-ar fi nevoie de justificare; justificarea este însăși legea ei de
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
în existența umană cotidiană i s-ar putea opune, de pildă, nefinitul, care este precursor infinitului. Ca și observația că totul, în cercetarea metafizică, este antropologic, întrucît totul pornește de la necesitatea echilibrului omului în univers. Apoi s-a distanțat de filosofia solipsistă: "Adică, eu sunt Dumnezeu în existență, dacă în adevăr numai eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
primul CD realizat de Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ne oferă posibilitatea de a defini personalitatea compozitorului Pascal Bentoiu în datele ei morale, umane, intelectuale, afective, creatoare. Conținutul lor ideatic se menține constant în sfera unei filosofii existențiale, evoluând - în opinia mea - în trepte inițiatice. În ce fel sunt ele parcurse? Încercarea de autocunoaștere, din ciclul Flăcări negre de Alexandru Miran se înfăptuiește prin oglindirea în eter și în "odihna contrariilor" universale (Oglinda); prin contemplarea tăcută și
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare, Zoe, care îi împărtășește sentimentele. Se produce, aici, instantaneu, o dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică, și căsătorindu-se cu alesul ei, iar studentul în filosofie abandonează facultatea, înscriindu-se la Teologie, devenind, în 1909, doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți, cînd capătă și slujba de confesor ecleziastic, hirotonisindu-se preot de abia în 1922. De pe urma acestei convertiri spre teologie s-au născut cîteva scrieri
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Ursulinelor, cu limba de predare maghiară. 1919-1920 - După înfăptuirea Marii Uniri, urmează clasa a patra primară la școala românească. 1920-1928 - Își continuă studiile la Liceul "Domnița Ileana" din Sibiu. 1928 - După obținerea bacalaureatului, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. 1930 - Căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde își urmează soțul. 1937 - Cu manuscrisul primului său roman, Bogdana, Ioana Postelnicu pătrunde curajoasă și încrezătoare în cenaclul "Sburătorul" al
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
primară la școala românească. 1920-1928 - Își continuă studiile la Liceul "Domnița Ileana" din Sibiu. 1928 - După obținerea bacalaureatului, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. 1930 - Căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde își urmează soțul. 1937 - Cu manuscrisul primului său roman, Bogdana, Ioana Postelnicu pătrunde curajoasă și încrezătoare în cenaclul "Sburătorul" al lui E. Lovinescu. 1939 - Apare romanul Bogdana. Este primită în Societatea Scriitorilor Români. În Viața
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Celarianu, O. Șuluțiu). Momentul "Criterion" - un model de acțiune culturală, Generația "Criterion" și receptarea lui Eminescu, Eliade, omul arhaic și omul neprovincial constituie, probabil, cea mai temeinică cercetare a rolului jucat, în cultura română, de Asociația de arte, litere și filosofie "Criterion", din cîte avem pînă azi. Liviu Antonesei e, se vede, pasionat de acest subiect complex, ca și necunoscut publicului (chiar și specialiștilor), scotocește sistematic presa și (în)scrisurile vremii, atent la mișcarea ideilor, la diferențele specifice și, în egală
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
popular", plecînd de la un fapt aparent lipsit de însemnătate, anume reformarea, în 1924, a calendarului. Argumentele lui Liviu Antonesei vin dinspre antropologie, după ce, în epocă, Vasile Băncilă făcea o analiză plauzibilă care încerca să explice fenomenele (acceptare/respingere) cu instrumentele filosofiei istoriei, ale psihologiei etnice și economiei vieții țărănești. Adaug bunelor argumente ale lui Liviu Antonesei distincția dintre timp și vreme, cu care operează cultura populară (în literatură, la Eminescu și Creangă faptul e "flagrant"). Nautilus e o carte de care
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
istoriei artei, mai exact din istoriile particulare ale unor mari pictori români, iar, pe de altă parte, ea este expresia puternică a unei reprezentări proprii, a unui mod ireductibil de gîndire artistică și de implicare morală, dar și a unei filosofii mai largi, a unei concepții integratoare, care se sprijină temeinic pe libertatea privirii, pe siguranța gestului și pe luciditatea formulării. Din experiența de restaurator, Săvescu își extrage, în primul rînd, o capacitate extraordinară, cînd sobră, cînd ironică și ludică, de
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate. Este perioada examenelor. Una dintre disciplinele obligatorii este sociologia. Sunt foarte mirat că se face sociologie la Facultatea de filosofie..." Sub aparența nudei lapidarități se ascunde o retorică elaborată, întocmai cum stilul telegrafic își are lungimile sale! Traducerea în limba română, datorată d-nei Sanda Mihăescu-Cârsteanu este, de altfel, așa de fidelă, încât cutezăm a lansa ipoteza că nici autorul n-
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
reacțiile împotriva venirii lui Haider la guvernare urmăresc să stingă apariția unor posibilități de același fel, în țările estice, nu prea stau în picioare. Uniunea Europeană n-ar mai putea funcționa ca atare dacă într-unul dintre statele care o compun filosofia ei ar fi repudiată. Reacția fermă a Uniunii față de rezultatele alegerilor din Austria e un semn că extremismul politic nu devine monedă de schimb în Uniune, chiar dacă el rezultă din alegeri. S-a spus că astfel, votul intern devine mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
mai mult decît atît fiindcă, în absența cenzurii, poate să ne țină la curent nu doar cu numele cele mari ale literaturii universale contemporane, ci și cu dezbaterile de ultimă oră din domeniul științelor umaniste, de la istorie și politologie, la filosofie și sociologie. În sumarul fiecărui număr, contribuțiile românești, de același nivel cu acelea străine, dovedesc că sub aspect intelectual integrarea e un fapt împlinit (nu știm cît și ce preiau celelalte ediții europene din prozele și eseurile românești; ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
tristă", ne asigură autorul, Theodor W. Adorno. Subtitlul subliniază acest lucru: "Reflecții dintr-o viață mutilată". Așadar gândurile unui evreu exilat în timpul Germaniei hitleriste, nedreptățile suferite etc. Nimic nou, am putea spune. Și totuși mari surprize îi așteaptă pe iubitorii filosofiei. În primul rând șochează formula aleasă: o sută patruzeci de mini-eseuri scrise între 1944-1947, fiecare tratând subiecte complet diferite. O anumită viziune leagă această puzderie de fragmente: singura menire a filosofiei este "contactul cu obiectele", cunoașterea nemijlocită. În al doilea
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
spune. Și totuși mari surprize îi așteaptă pe iubitorii filosofiei. În primul rând șochează formula aleasă: o sută patruzeci de mini-eseuri scrise între 1944-1947, fiecare tratând subiecte complet diferite. O anumită viziune leagă această puzderie de fragmente: singura menire a filosofiei este "contactul cu obiectele", cunoașterea nemijlocită. În al doilea rând, Adorno vorbește despre aproape orice: de la Hegel la Proust, de la Sade la Kafka, de la muzică la cinematograf. Tonul este aspru, autorul nu iartă nimic. Bineînțeles, o mare parte din invective
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
direct pentru cunoașterea avatarurilor de acolo. A ajuns la Calcutta, după ce l-a întîlnit mai înainte, la 26 decembrie 1928, la un congres de indianistică din altă localitate, pe profesorul Dasgupta "care îmi va fi profesor de sanscrită și de filosofia yogi". La început stabilise, inclusiv cu maharajahul filantrop, că va sta, în India, numai un an jumătate. A început cu studierea sanscritei elementare, își găsise o bună pensiune, la o familie de englezi și conta pe bursa Ministerului și pe
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
la cinci dimineața și se culca la nouă seara. Muncea fără istov. Voia să publice, încă în India fiind, cîteva lucrări, sperînd că numai în acest fel va sili rectoratul din București "să fundeze o catedră specială de Istoria și Filosofia Religiilor și să pună bazele unei "Școli orientale", în care aș putea preda sanscrita și pali. Așa că vă rog încă o dată să aveți răbdare să-mi pot sfîrși studiile cu succes". Și, peste o lună, o ruga pe mama că
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
după cîte știu sînt primul în Calcutta - îl pot avea". Apoi le comunica alor săi că toți inițiații îl sfătuiau să rămînă la studii în India cinci ani, dacă voiește să acumuleze temeinic cunoștințele trebuitoare. Cred că drumul meu e filosofia orientală și istoria religiilor și pentru nimic în lume nu-l părăsesc. Sînt de 23 ani, nu mai pot începe în fiecare an un alt studiu... Sînt chemat să joc un rol, dar trebuie să mă pregătesc." Apoi s-a
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei contemporane, poate că tot acolo cercetătorii foșgăie ca la N.A.S.A. și că istoriografia de artă din mileniul viitor își va extrage de aici metodologia, ideile, viziunea și filosofia, numai că pînă acum, adică vreme de un deceniu, aceste performanțe nu au depășit stadiul prezumțiilor și de ele nu a beneficiat nimeni. Buna păstrare și sănătatea lucrărilor n-au putut fi constatate pînă acum în vreo expoziție de bază
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
cînd s-au constituit, au pornit de la etnii (spații lingvistice). Două sînt cărțile fundamentale care, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, care au contribuit la fortificarea ideologică a conceptului de națiune: Contractul social (1762) al lui Rousseau și Ideile asupra filosofiei omenirii (1784) de Herder. Indiferent dacă Rousseau punea accent pe ideea suveranității poporului iar Herder stăruia asupra diferențierii popoarelor, prin caracterul distinct, manifestat prin limbă și cultură, e limpede că de la aceste două cărți capitale pornește întreaga discuție despre națiune
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
domiciliul obligatoriu, a reînceput lecturile. Prima reluare de contact cu foaia albă este descrisă memorabil. Ca și neputința de a se mai despărți de cărți: plimbîndu-se pe cîmp cu Montaigne sub braț sau traversînd înot Borcea cu o Enziklopädie de filosofie ținută într-o mînă deasupra capului. (Eu însumi l-am zărit, ani buni după aceea, citind Xenofon pe tripozii digului de la Neptun). Și, în lipsa oricărei speranțe sau ambiții profesional realizabile, "cu atît mai vie îmi era pofta ce-o pofteam
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
zici:/ nu există.//...imposibil - se aude o voce -/ este Ramses și oamenii mării/ sînt spuma visului său./ în capitala Dublei Țări mîinile lor/ tăiate piramidă s-au făcut" (Ou Topos). E aci o pornire spre abstractizare și geometrizare, ca o "filosofie" a cruzimii și totodată o "formă" a ei, ilustrare duală a simțămîntului de mutilare lăuntrică ce apasă ființa modernă. Poetul e atras de raportul - atît de primejdios - dintre existență (ori prezență, cum ar spune Maurice Blanchot) și text. Cel din
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
școlar, obligîndu-și astfel elevii să ia meditații sau să învețe după metoda "De aici pînă aici". Și poate că din această grevă de zel, plus deprinderea că manualul poate ține loc de profesor, reacția violentă împotriva manualelor alternative a căror filosofie presupune un profesor care își cunoaște materia, nu unul care nu e în stare să se descurce dacă nu îl duce manualul de mînă. * Cum tot am ajuns aici, se pare că e pe punctul de a izbucni un scandal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
alte mari păcate ale sale, a sădit în România și un fel de religie a unei aurite zile de mîine despre care nu se știe cînd va veni. Ziua de mîine, mai bună, dar obișnuită, presupune un alt tip de filosofie. Ea începe la oră fixă, nu cînd dă Dumnezeu, iar ca să poată începe la fix e nevoie de oameni capabili să reacționeze după ceas și treziți din somn. De zece ani încoace, în România, ora exactă e mutată după inspirația
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista de Filosofie, de el înființată. Firește, Rădulescu-Motru a întreținut relații epistolare cu personalități de prima mărime din țară și străinătate. A publica această, probabil imensă, corespondență e o datorie care, realizată, nu va putea fi niciodată îndeajuns lăudată. Pînă atunci, dl Virgiliu
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
i s-au arătat doar două dosare (deși e evident că există mai multe). În primul, a găsit și o declarație olografa a lui Zaharia Stancu, din februarie 1949, "o ăcondamnareă a lui Blaga la tăcere și interdicție - poezia, teatrul, filosofia". Al doilea dosar, voluminos, din 1956-57, i-a rezervat și o tristă surpriză. Printre cei patru agenți angajați să-l supravegheze pe tatăl ei era și o femeie, ale cărei note informative "erau asezonate cu un ton de bîrfa și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]