4,728 matches
-
naturi automate” (p. 73). Textul rezumă „mitul despre originile științei”. Aceiași autori rezumau, în anii ’70, și „mitul științific de astăzi” apelând la un text al lui Einstein: „Printre toate imaginile posibile despre lume, care este poziția ocupată de imaginea fizicianului teoretician? Această imagine comportă cele mai mari exigențe privind rigoarea și exactitatea în descrierea raporturilor, așa cum se poate obține numai prin folosirea limbajului matematic...” („Prinzipien der Forschung”, în Mein Weltbild, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin, Viena, 1977, p. 108
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în multiple moduri constituie o axiomă a gândirii postmoderne. 232. Hlynka, Yeaman, op. cit., pp. 1-2. 233. C.P. Snow, The Two Cultures and the Scientific Revolution, Cambridge University Press, New York, 1969. Cartea a fost precedată de câteva articole în care marele fizician „deconspira” această taină a culturii europene moderne: separarea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. Din cauza acestui păcat, majoritatea celor care se pretind, cu inocență și bună-credință, oameni de cultură sunt de fapt niște semidocți. Ei stăpânesc fie domeniul artelor, al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
opera sa literară. Sub numele de romancier, va face operă de medic. Convins că pretutindeni în existență funcționează un strict determinism, Zola găsește că se poate „opera asupra caracterelor, asupra pasiunilor, asupra faptelor umane și sociale” întocmai cum chimistul și fizicianul operează pe corpurile brute și fiziologul pe cele vii. Personajul este „produsul aerului și al solului, ca planta” și de aceea scriitorului nu îi rămâne decât să întreprindă, fără preocupări de artă, de stil, „studiul exact al mediului”, stabilind „stările
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
independente. Suntem aici în prezența unei limite de principiu a analizei sociologice. Gradul ridicat al interacțiunii presupunând un număr mare de cazuri disponibile agravează dificultatea generată de numărul principial redus de fapte de care dispune sociologul. Variația contextuală a cauzalității. Fizicianul se așteaptă ca o relație empirică oarecare să fie de regulă invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ajută în realizarea obiectivelor sale. Critică aici devine relația dintre sectorial și global, dintre interesele unui subsistem și interesele colectivității în ansamblul ei. Din punctul de vedere al acestei relații, sociologul are o situație cu totul deosebită în raport cu alți specialiști. Fizicianul, angajat în rezolvarea unei probleme de fizică, poate să-și pună, desigur, și întrebări în legătură cu utilizarea socială a descoperirilor sale, să exploreze consecințele nonfizice ale acestora. Aceste întrebări sunt însă de tip moral și politic, inclusiv deci sociologic, și nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fizică, poate să-și pună, desigur, și întrebări în legătură cu utilizarea socială a descoperirilor sale, să exploreze consecințele nonfizice ale acestora. Aceste întrebări sunt însă de tip moral și politic, inclusiv deci sociologic, și nu fizic propriu-zis. Nu conștiința lui de fizician, ci conștiința sa de cetățean (morală și politică) sau conștiința sa sociologică îi poate permite sau interzice să se angajeze în rezolvarea respectivei probleme. În cazul sociologului, utilizarea rezultatelor cercetării sale, consecințele sociale ale soluțiilor pe care le promovează fac
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dovezi sunt necesare și ce metode ar trebui folosite în colectarea lor. Paradigma dominantă influențează chiar și desemnarea unor evenimente drept anomalii sau poate conduce la ignorarea completă a unor fenomene. Voi da un exemplu: am un prieten care este fizician specializat în particule sub-atomice. L-am întrebat cum putem ști că există quarcuri? Mi-a răspuns că știm deoarece avem construită o teorie care are cerința ca un anume tip de particule să existe într-un anume loc dintr-un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Timpul și spațiul sunt mai puțin relevante pentru subiectul său de studiu. Biologul nu este interesat de biografia bacteriilor individuale. Chimistului nu-i pasă deloc în care oraș sau în ce moment al zilei a fost creată o anumită substanță. Fizicianul poate ignora cu desăvârșire ce se întâmplă în modă, sau literatură, sau în strategia militară atunci când calculează viteza luminii. Dar, ca animale sociale, oamenii sunt creații ale timpului și spațiului. Suntem cetățeni angajați și devotați participării în viața socială contemporană
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în 1965. Devine asistent în cadrul aceleiași facultăți, pentru ca în 1969 să plece la Paris, unde obținuse o bursă „Joliot-Curie” la Universitatea „Pierre et Marie Curie”. În 1970, după terminarea stagiului, se stabilește în Franța. În același an va fi angajat fizician teoretician în cadrul Laboratorului de Fizică Nucleară și Energii Înalte al Centrului Național de Cercetare Științifică, iar în 1972 își susține doctoratul cu profesorul Robert Vinh Man, cu o teză despre difuzarea pion-nucleon. Între 1976 și 1984 este profesor la Berkeley
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Hermite că „numerele și funcțiile nu pot fi productul arbitrar al spiritului nostru; că ele există În afară de noi, cu același caracter de necesitate ca și lucrurile realității obiective, și că noi le Întâlnim, le descoperim sau le studiem, ca și fizicienii, chimiștii sau zoologii” (p. 61). Pe de altă parte, d1 Painlevé, care reprezenta mecanica, adăuga În același sens: „Este un adevăr netăgăduit astăzi că nu există științe raționale În Înțelesul strâns al cuvântului. Nici o știință nu se poate Întemeia fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă, neatârnate de principiul gravitației care le explică. Cauza este totdeauna extrinsecă fenomenului sau legii care-1 generalizează. Ea nu poate fi găsită decât Într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de interpretarea statistică a lumii microscopice. El a devenit, spre sfârșitul carierei, o prezență venerabila, dar pur decorativă. „Azi, în toamna vieții mele”, scria el cu două decenii înainte de a muri, „...nu cred că enigmă a fost rezolvată”. Pentru cei mai multi fizicieni, „enigmă” e de mult dezlegata, iar această și datorită operei lui de Broglie. Provenind dintr-o familie nobiliara din Piemont, Louis Pierre Victor Raymond de Broglie s-a nascut pe 15 august 1892 la Dieppe, în nordul Franței. Fiind cel
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
din 18 România). A continuat studiile universitare, cu intenția de a se specializă în drept, dar curând avea să fie influențat de Henry Poincaré să se orienteze către științe și matematică. Cu ajutorul fratelui său mai mare, Maurice, un bine cunoscut fizician, de Broglie s-a familiarizat cu teoria relativității și cu nouă teorie a cuantelor. „Aveam 19 ani”, scria el mai tarziu, „când am simțit cum se naște în mine vocația pentru fizică teoretică”. Curând a început lecturile în domeniu, a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cuantice. Problemă de care se ocupă de Broglie era esență finală a materiei, într-o perioadă în care nouă teorie atomică, dezvoltată de Niels Bohr și de Ernest Rutherford, părea să fie în egală măsură promițătoare dar și frustranta pentru fizicieni. Bohr dezvoltase o ingenioasă concepție asupra atomului, în care electronii erau plasați pe orbite bine definite în jurul necleului, de unde puteau sări sau pe care puteau reveni, dar acest model venea în contradicție cu diversele rezultate experimentale. Era destul de neplăcut, pentru că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
solidă”. Teoretic, ecuațiile lui de Broglie formează piatră unghiulara a mecanicii ondulatorii, dezvoltată doi ani mai târziu de Enwin Schrödinger. În ciuda susținerii lui Einstein, ideea lui de Broglie părea atât de bizară, încât inițial a creat foarte multă confuzie. Totuși, fizicienii americani, Clinton Davisson și Lester Germer, au înțeles esență lucrărilor lui Schrödinger pe tema mecanicii ondulatorii. Experimentele lor de la Bell Telephone Laboratories din 1927, în care au examinat ce se întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
manifeste interes față de fizica aplicată și multe din lucrările lui ulterioare abordau probleme practice legate de energia atomică și de acceleratoarele de particule, de optică și cibernetică. Ajungând o personalitate proeminenta a științei franceze - amplasat în micul panteon al marilor fizicieni din această țară - de Broglie a scris foarte multe cărți, atât pentru uzul oamenilor de știință, cât și pentru popularizarea științei. A scris „Teoria cuantelor” în 1924, “Introducere în mecanică ondulatorie” în 1930, „Date ale fizicii noi”, 2 volume, 1941-1943
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Materie și lumina”, scrisă în 1937; „Revoluție în fizica”, în 1953; „Interpretarea actuala a mecanicii ondulatorii”, în 1964, iar la sfârșitul vieții, „Cuante, spațiu și timp”. De Broglie a murit pe 19 martie 1987. ERNEST RUTHERFORD (1871-1937), cel mai mare fizician experimentator al sec. XX PAUL-BOGDAN BOIȘTEANU, clasa a XII-a C Ernest Rutherford este în general considerat cel mai mare fizician experimentator al secolului al XX-lea. El a inițiat studiul radioactivității și al fizicii nucleare. Pe langă marea lor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
vieții, „Cuante, spațiu și timp”. De Broglie a murit pe 19 martie 1987. ERNEST RUTHERFORD (1871-1937), cel mai mare fizician experimentator al sec. XX PAUL-BOGDAN BOIȘTEANU, clasa a XII-a C Ernest Rutherford este în general considerat cel mai mare fizician experimentator al secolului al XX-lea. El a inițiat studiul radioactivității și al fizicii nucleare. Pe langă marea lor importantă teoretică, descoperirile lui au avut o gamă largă de aplicații: arme nucleare, centrale nuclearo electrice, trasori radioactivi, datarea radioizotopica. Impactul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mult decât o noua tehnică, pentru că ea a derivat din ideile de bază asupra compoziției chimice a Universului. De asemenea, a deschis o fereastră spre trecutul îndepărtat al omenirii și o perspectivă asupra galaxiilor îndepărtate. Ea reprezintă contribuția însemnată a fizicianului american, Willard Frank Libby, la dezvoltarea patrimoniului științific al omenirii. Unul din foarte puținii fizicieni proveniți dintr-un mediu rural, Willard Frank Libby, s-a născut pe 17 decembrie 1908 în Grand Valley, Colorado. Tatăl lui, Ora Edward Libby, era
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
chimice a Universului. De asemenea, a deschis o fereastră spre trecutul îndepărtat al omenirii și o perspectivă asupra galaxiilor îndepărtate. Ea reprezintă contribuția însemnată a fizicianului american, Willard Frank Libby, la dezvoltarea patrimoniului științific al omenirii. Unul din foarte puținii fizicieni proveniți dintr-un mediu rural, Willard Frank Libby, s-a născut pe 17 decembrie 1908 în Grand Valley, Colorado. Tatăl lui, Ora Edward Libby, era fermier și nu avea decât trei clase primare, iar mama lui a fost Eva Maz
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nume a fost atribuit numărului de molecule cuprinse într-un mol de substanță. Secolul al XIX-lea a fost fructuos pentru concepția atomista. Primul care a intuit existența electronului, fără a-l denumi ca atare, a fost Michael Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare. Faptul în sine era revoluționar, deoarece chimia secolului al XIX-lea, care s-a folosit intens de concepția atomista pentru a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
vorbi abia după începutul secolului al XX-lea. Atunci apar primele întrebări (urmate de rezolvări) pe tema structurii interne a atomului și se iese din limitele concepției atomist-moleculare (care se oprea la atom), căreia i-au fost tributari chimiștii și fizicienii secolului al XIX-lea. Descoperirea radioactivității, recunoscută istoric că primul pas spre studiul structurii atomului, nu a răspuns la întrebările: ce este în interiorul atomului? Are acesta o structură? Descoperirea lui Planck a deschis un nou orizont spre înțelegerea naturii: discontinuitatea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Din studiul devierii particulelor α el a ajuns la concluzia că atomul nu este compact, ci se comportă ca și când aproape întreaga să masă ar fi concentrată într-un “miez” central, încărcat electric pozitiv. Împrumutând o idee mai veche (ce aparținea fizicianului francez Jean Perrin), ideea analogiei cu sistemul solar, Rutherford și-a conceput modelul în felul următor: un “miez” central, nucleul, de dimensiuni foarte reduse, încărcat pozitiv și în care este concentrată, practic, întreaga masă a atomului, în jurul lui, pe orbite
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
atomului, în jurul lui, pe orbite circulare, asemenea planetelor, se rotesc electronii, iar forță care îi ține pe aceștia legați de nucleu este atracția coulombiana. Modelul atomic al lui Bohr ținea cont de nouă teorie a cuantelor. Analizând modelul lui Rutherford, fizicianul danez Niels Henrick David Bohr (1885-1962) a ajuns la concluzia că principala deficiență a acestuia (pierderea de energie prin radiație) poate fi înlăturata formal dacă se considera că electronii se mișcă în atom numai pe anumite orbite (orbite staționare), circulare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
studiul structurii atomului. Faptul că ea reușea să explice apariția liniilor spectrale a fost tocmai o dovadă că în interiorul atomului se petrec fenomene care scapă ochiului omenesc, ca atomul nu este ultima diviziune pe scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice, apoi de către Bohr însuși și de alți fizicieni specializați în teoria cuantelor, modelul atomic al lui Bohr s-a dovedit eficient în ceea ce privește explicarea unor fenomene legate de învelișul electronic
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]