2,084 matches
-
teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între 2 și 15 cm, plate, convexe sau în ronde-bosse, simple sau decorate, având marcate detaliile anatomice (fizionomie, sâni, sex, picioare), au fost recuperate fie ca obiecte izolate, fie din inventarul unor depozite, cum este cel de la Cărbuna, R Moldova (R. R. Andreescu, 1995; 1997; 1998; 2002; I. Andrieșescu, 1924; D. Bailey, 2005a; 2005b; C. Bem, 2008; D.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Iluzia cea mare), dorința de autentic, ascunsă în spatele măștilor și convențiilor sociale (Masca). În Gambit (1990) se utilizează formula romanului polițist, dar ținta e de a scoate la suprafață dramele unor protagoniști marcați de întâmplări din copilărie sau din adolescență, fizionomiile acestora fiind conturate cu acuratețe. Romanul Cicatricea (1996) e mai elaborat și vrea să ofere mai multe chei de lectură. Pe o intrigă aparent simplă - pe patul de moarte o mamă își cheamă cei nouă copiii, tot atâția câte zodii
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru geografia românească, expresia „legilor necesare ale determinismului social”. „Suntem o țară în majoritate de țărani și istoria ne arată că toate societățile manifestă fizionomia elementelor lor dominante în producția lor economică. Simpatic sau antipatic, țăranul e o realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asemenea caracteristici fizice speciale cum ar fi: bolta palatină înaltă, strabism, urechi mari, fața prelungă, slabă tonicitate musculară, uneori ușoare anomalii la valvele mitrale. Cei mai mulți prezintă acel aspect caracteristic de față prelungă și urechi mari, existând copii fără această fizionomie. Multe spitale și laboratoare medicale efectuează teste de sânge în vederea punerii diagnosticului de sindrom X-fragil. Sunt recomandate o serie de tratamente, inclusiv medicație pentru problemele comportamentale și terapii senzoriale sau de dezvoltare a vorbirii. De asemenea, familiilor le este recomandată
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
modelului depinde, printre altele, și de următorii factori: starea socială a modelului; vârstă și sex; consecințele comportamentului modelului; valoarea pe care comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
sindroamele psihopatologice și nosologia psihiatrică. Ne aflăm în fața a două tipuri de „enunțuri” și de „discursuri” referitoare la fenomenele psihice morbide: psihiatria și psihopatologia. Discursul psihiatriei clinice îl regăsim în sfera nosologiei, a definirii, descrierii și clasificării bolilor psihice, după „fizionomia și evoluția lor” (G. Amado). Elementul axial este reprezentat în acest discurs clinic de cauzalitatea și natura bolii psihice. Discursul psihopatologic pleacă de la etichetarea simptomelor tulburărilor psihice ca „forme particulare de limbaj”. În acest caz interesul este deplasat de la „cauză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care acesta o face examinatorului. Sunt avute în vedere următoarele aspecte: a) tipul constituțional, biotipul (longilin-astenic, picnic, atletic sau displastic) din care se poate deduce „predispoziția” persoanei respective către o anumită stare morbidă corespunzătoare psiho-tipului acestuia (introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dragostea pentru profesiunea medicală manifestată prin: curiozitatea față de „bolnavul-caz”; satisfacția reușitei vindecării; blândețea; sentimentul datoriei împlinite; dezinteres față de recompense. Pentru reușita activității medicale, se cer medicului câteva calități obligatorii reprezentate prin următoarele: 1) calități fizice: sănătate, ținută și atitudine corecte, fizionomie plăcută, sobrietate; 2) calități intelectuale: bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună a faptelor observate și o corectă înțelegere și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindroamele mimice ale stuporii și inerției; - sindroamele expresive ale puerilismului mintal sau manierismului; - sindroamele mimice din cursul stărilor confuzionale sau pseudoconfuzionale; - sindroamele expresive ale simulării sau suprasimulării. 1) Tulburările expresiei mimice Mimica este definită ca reprezentând ansamblul de jocuri ale fizionomiei, atitudinile și gesturile prin care sunt exprimate în exterior stări afective sau idei ale unei persoane. Din punct de vedere psihologic, A. Dromard distinge două aspecte ale mimicii: mimica emotivă involuntară și mimica ideativă voluntară. Tulburările de expresie mimică se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cursul stărilor obsesivo-fobice, - stările ipohondrice asociate cu falsa impresie a unor afecțiuni ale organelor interne. Tulburările de personalitate Cadrul psihologic general Personalitatea este sinteza tuturor elementelor care concură la organizarea psiho-mintală a unui individ, pentru a-i da o fizionomie proprie. Ea se fundamentează pe constituția somato-psihică, dispozițiile acesteia ca potențialități proprii, precum și pe influențele din exterior (mediul fizic, familie, nivel de educație, cultură, profesionalizare, viață socială etc.). După A. Porot, orice personalitate se caracterizează prin următoarele aspecte psihologice: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Proiecte universitare (2001) rezumatele unor cursuri susținute în fața studenților, despre metamorfozele personajelor în artă, retorica negației și a contestației, anatomia dramaticului în sensul abordării teatrului ca spectacol sau ca literatură și despre „manierele de altădată”. Acest din urmă subiect vizează fizionomia unei colectivități așa cum reiese dintr-o incursiune printre cărți românești publicate de la 1800 încoace care au ca subiect convenții retorice ale „epistolelor elegante”, coduri de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
temă normele comportamentale. Comentariul introductiv al secțiunilor încearcă să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural ce le-a dat naștere și să traseze cadrul receptării în prezent a unor astfel de texte. Lucrarea ține de istoria mentalităților și de reconstituirea fizionomiei poporului român în vederea înțelegerii adecvate a manifestărilor sale literare și culturale. Întreprindere similară, dar pentru un orizont mai vast, Strategii ale comportamentului european (2003) analizează tipuri de comportament și existență umană, de la cavaler, curtean, gentleman până la întreprinzător, politician și „omul
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
temeinice. știm, de acum, care i-au fost principalele etape și începem să-i întrevedem și să-i înțelegem din ce în ce mai bine particularitățile (cărora cei mai mulți dintre noi le-am resimțit direct înrâurirea). Nu este însă mai puțin adevărat că, deocamdată, în fizionomia acestui regim interesează mai cu seamă trăsăturile care privesc partea lui „neagră”, represivă și distructivă (ceea ce, mă grăbesc să adaug, e absolut firesc, cu atât mai mult cu cât această parte tinde să fie ori ocultată, ori banalizată de cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intoxicată” și „prelucrată”, un gigantic experiment social pe cobai. Erau testate astfel potențialul de nemulțumire, impactul posturilor de radio occidentale, reactivitatea la bancuri și critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți să nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mâinii și a picioarelor) - 1 punct; - prezența călcâiului - 1 punct; - coordonarea motrică a conturului - 1 punct; - coordonarea motrică a articulațiilor - 1 punct; - coordonarea motrică a articulației capului - 1 punct; - coordonarea motrică a brațelor și gambelor - 1 punct; - coordonarea motrică a fizionomiei - 1 punct; - coordonarea motrică a articulației trunchiului - 1 punct; - prezența urechilor - 1 punct; - poziția și proporția corectă a urechilor - 1 punct; - detalii oculare: gene, sprâncene - 1 punct; - detalii oculare: pupile - 1 punct; - detalii oculare: proporția ovală a orbitei - 1 punct
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lui P., Glasul sufletului și al trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind de Aron Cotruș, și exprimă oarecum simplist durerea, revolta și speranțele celor înrobiți. Volumul anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944) și Dragoste (1945), el devine un cântăreț al universului folcloric țărănesc, recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Și acest lucru e mai evident în cel de-al doilea roman - cel politic și social - pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
a debutat în 1879, „Literatorul”, „Epoca”, la „România liberă” și „Revista nouă”, unde era și redactor. Articolele sale pe teme diverse din „România liberă”, făcute cu un condei incisiv, uneori caustic, iau în derâdere moravuri ale vieții politice, parlamentare, surprinzând fizionomii și atitudini caracteristice. Însemnările din „Binele public” și le-a înmănuncheat în culegerea Observări sociale și morale (1881). Sunt meditații, copleșite de poncife, asupra nestatorniciei destinului, asupra familiei și societății, a sărăciei și bogăției, a fericirii. În fiziologiile lui (ciclul
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
pretinsa „luptă” împotriva p. nu putea decât să genereze p. De fapt, astfel de campanii erau un mod de a substitui un canon tematic și discursiv care ieșise din prioritățile propagandei partidului cu noua ficțiune referitoare la „realitățile vieții noi”, fizionomia de clasă a oamenilor, sentimentele îngăduite a se exprima, imaginea asupra trecutului. Astfel, alt articol de răsunet în epocă, Împotriva manifestărilor proletcultiste în literatură, semnat de Mihai Gafița în „Viața românească” din 1951, având drept scop să „denunțe” „manifestările” p.
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
oameni, realizat în acea perioadă de Camil Petrescu, răspundea strict acestei exigențe, prezentându-l pe Bălcescu drept exponent al maselor. Începutul realismului socialist a coincis cu astfel de recuperări „critice” în domeniul „moștenirii culturale” - în fond anexări și reconfigurări ale fizionomiei unor mari înaintași, începând cu Eminescu, Caragiale, Creangă -, apoi cu denunțarea unor „isme”: modernism, formalism (vizând notele de avangardism și scriitura necanonică), cosmopolitism, naturalism (adică realismul nud, neconvenabil dezideratului „vizionar” al doctrinei). Ca o specie de formalism este tratat și
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
Drăgan, V. Scripcaru, Gh. Gh. Neculau, I. Ciupală, Vasile Dorneanu. În articolul-program se spune: „Nu urmărim deci fundarea nici unei școli, care să-și găsească realizarea în expresia monumentală și dinamică a vreunui curent literar, cultural și social, care să modifice fizionomia universului. Unicul nostru scop se limitează la coordonarea formală și statică a unor idei”. P. a beneficiat de colaborarea unor poeți precum George Nimigeanu, Artur Enășescu, E.Ar. Zaharia, Mircea Streinul, alături de care scriu și Vasile Dorneanu, Haralambie Mihăilescu, Ioan
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
epocă, de specificul etnic și de temperamentul autorilor polonezi și al celor români. Căci P. așază în paralel versiunile polone și românești, scoțând în relief diferențele și explicându-le aplicat pe cât mai multe paliere, uneori comentariul aducând chiar a pledoarie. Fizionomia polonistului este completată de contribuția sa la realizarea mai multor manuale și a unor traduceri. SCRIERI: Confluențe culturale româno-polone, București, 1976; Studii polono-române, București, 1994. Traduceri: Marian Naszkowski, Zile de neliniște (Amintiri din deceniul al patrulea), București, 1963, Anii încercărilor
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
societății mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie sunt puse în relație cu aspectul fizic, cu fizionomia. Repovestită cu umor fin, O alergare de cai (Scacica), împletind două istorii de dragoste, una romanțioasă și alta, galantă, a naratorului însuși, schițează cu ascuțime un tablou de epocă. Un ochi lucid, malițios scrutează în final iluziile din tinerețe. Despre
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
vin la revistă Mihai Săulescu și G. Bacovia. Grupul redacțional se sudează în anii premergători primului război mondial și datorită unor întâlniri săptămânale, ce iau aspect fie de ciclu de conferințe, fie de cenaclu deschis, ceea ce asigură N.r.r. o fizionomie distinctă între celelalte periodice. Redacția mai întreprinde două anchete ample, una internațională în 1913 - Problema balcanică în fața Europei culte, cu participări notabile: Gustave Le Bon, Félix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Émile Boutroux ș.a - și alta, restrânsă la
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
principala atitudine ce va anima preocupările redacției: veștejirea politicianismului. Într-un articol cu caracter de bilanț, În marginea anului literar, Ion Pas dezaprobă tendința preponderent tradiționalistă din literatura română, considerând-o vetustă și prăfuită. Autorul pledează pentru racordarea literaturii la „fizionomia vieții sociale”, care „e cu totul alta decât cea de dinaintea războiului”, afirmând că „literatura noastră de până acum, cu miros de sulcină și de opinci, și-a avut rostul său”, devenit revolut. Rubrici: „Cărți. Reviste”, „Pe marginea cărților”, „Mărunte”, „Tribuna
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]