2,229 matches
-
și savurată decât dacă se referă la ceva ce este, într-un anumit sens, epuizat și scos din circulație. Pretenția de a înțelege contemporaneitatea este, de aceea, adeseori, percepută ca un soi de violență conceptuală, ca o imobilizare de energii fluide și amorfe ale absolut necesarului (dar insuficientului) acum din prezent într-o formă care poate fi înțeleasă și exprimată verbal grație deciziilor fundamentale și irevocabile ale selecției critice" (Steven Connor, op. cit., p. 13 [s. a.]). 6 Kirsten Simonsen, "Planning on "Postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ele, pentru a înțelege, astfel, detaliile globalizării financiare. Majoritatea dezbateril or actuale tinde să caracterizeze principala tensiune din cadrul finanțelor globale ca pe una dintre statele-națiuni centralizate, ierarhice și care-și urmărește propriile inte rese, pe de o parte, și piețele fluide, element are și foarte competitive, pe de altă parte. Problematica analizată în cadrul ac estor dezbateri se referă la car dintre cele două realități ar trebui să ne opr im sau care dintre ele să fie predominantă. e 2.2.4
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
găsirea unei alte părți cu care să realizeze tr anzacția dorită, în timp ce diferența sau spread ul dintre prețul la care o valoare poate fi cum păr ată și prețul la care poate fi vândută este ridicat . C omerțul este mai fluid, iar spread-ul, mai îngust în piețele mai lichide. Deoarece lichiditatea aduce beneficii aproape tuturor, tranzacțiile se concentrează, de obicei, în p ieț e cu mai mulți participanți. * Transparența, disponibilitatea de informație promptă și completă, este legată de t arentă, cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
publice difuze, care cuprinde toată Europa (...) și care este susținut de o societate civilă compusă din grupuri de interese, organizații non-guvernamentale, de inițiativă și organizații ci-vice"24. Va trebui ca cetățeanul european să se obișnuiască cu o scenă politică din ce în ce mai fluidă, în care numărul actorilor se multiplică; o scenă politică care depășește regulile clasice ale dramaturgiei unitate de timp, loc și de actori. Marele risc este că acest spațiu civic pluralist păstrează, pentru o mare perioadă de timp, o structură orleanistă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
clar și stabil, atunci este evident că acțiunea în sine nu mai este contestată ca pînă acum. În zilele noastre sînt rari cei care mai sugerează diluarea Uniunii într-o vastă zonă economică de liber schimb sau într-o confederație fluidă, așa cum declarau fără scrupule anumiți șefi de stat sau de guvern în anii șaizeci. În al doilea rînd, aceste discuții ilustrează nemulțumirea numeroșilor intelectuali și a liderilor politici față de sistemul comunitar construit prin decizii succesive, fără o viziune sau un
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
putea duce spre aceeași formă de diluare analitică 34. Dar, poate că acest concept reprezintă realitatea unei politici post-moderne, ale cărei repere spațiale, temporale și ideologice vor fi condamnate să dispară. Poate că esența politicii contemporane constă tocmai în caracterul fluid, instabil, amorf al "guvernanței", ceea ce o distinge de etapele sale anterioare. În fond, aceasta era, nu cu mult timp în urmă, părerea lui Jürgen Habermas, gînditor deosebit de respectat. Într-o prefață din 1990 pentru opera sa clasică despre geneza spațiului
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fi încarnată în membrii unei colectivități (...). Suveranitatea populară complet dispersată nu poate să se încarneze decît în forme de comunicare fără subiect (...) care reglează fluxul formării opiniei și al voinței"35. Cu alte cuvinte, este vorba de un spațiu public fluid, care corespunde unui sistem politic la fel de imperceptibil. De atunci însă, filosoful german pare să-și fi schimbat radical părerea. Adeptul de ieri al unui spațiu public amorf a devenit astăzi, atît prin scrierile sale cît și prin conferințele publice 36
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Psihologia consonanței susținută de medicul militar Șt. Odobleja (1902-1978) aparține tot ciberneticii. El prefera pentru explicarea creației reguli ca echivalența, compensația, reacția, alternanța, antrenamentul, reversibilitatea și consonanța. Psihologii consideră că, pentru înțelegerea creativității, avem nevoie și de noțiuni ca inteligență fluidă, gândire divergentă, gândire direcționată creatoare, gândire laterală, bisociație și altele. Ei insistă și asupra unor condiții ca detașarea emoțională și cognitivă, empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel legat de gestul „eliberator“ al secularizării, precum și cel legat de deschiderea comunicativă a spațiului public. Povestirea experienței urbane, așa cum o realizează Benjamin, le atinge pe toate în faptul lor originar de a fi, pentru a le surprinde caracterul tensionat, fluid, indecis. Cele trei „mituri fondatoare“ ale modernității, odată asumate ca momente ale experienței urbane, sunt și deconstruite, înscrise în forme dialectice, și astfel, imaginea modernității ca atare de vine o pluralitate de măști sau, altfel spus, un „colaj“ de texte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumea devine un spațiu al efemerității, al trecerii dezvrăjite. Aici însă, un nou mod al experienței îi poate „reface“ frumusețea: „eine neue Schönheit in dem Entschwindenden fühlbar macht.“ Metropola, cum voi încerca să arăt, își descrie contururile în această lume fluidă. În experiența urbană se configurează cu noașterea acestei noi lumi. Descrierile urbane ale lui Benjamin, cunoașterea fragmentară a flaneurului survin în urma și pe ruinele înțelepciunii povestitorului. Arhetipurile acestuia din urmă, marinarul și țăranul, suferă o mutație. Gestul povestirii stătea în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
specific de cunoaștere: prin schițarea unei fizionomii a acesteia, prin identificarea acelor urme și trăsături care conferă trecătorilor un chip. Este o modalitate de a asuma alienarea specifică vieții metropolei prin identificarea exterioară a mărcilor care conferă celorlalți o identitate fluidă, con struită ca diferență. Trăsăturile identificate ca fiind individuale se dovedesc a fi de fapt trăsături tipologice, ele stau sub legitatea colportajului și creează un univers fantomatic (o aparență „infernală“, după cum o numește Benjamin pe urmele lui Baudelaire), din care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu caracterul participativ (participatory) al culturii Internetului. Comunitatea virtuală este în țeleasă nu ca simplă comunitate a utilizatorilor Internetului, ci ca o comunitate a creatorilor - de informație, de servicii sau, pur și simplu, de conexiuni care conferă consistență acestui mediu fluid. La fel, înțelegerea flaneurului ca „origine“ a lumii urbane se opune imaginii sale ca simplu consumator pasiv al acesteia, ca „vagabond“ anonim. Redesenarea figurii flaneurului ca web-surfer, încercată de Lindgren, pune, cu toate acestea, accentul pe latura subiectivă a privirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și de a regăsi înțelesul temporalității ca durată plecând de la momentul actual al crizei. În sens larg, pentru Benjamin experiența determină survenirea absolutului în limitele derizorii ale detaliului material, ale gestului mărunt sau ale prezenței discrete și anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sunt deconstruite, raporturile subiective se redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea, dreptul la cuvânt.“ Cafeneaua devine un labirint viu, înscenare a pragurilor care, odată trecute, oferă accesul către natura fluidă, efemeră a orașului. Geamul cafenelei devine filtrul deconstructiv prin care mulțimea, clădirile, străzile ajung să fie privite: el reprezintă, se poate spune, mediul privilegiat al experienței urbane, la fel cum, mai demult, oglinda reprezenta mediul experienței metafizice. Un alt exemplu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
schimbare, orașul reprezintă locul în care șantierul devine un loc familiar, cotidian. Spre deosebire de alte spații, spațiul urban (mai ales cel al marii metropole) este unul al trans formării, al remodelării impuse deopotrivă de legea progresului și de cerința unei mereu fluide noutăți. Șantierul reprezintă originea acestui spațiu, cea care îi conține, deopotrivă, temeiul formei sale prezente și posibilitățile sale neactualizate. Fascinația copilului pentru locurile de construcție reprezintă, în amintirea târzie, o formă paradiziacă de cunoaș tere a acestei origini: „The child
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumea obiectelor. Mai târziu, felinarele cu gaz ale Parisului se vor afla, de asemenea, în centrul experienței urbane a flaneurului. Spre deosebire“ de iluminatul electric, instantaneu, total și anonim, slab surogat al luminii diurne, iluminatul cu gaz este treptat, șovăitor, fluid. Primul are un rol preponderent instrumental, acela de a asigura condiții pentru continuarea activității din timpul zilei, de a face practicabile străzile, în ciuda întunericului nopții. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are pentru Benjamin o semnificație ma gică, aceea de a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
heutiges, fließendes, funktionales Dasein herantreten, desto mehr schrumpft der Umkreis des Pho togra phierbaren an ihr.““ Ceea ce poate fi fotografiat constituie, de fapt, singura modalitate în care poate fi revelată esența unei lumi care, în mod primar, este fără de esență, fluidă, incertă. Infinitul șantier urban, șantier al spațiului și al timpului, ge nerează o dilemă importantă a reprezentării: cum poate fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul lecturii pe care am încercat-o aici este oarecum unul paralel. Am vizat în primul rând recompunerea fragmentelor lui Benjamin în așa fel încât să devină vizibil mecanis mul fizionomiilor sale fluide. Ontologia slabă a vaselor sparte din învățătura lui Isaac Luria, pe care autorul german o recuperează ca ontologie a lumii istorice a secolului al XIX-lea, „generează“, oarecum mistic, scriitura fragmentară din PassagenWerk sau din Copilărie berlineză... Lectura acestor texte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
279 este reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de părul auriu, care pare să traseze o a doua ramă a tabloului, perlele accentuează caracterul decorativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stabilindu-se, mai degrabă, o legătură de rudenie, ca între creator și creația sa. Este totuși acesta o pradă a lor, își devorează, sufocă ele creatorul? Reușește el să le materializeze suficient sau rămân la stadiul amniotic al unor făpturi fluide, evanescente? Paciurea reda condiția artistului captiv al propriilor fantasme creatoare, asaltat de propriile sale idei-ficțiuni-vise (chimere), sau poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu ceva din aspectul monolitic și impenetrabil al figurilor mayașe sau a statuilor gigant din Insula Paștelui. Este una dintre puținele reprezentări ale himerelor în care corpul respectă datele anatomice, în care proporțiile nu sunt bulversate și materia nu devine fluidă. Reflexul niciunei emoții, a niciunui gând nu răzbate dinspre această creatură-carapace, pregătită parcă pentru luptă, tulburătoare în fixitatea obsesivă a privirii accentuată de frontalitatea sculpturii. Determinant pentru seria himerelor paciuriene sunt anii 1927, 1928, când sculptorul realizează cele trei himere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diagramei ar indica și faptul că substanța existenței noastre culturale este alcătuită în mai mare măsură din cultură populară decât din folclor sau cultură de elită. Apoi, relația dintre cele trei forme (folclor, cultură populară și cultură de elită) este "fluidă", cu granițe neconturate, ceea ce permite oricui să treacă de la un tip cultural la altul 20. În concluzie, cultura populară este văzută ca o combinație între celelalte două forme: este transmisă oral și în scris (prin mass-media și cărți); publicul este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]