1,204 matches
-
un altul se silește să-l transforme pentru a-l face să apară așa cum i-ar conveni să fi fost în realitate. Alții își pun imaginația în lucrare pentru a legitima anumite pretenții, anumite atitudini sau anumite poze... Unii, în fine (sinceri aceștia), sunt stăpâniți de o stranie dorință a de a se acuza, de a retrăi suferințele vechi, de a se umili, divulgându-și viciile, descoperindu-și turpitudinile, recunoscându-și erorile, exagerându-le chiar, adesea"... În celebrele Confesiuni ale sfântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un altul se silește să-l transforme, pentru a-l face s-apară așa cum i-ar conveni să fi fost în realitate. Alții își pun imaginația în lucrare pentru a legitima anumite pretenții, anumite atitudini sau anumite poze... Unii, în fine (sinceri aceștia), sunt stăpâniți de o stranie dorință de a se acuza, de a retrăi suferințe vechi, de a se umili, divulgându-și vițiile, descoperindu-și turpitudinile, recunoscându-și erorile, exagerându-le chiar, adesea... Ipoteza din urmă, cea mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
moaștele Sfintei Paraschiva ar fi mai prejos decât cea de după reconstituire. Din documentele și mărturiile timpului, de pildă din relațiile arhidiaconului Paul de Alepo, însoțitorul patriarhului Antiochiei, Macarie, reiese că dacă în prima sa formă biserica aceasta nu prezinta poate fina și discreta armonie de azi, în schimb ea trebuie să fi impus prin mai multă bogăție și strălucire. Cei de o seamă cu mine au avut, cu puțin înainte de restaurare, putința de a-și da seama de toate aceste lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
încă, la acea epocă, o fază prea înaintată. Poziția sa geografică de oraș de frontieră, la care-l redusese pierderea Basarabiei, cum și de oraș sacrificat la care-l destinase politica apărărei noastre militare de dinainte de război, cum și în fine alte diverse circumstanțe, l-au împiedecat, nu numai de a se dezvolta economicește, dar chiar de a conserva ușoara prosperitate pe care o cunoscuse cu puțin mai înainte. Orașul acesta primise o lovitură grea, mai grea decât o putea suporta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
informală cu câte o analiză personală a serialului ; eu mi-am ales personajul împăratul (jucat de Mitică Popescu) și astfel s-a născut textul de mai jos semipastișă la Mythologies-ile lui Barthes , pe care l-am citit da capo al fine în tăcerea semiamuzată, semiinterzisă a asistenței. Inedit mai bine de 20 de ani, deși nu chiar interzis, mă amuz să-l restitui astăzi cititorului postcomunist, cu mențiunea Bun de sertar ! Despre lapte Ca vehicul al unei stratificări sociale, dom Virgil
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nostru este un adevărat voinic și ne închipuim ce isprăvi trebuie să fi făcut în jurul pomului de Crăciun. Poza pare a-l trăda puțin în acest sens. În ce mă privește, mai am un motiv de bucurie: ne a scris fina și cumătra, și ne-a scris foarte mult. Înseamnă că „emoțiile” de pînă acum nu erau reale, fiind mai mult un fel de autosugestie (motivul: „îmi apare în minte figura nașului nostru și zîmbetul lui atît de... ironic și neîndurător
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ierusalim. Urc)m niște trepte de piatr) care nu se mai sfârșeau, pe un soare c)lduț; Weisgal se oprește și zice: — Am acum optzeci și unu de ani. Optzeci și unu, stii, nu-i totuna cu optsprezece. Sprâncenele sale fine s-au ridicat a mirare. P)rul lui alb se desface În p)rți, rev)rsându-se bogat pe spate. Cu respirația un pic ț)iat), conținu) s) urce cu pardesiul lui larg, frumos, cu guler de catifea. Se Îmbrac) admirabil
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
românesc : nici măcar ofițerii de marină de la final de 1800 nu au reținut vreo poveste cu pirați, autohtonă, demnă de a figura în vreo ficțiune elaborată. Când se ivesc în tușe literare mai groase, pirații sunt de obicei greci sau, în fine, orientali, chiar dacă evenimentele care-i privesc se desfășoară în spațiul autohton sau aproape. Pictura stă oarecum mai bine, la începutul secolului al XX-lea, căci sunt câțiva artiști importanți care s-au aplecat asupra peisajului marin, dobrogean, bulgăresc și mediteranean
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
adăpostul ei s-a strâns, să moară... Un melc cu trupul cenușiu de gelatină Și-a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un singur punct de vedere, considerat universal valabil, Îi repugnă cel mai mult. istoricul deplin trebuie să fie unul al religiilor, și nu al unei singure religii. Considera religia un fenomen pur istoric. În lucrarea La religione nella Grecia antica fino ad Alessandro, susține primatul istoriei. Orice phainomenon este, în același timp, și un genomenon. Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
posterioare prezintă un dințișor triunghiular scurt și lățit. 3 Agathidium seminulum Linnaeus Coloritul corpului variabil de la maroniu la negru. Marginile laterale și baza pronotului, precum și vârful elitrelor roșcat-maronii. Antenele, palpii și picioarele roșcate. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul este puternic îngustat după ochi și are o punctuație fină. Clipeul nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație, marginea lui anterioară este dreaptă. Al 2-lea articol antenal oval-alungit, articolul 3 este de aproximativ 1,5
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
2-lea articol antenal oval sau oval-scurtat, articolul 3 fiind ceva mai scurt sau aproape la fel de lung cât articolele 4-6 luate împreună. Umerii elitrelor rotunjiți și aplatizați, iar stria suturală este absentă. Partea dorsală a corpului nepunctată, prevăzută cu reticulații fine (100 x). Metasternul scurt, cu rugozități accentuate, are un șănțuleț femural paralel cu marginea sa anterioară. Din Europa până în Caucaz, frecventă. l=2,2-2,7 mm. ♂ Tibiile anterioare și mediane evident îngroșate, iar unghiul apical al femurelor posterioare este rotunjit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
8 Agathidium banaticum Reitter Corpul negru, cu marginile pronotului și vârful elitrelor roșcat maronii. Antenele, piesele bucale și picioarele roșcate. Partea dorsală a corpului cu o punctuație rară, extrem de fină, adesea greu vizibilă. Capul ușor îngustat după ochi prezintă reticulații fine. Clipeul cu marginea anterioară dreaptă sau dublu-ondulată, nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație. Al 2-lea articol antenal rotunjit, articolul 3 de două ori mai lung decât articolul precedent, aproximativ la fel de lung cât articolele 46 luate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
biharica Fleisch. Castaniu-închis, cu antenele și picioarele roșcat-maronii. Capul ușor transvers, cu o punctuație extrem de fină, greu vizibilă. Antenele mai alungite decât la forma tipică. Pronotul transvers, mai lat decât lung, cu marginile laterale puternic rotunjite. Suprafața pronotului prezintă reticulații fine, și o pubescență relativ deasă, de nuanță cenușiu-deschisă. Elitrele alungite, lățite în partea lor mediană. Suprafața elitrelor convexă, prevăzută cu o punctuație extrem de fină, și o pubescență cenușiu-albicioasă. Perii dispuși oblic în raport cu suprafața elitrelor, spre vârful elitrelor perii sunt mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
laterale ale metasternului lipsite de 117 rugozități granulate. Specie răspândită în Europa de nord și centrală. În furnicarele de Formica rufa și Lasius fuliginosus. l=0,85-1,0 mm. 8 Ptenidium reitteri Flach Dorsal lățit, roșcat-maroniu. Suprafața corpului cu reticulații fine. Pronotul prezintă pe marginile laterale o bordură lată de culoare roșcatmaronie. Baza pronotului cu 4 gropite uniform accentuate. Marginile laterale ale metasternului sunt prevăzute cu rugozități granulate. Element mediteranean. În nisipul de pe malurile râurilor. l=0,8-0,9 mm. 9
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Sharp) Corpul negru cu antenele maroniu-deschise. Partea dorsală nu este punctată. Specie răspândită în întreaga Europă cu excepția Scandinaviei, ea poate fi prezentă și la noi. l=0,60-0,65 mm. 4 Genul Oligella Motschulsky Partea dorsală a corpului cu reticulații fine. Pronotul cu un șanț median adâncit sau cu o impresiune bazală mediană accentuată. Prosternul relativ dezvoltat. Marginile laterale ale metasternului prezintă înaintea unghiurilor anterioare o carenă fină. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. Coxele mediane dispuse oblic, fiind slab delimitate de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alungit, cu marginile laterale ale corpului ± paralele, ușor lucios, prevăzut cu o punctuație fină și o pubescență rară. Galben-maroniu cu vârfurile elitrelor gălbui, de nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele de culoare galbenă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul mare, ceva mai îngust decât pronotul, cu ochii proeminenți. Articolele antenale 4-8 scurtate. Pronotul transvers, îngustat la bază, cu marginile laterale rotunjite, lățite antemedian. Bordura marginilor laterale ale pronotului neevidentă. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Scutelul concav. Elitrele ceva
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu elitrele castanii. Antenele maronii, iar picioarele sunt galbene sau galben-maronii. Partea dorsală a corpului cu o pubescență alungită. Suprafața capului și a pronotului cu rugozități granulate fine (vizibile la o putere de mărire de 100x), iar elitrele au reticulații fine. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale și unghiurile posterioare rotunjite. Elitrele cu marginile laterale ușor rotunjite, vârfurile elitrelor (luate izolat) rotunjite. Specie europeană comună, răspândită și în fauna noastră. Sub resturi vegetale descompuse. l=0,65-0,75
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vezi gen. Ptinella). Astatopteryx laticollis Perris La forma alata corpul este castaniu, cu vârful elitrelor de nuanță mai deschisă și cu abdomenul galben-maroniu. La forma aptera corpul are o nuanță roșcată. Antenele și picioarele gălbui. Capul și pronotul prezintă reticulații fine (vizibile la o mărire puternică 100 x) și sunt glabre, lipsite de peri sau acoperite cu o pubescență rară, greu vizibilă. Jumătatea posterioară a capului este prevăzută cu 2 carene încrucișate în forma literei ”X” și 4 gropițe adâncite. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lungi decât pronotul. Element european. l=0,50-0,60 mm. -var. biimpressa Rtt. Discul pronotului prezintă 2 impresiuni longitudinale. 2 Ptinella aptera Guerin (pallida Er., tenuis Csiki) Partea dorsală a corpului este lucioasă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul puțin mai îngust decât pronotul, acesta din urmă nu este de 2 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului ușor sinuate înaintea unghiurilor posterioare, acestea din urmă fiind ascuțite. Forma aptera: coloritul corpului gălbui, ochii complet atrofiați
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
noastre de literați, scriitori, pentru dinții resentimentari ai caniculei ce cade torențial din sferele înalte ale Instituțiilor lui Justinian, vizitate de către autor, pe domeniul istoriei literare. Mă refer, așadar, la zone mai umede, unde omenescul pare, totuși, îngăduit. Găsesc, în fine aici, și nu în sutele de pagini publicate ulterior de către autor, pe care le răsfoisem cu aceeași indispoziție fizică, de altfel demonstrația sa că doctorul Al. Șuțu ar fi scris un text larg despre boala lui Eminescu. Credeam că este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de doctorat, profesorul G. Ivănescu - „numeroase contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
nu cu acele plaje de spațiu infrareal hiperbolizat proprii literaturii minuitiste. Marie Redonnet nu descrie aproape deloc, ci acumulează sacade diegetice care fiecare ar putea fi punctul de pornire al unei vaste fresce psihologice. După 1986, Marie Redonnet scrie În fine romane, scurte, omnisciente, unde realismul clasic este subvertit cu totul altfel decît se Întîmplă În cazul minuitiștilor. Personajele participă la o cavalcadă narativă care curge cu repeziciune către un deznodămînt tragic adesea, dar, iarăși, n-avem de-a face cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În căutarea sîngelui sacru și Începuse, metodic, să spargă fiolele una cîte una. Ce vrăji mai făcea Zora? Devenise cea mai periculoasă criminală În serie din propriul apartament, răpunînd cu focuri de armă ba un frigider, ba o mobilă, În fine, lucruri, enervante, de la un moment dat insuportabile. A, da, și pentru că avea bani, cumpărase toate camerele clădirii În care locuia, neputîndu-se Înțelege cu vecinii și achiziționîndu-le pe rînd pe rînd locuințele. Lăsase liberă doar o Înca cameră, În afară de a ei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai puțin umblate. SCRIERI: Atelier de istorie literară, pref. Constantin Ciopraga
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]