6,294 matches
-
la filele 164-165 ale rechizitoriului, unde în loc să prezinte fapte arată că ”analiza întregului mecanism reliefat de modul de derulare a procedurii de privatizare relevă că...”. Analiza o fac analiștii, procurorii trebuie să prezinte fapte. 6. Susținerile sunt bazate pe argumente filozofice: O versiune contrară înseamnă să admitem că toți cei implicați și-au încălcat atribuțiile de serviciu sau au acționat în interesul Grivco din considerente telepatice ori din necunoaștere sau prostie”. Arată a rechizitoriu sau a editorial din revista 22? 7
Rechizitoriul lui Dan Voiculescu, lovit de nulitate absolută. Zece greșeli ale magistraților în Dosarul ICA, sancționabile la CEDO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37358_a_38683]
-
al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (să’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată de Avicenna, beatitudinea e o depășire a multiplicității Inteligentelor, sufletul - printr-un elan de contemplare filozofica, ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca Bine suprem și sursa a desăvârșirii. Cand citesc la Bonaventura că ”nimeni nu poate deveni fericit decât dacă se înalță deasupra lui însuși, dar nu printro înălțare trupeasca, ci prin una a inimii”, aș
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
sunt înșelătoare în carte, îl plasează pe Volodia în preajma Revoltei Boxerilor, de la începutul secolului XX, iar pe Sașa în cea dea doua jumătate a acestuia), romanul e de fapt un lung poem sau, mai bine zis, o succesiune de micropoeme, filozofice, de dragoste, despre moarte, război și legăturile imprecizabile care unesc oameni ce trăiesc în epoci și spații geografice diferite. Dar dialogul dintre cei doi îndrăgostiți, Sașa și Volodia, se dovedește de la un moment dat încolo a fi mai degrabă o
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
fost admiratorul lui Schopenhauer. Dacă nu se găsea C. A. Rosetti, ca președinte al Camerii, care să poftească pe deputații vremii la seriozitate, Maiorescu ar fi fost fără îndoială invalidat ca schopenhauerian. E limpede azi că o convingere de ordin filozofic n-are nici o legătură cu capacitatea de a fi alesul națiunii. Disocierea s-a făcut atunci și a rămas. S-a spulberat posibilitatea unei confuzii similare pentru totdeauna. Nu era însă tot atât de limpede și atunci. Vremea noastră n-ar mai
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
spectaculoasă intrare în literatura română, cum puțini scriitori au reușit atât înaintea sa, cât și după el. Aflate sub influența lui Gide și Giraudoux, livrești și digresive, când ludice, când tehnicizate, propunând parabole mitologice peste care trece câte ceva din cromatica filozofică a sec. al XX-lea, prozele acestei perioade, citite astăzi, rămân importante doar ca deschidere de drum. Cu alte cuvinte, ele aparțin unui început care, deși trimite câteva semnale spre ceea ce va urma, va rămâne în cele din urmă închis
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
mai sunt, totuși, că am scăpat de corvoadă, e încă unul din beneficiile împrejurării de a fi bătrân, surd, uscat și fără dinți. „...cu cât e mai multă conștiință, cu atât e și voință!” N-o să mă tai în săbii filozofice cu Kierkegaard, dar nu cred ce spune. Cu cât ai mai multă conștiință, cu atât ești mai dilematic, mai hamletian și, în ultimă instanță, mai inert. Oamenii ar vrea să nu fie uitați. Când se mai vorbește despre ei la
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
atunci în plină reformare (economia politică, istoria, sociologia, psihologia); rețeta hasdeiană va acționa din nou, exact cum acționase în urmă cu două decenii. Criticul Gherea își uimește publicul cu cantitatea covîrșitoare de nume străine citate, cu aluzii la opere critice, filozofice și istorice, de care românii nici nu auziseră și care ofereau imediat imaginea unui intelectual exotic, tobă de carte, sosit în chip misterios din străinătate pentru a aduce România la ora europeană. Afirmațiile sale tranșante și peremptorii în materie de
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
se bucură de elogii la care Eminescu n-ar fi putut să aspire. în studiul intitulat Dl. Vlahuță (1890), meritul poetului pare a fi acela de a scrie "poezii cari ating, exprimă idei înalte, de interes general și de interes filozofic"; după ce reproduce o bună parte a poeziei intitulate Cugetări, criticul comentează: "Poate cam prea lungă, dar admirabilă poezie. Cît de măreață, de înfiorătoare e moartea din strofa din urmă!". Apoi, transcriind o strofă ce se încheie cu antologicul vers Nu
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
celuilalt menit să le asculte înțelesuri care sunt altele decât pentru terți.” (p. 80) Bun psiholog, intuind exact sentimentele și gândurile omenești, Ibn Hazm se dovedește și un abil narator, fiindcă pasajele care ar putea trece cu ușurință drept panseuri filozofice capătă o puternică dimensiune epică. Îndrăgostitul este protagonistul cărții, cel pe care rând pe rând îl încearcă iubirea, ezitarea, nesupunerea, fereala, statornicirea ori trădarea, consolarea sau uitarea. Dar pe lângă îndrăgostit, fiecare sentiment profund uman în parte capătă individualitate, trăsături caracteristice
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
roman scris întrun stil elegant și melancolic, care stă sub semnul unor citate din predicile Sfântului Augustin ținute la căderea Romei în fața credincioșilor înspăimântați. Având o licență în filozofie la Sorbona, Jérôme Ferrari își construiește micul roman în funcție de două referințe filozofice recurente: pe de o parte, Sfântul Augustin (filozof, dar și episcop creștin), iar pe de alta, Leibniz. Dacă cel de-al doilea e citat pentru ideea lui privitoare la „cea mai bună dintre lumile posibile” - în carte e vorba de
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
Predica despre căderea Romei, Sf. Augustin are această frază celebră, invocată și de Ferrari: „Lumea este ca omul: se naște, crește, apoi moare”. Ea vine ca un soi de contrapunct la afirmația leibniziană și oglindește, la un nivel simbolic și filozofic, chiar sensul poveștii înfățișate de scriitor: scurta viață (paradisiacă) și apoi decăderea unei lumi, a unui microunivers reprezentat de barul corsican pus pe picioare de cei doi tineri prieteni sosiți de la studii din Paris. Dincolo de semnificația simbolică pe care o
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
și patriarhul care a realizat virtuți 54, căci cu cât se întind peste noi încercările, cu atât ne sporește mângâierea și avem mai bune nădejdi despre cele viitoare 55. Discuția e purtată nu numai pe teren biblic, ci și moral, filozofic și teologic. În viziunea Sfântului Părinte, suferința nu este sădită ontologic în om, ci este un accident, o urmare a păcatului, o pedeapsă, dar nu una răzbunătoare, ci una pedagogică, menită să-l învețe necontenit pe om să se smerească
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
rare. Talentul de versificator al lui Philippide a rămas însă același: dovadă -apariția unor versuri și a unor distihuri memorabile ce punctează marile poeme. După instaurarea comunismului la noi, cariera lui Philippide a suferit o alterare semnificativă. Poezia cu mesaj filozofic n-a mai putut fi publicată și ne întrebăm dacă autorul nu și-a luat intenționat o pauză de reflecție. A refuzat însă înregimentarea sub zodia realismului socialist și n-a scris nici măcar un singur vers în ordinea noilor exigențe
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
ai limbii. Adevărata performanță a poetului a reprezentat-o nu doar refuzul poeziei realist-socialiste, ci compunerea - oricît de incredibil ar părea - a unor poeme cu adresă anticomunistă. Perioada de după 1947 i-a deschis lui Philippide un orizont nou; alături de poezie filozofică începe să scrie o poezie cu implicații sociale nete, deoarece tragedia prin care trecea poporul său nu l-a mai lăsat indiferent. Astfel el face să apară, în 1967, volumul Monolog în Babilon, unde, pe lîngă poezie compusă în manieră
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
aceste domenii nu egalează însă poezia, moștenirea adevărată pe care scriitorul a lăsat-o literaturii noastre. Decis să contrazică poezia la modă în timpul său, hotărît să compună o poezie abstractă, atemporală, Philippide s-a îndreptat spre mari construcții cu semnificație filozofică și morală. Într-o perioadă a destăinuirilor lirice, a confesiunilor impudice și a pitorescului, el și-a făcut din recursul la epic și la temele înrudite maniera proprie de a atinge esența ultimă a literaturii. Dimensiunile poemelor sale au sporit
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
tot prin Eliade am dat traducerea la marea Editură Payot. Am întârziat aici, la Paris, în așteptarea răspunsului, ca și pentru a bate la mașină manuscrisul revăzut. Versiunea germană nu are nevoie de a fi revăzută în ce privește limba! Pentru exactitatea filozofică, în afara lecturii mele, contez pe lectura lui Biemel, bine intenționat față de noi, cum este. I-am trimis și în Spania, unde își face vacanța, manuscrisul.” Istoria unei culturi e compusă, iată, și din asemenea neștiute, invizibile lupte, unele câștigate, altele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
la adresa prozei care se scrie în România din cel puțin două puncte de vedere: pe de o parte, Dora Pavel evită romanul de proporții, din nou în vogă în ultimii ani la noi, doldora de digresiuni stilistice și cu emfază filozofică, pentru câte o cărticică scurtă, dar extrem de intensă. Modelul cel mai evident e, probabil, Grădina de ciment a lui Ian McEwan, o carte-lamă (a se citi: subțire, tăioasă, de impact), numai bună de tamponat venele cititorului conformist. De aceea, brevilocvenței
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
și celelalte două citate mai înainte. Alte proze sunt mai puțin reușite, autorul ezită parcă între variante posibile ale firului narativ, se simte un fel de nehotărâre epică, proza trenează, ia uneori o turnură cam descriptivă, cvasionirică, uneori și ușor filozofică, în orice caz care nu îl prinde pe autor, chiar dacă se poate bănui și o intenție voalat parodică (Trilogia laturii mele feminine..., Secretul fotoliului optzecist ș.a.). Chiar dacă personajul său e genul „loser”, specific prozei de underground, trebuie să fi Vladimir
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
s-a atins o esență atemporală extrasă din cele mai nobile surse. Aflat în căutarea unui „imuabil tematic“, a cîtorva invariante prezente în imensul corpus poetic ce se întindea pe două milenii și jumătate, Philippide s-a oprit la meditația filozofică, la versurile care încearcă să fixeze poziția omului în univers, fragilitatea lui cumplită, iremediabila lui izolare. Suplimentul acestei obsesii literare europene, din Antichitate și pînă în simbolism, este și el prezent: autoreferenț ialitatea, preocuparea de a descifra sensul ultim al
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
personalizate), se mai găsesc doar în volumul de debut - tablouri medievale stilizate (Pastorală), natură bucolică (Pastel), aluzii la o iubire neîmpărtășită (Lied). Odată cu volumul următor, se va restrînge la tematica sa de elecție, la obsesia condiției umane, construindu-și meditațiile filozofice într-un limbaj epurat, esențial, de un dramatism în continuă creștere. Philippide devine poet excepțional cîștigînd un pariu dificil: acela de a scrie o operă poetică monocordă, intensă, fără divertisment; merge solitar pe un drum izolat, căutînd perfecțiunea într-o
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
scriitorul își va face o specialitate. Poemul romantic acționează cu forță asupra lui: trimiterile la Goethe, la Novalis ori traducerea din Nietzsche compun o atmosferă și indică o direcție. Încă din volumul de debut ne întîmpinau poeme dramatice cu semnificație filozofică - teatrale și retorice (Izgonirea lui Prometeu); dar înregistram și o capodoperă, Priveliște, model de poem fals romantic, unde întristarea din vocea personajelor devine subtilă plîngere universală pe tema fugii fără speranță a timpului. În al doilea volum însă, Stînci fulgerate
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
Prometeu); dar înregistram și o capodoperă, Priveliște, model de poem fals romantic, unde întristarea din vocea personajelor devine subtilă plîngere universală pe tema fugii fără speranță a timpului. În al doilea volum însă, Stînci fulgerate, poemul epic amplu pe temă filozofică va ocupa deja un loc central (Ceasul greu). În spațiul ultimelor două volume, compuse aproape integral din piese antologice, poemul amplu ajunge formă de bază. Cîteva piese pleacă de la sugestii culturale explicite (peisajul coșmaresc din Tainicul țel evocă un fel
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
cei mai buni ani ai creației edificând la modul paradoxal, adică deconstruind și ironizând, o «comedie umană»; Simone de Beauvoir, una dintre «femeile-comisar» ale anilor ’50, deceniul negru, a navetat neclar, însă cu insistență, între ficțiunea propriuzisă și tentația discursului filozofic și a mizei pe idee (ce fel de idee, se știe de-acum!). Deși fiecare dintre eroinele menționate și-au urmat propriul drum, ele conturează, în pas cu vremea, niște desene surprinzător de asemănătoare: alunecarea intelectualului angajat în capcanele stângii
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
al lui Tagore, din partea poetului. După ce, împreună cu mine, a identificat sursa acestor mici poezii ca fiind manuscrisul volumului Licurici, indianistul Liviu Bordaș scrie pe larg în cuvântul înainte despre această poveste uitată, care face ca, dincolo de valoarea lor literară și filozofică, Licuricii lui Tagore să prezinte un interes cu totul ieșit din comun pentru cititorul român. 1 Sunt ale mele vise licurici, Vii nestemate sclipind în întuneric, Alese din lumină boabe mici, În amorțite nopți zburând himeric. 2 Sunt stihuri scurte
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
important și trebuie să cuprindă respectarea, asumarea și încrederea în principiile de bază ale acestei organizații. Unul dintre aceste principii fundamentale este libera circulație a forței de muncă. Există două niveluri ale acestei dezbateri. Unul este cel polemic, altul - mai filozofic.Să începem cu nivelul polemic. Cei care se opun ridicării restricțiilor se bazează mai ales pe ipoteza că Marea Britanie ar fi inundată de migranții români care solicită beneficii sociale. Acest lucru este inexact. Imigranții români în Marea Britanie (pe cât de puțini
Crețu, în Huffington Post: Războiul britanicilor e greșit și anti-european by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32439_a_33764]