2,002 matches
-
Introspectie > 4 SONETE- (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonet de cvartet Primăvara cântă Cucul, dintre frunze de salcie. Mierla-i ține companie, de când înfrunzește nucul. Apoi glas de Ciocârlie fluieră-n pădurea deasă, când Cocorii vin acasă și cântă de bucurie. Matinal, codrul răsună zi de vară până-n seară, pe soare și vreme bună. Iubirea renaște iară și perechi în ea adună, pentru iluzii de-o vară. Sonetul dorinței Cu
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
Iar peste toate acestea, glasul de clopot al bunicului, Ioniță Crețeanu. Și cântările tatălui meu, Dumitru Crețeanu. MM: Vorbiți, vă rog, despre personalitățile care v-au influențat devenirea. La mine în sat, prin anii șaptezeci ai secolului trecut, viețuiau trei fluierași, unul mai talentat ca altul: Crețeanu Gheorghe, Dincă Nicolae, Dincă Radu. Ei îmi sunt modele de curăție sufletească, puritatea interpretării lor mă urmărește pretutindeni. Fără ei, structura mea sufletească ar fi fost searbădă, ștearsă. Săracă. MM: Ce v-a atras
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
erau nepoți cu drepturi egale în inima fiecăreia. Cele două gospodării erau despărțite de un gard de lemn, înalt de doi metri, dar asta nu-i împiedica pe cei doi ,,drăcușori'' să se agațe și privind printre crăpăturile lui, să fluiere și să se strige unul pe celălat în fiecare dimineață, pentru a se îndemna la joacă. De cele mai multe ori, Vasilică era primul care își făcea prezența lângă gard și Ghiță era prezent imediat la apel. Dacă se întâmpla vreodată să
CĂPITANUL VASILE (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341200_a_342529]
-
în drum și să plesnești ca Dumitru lui Tatu, că vezi frate: era mare nenorocire dacă nevastă-sa îl înșela cu Ilie Bobolete din curmătura Peșteniții. El se duse, fie-i țărâna ușoară!... iar pe Floirica o doare-n catrință: fluieră și cântă pe uliță. - Păi... cam așa pății și eu. - Ia vino și stai aici pe bancă, și spune-mi cum se-ntâmplă, că doar ți-s prieten de când ne știm. S-a așezat pe banca din fața porții lui Ion
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
loc pe banca așezată la umbra stejarului și urmărește o reprezentație din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesă exilată în Siberia, apoi eliberată și recompensată cu ferma din această pustă, cu zeci de hectare. După ce terminase micul expozeu, bărbatul fluieră scurt și prietenos, semn la care apăru din pâlcul de copaci un cal negru și zvelt. La prima lovitură de corbaci, răsunând sub forma unui ecou spiralat în aer, calul se așeză în genunchi în fața stăpânului; la a doua lovitură
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
mea. În acel moment greu am constat două aspecte iluzioniste: 1. Cei doi s-au în urcat autoturism dar, fiecare în altul ... șiii ... 1 bis. Eu nu-mi găseam mașina. Norocul nostru a fost cu alarmele declanșate ce și-au fluierat stăpânii. Din trei pumni și 4 (patru) palme mi-am găsit urgent mașina. Din acest punct, oamenii și lucrurile s-au încurcat rău de tot. Nu știam care e șoferul. Eu care eram pe bancheta din spate, nu aveam volan
DECA ... HÂC!...RAŢIE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342136_a_343465]
-
banii victorios și-i bagă în buzunar cu tot cu mână dar, îi scoate repede și-i mai numără odată. Sunt toți. Îl căută cu privirea pe Titi ce ramăsese statuie ca într-o reclamă pentru chipsuri. Stop-cadru eficient pentru Sile. Îl fluieră prietenește chemându-l: - Băă! Vino mă tâmpitule încoa'!... - Hai, d-le! - veni el timid și fără încredere. Ce-am făcut?... Dacă vreți mă leg la ochi ... Nu mă mai uit ... - Vino măi, șmechere! Ai fost pe fix la prima cheie
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
că nu ești prost?...Scuză-mă!... N-am vrut să te jignesc. Ești deștept, d-le! Gata! Batem palma!... Am plecat să mai caut un șahist maiestru în fraiereli - declanșă Sile acțiunea plecând cu cutia de șah la subțioară și fluierând candențat o melodie compusă pe loc. Titi îl conduce cu privirea zâmbind complice. Parcă știe de undeva melodia asta. Sigur e un plagiat. Investigația lui muzicală este întreruptă de apariția sau, reapariția lui Fane: - A plecat bou' ăla, mă? - Zburdă
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
un motiv anume să mă pun bine cu moșu Klesch, să mă ia și pe mine cu el în pădure, se vorbea că ar avea o fluieriță..., cum să vă zic, una cu făcătură, dacă vă vine să credeți! Cică fluiera cu ea și venea căprioru ață la el, de unde se afla, de unde nu se afla, venea parcă adus de naiba în fața lui!... Ca la comandă, lucru de mirare, zău vă spun! Mă, zic atunci în mine, așa ceva n-am mai
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
nu se afla, venea parcă adus de naiba în fața lui!... Ca la comandă, lucru de mirare, zău vă spun! Mă, zic atunci în mine, așa ceva n-am mai auzit de când mi-s viu pe lumea asta! Cum adică tu să fluieri ca la un câine, ca la un animal de casă și acela să iasă la tine să-l puști?!... Ce vorbești, frate, păi așa ceva trebuia văzut musai cu orice chip! Și n-am mai avut pace de când m-am hotărât
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
reacționează. Nu cumva o să se bucure? Și atunci scoate frânghia pe care o pregătise pentru momentul fatal și după ce îi încearcă tăria în cârligul de la lustră, mută masa lângă șifonier, se urcă pe un scaun și începe să își petreacă fluierând legăturile pe după omoplați. Văzuse el odată într-un film american cum un șerif sperie cu trasul pe sfoară un bandit care ia totul în serios și acesta varsă toate ponturile. Legătura în jurul gâtului, numai de formă, astfel că atunci când va
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
fi Ponta român? Căutați vă rog influențele sângelui părintesc cum a-ți făcut la domnul Claus Werner. Poate Doamna Senator Firea să poată găsi că vrea „prea mulți copii”, că strămoșul X a păscut oile prin Basarabia sau măcar a fluierat în biserică. Totul este posibil dacă vrea. Și a vrut. Nu cumva este Ponta creștin de rit vechi și sărbătorește Crăciunul de Paște? Românu-i prost de bun. Înghite orice. Chiar și bacșișul turcesc, marele venit recuperat recent la bugetul statului
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
trimitem gândurile de iubire prin ea.» Nevăzând Carul Mare, Victor Roșianu a făcut un salt ca o panteră și a pătruns în unghiul mort al mitralierei. L-au urmat și ceilalți doi. Neamțul, presimțind ceva, a început să tragă. Gloanțele fluierau pe deasupra lor. Căpitanul a început să se târască până sub prima fereastră prin care se trăgea cu mitraliera. A scos cu precauție o grenadă. Le-a făcut semn celor doi soldați să se posteze în fața ferestrei a doua, prin care
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
metri de la cap la coadă și 15 metri de la coadă la cap!”. Era mare zarvă și mare forfotă. Părinții cumpărau copiilor jucării, cel mai adesea făcute din lut ars, având forme de păsări care scoteau tot felul de zgomote când fluierai în ele. În unele se punea puțină apă și când suflai se auzea și zgomotul apei care se zbătea în interior. Alte jucării erau făcute din lemn, uneori chiar din os. Pe cap își puneau pălării, șepcuțe, coifuri strident colorate
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
să nu ia pământ prea mult. El și tot neamul lui erau oameni nevoiași, învățați cu sărăcia, aveau pământ puțin, mai lucrau și pe moșiile boierilor satului. Nu credea că are nevoie de cine știe ce întinderi mari de pământ. Mergea alene, fluiera un cântecel, asculta meșteșugul din glasurile păsărilor din luminișuri, admira florile din largile poieni, nu se sătura să privească holdele de ovăz și de secară de o parte și alta drumului său. Își făcea și-și refăcea socoteli cât pământ
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
ca vânzător, Nae, că te văd cam aglomerat. Ce zici? --Nțțț! Pe mine nu mă duce nimeni, nea Mototoleo. Nu vezi că n-ai față de negustor? Ce ți-ai zis mneata: la pahar mă pricep, la fotbal știu să-i fluier, la politică să-i înjur. De ce n-aș fi și vânzător? Păi nu vezi că nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria? --Dar tu, cum ești, Nae? Că văz clar: nu prea te calcă mușteriii. Și mărfurile
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
japoneze) drept rece, puțin păsător, nu deschide ușa înaintea doamnei, nu îi ține scaunul când se așează și nu îi ține haina când se îmbracă. Dar, pe de altă parte, nu am văzut muncitori/ lucrători la drumuri/ constructori care să fluiere sau să-i strige vreun cuvânt, nu am auzit claxoane după fuste scurte. Există însă trenuri care au vagoane destinate exclusiv femeilor (de luni până vineri, până în ora nouă dimineața). Cu toate acestea, înclin să cred că pipăitul doamnelor în
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
vieții umane; odată ieșit din el, ciobanul e un intrus. Spre a fi acceptat, el trebuie să respecte rânduiala naturii, la fel cum un oaspete e binevenit doar dacă respectă regulile din casa gazdei. De pildă, nu are voie să fluiere ori să chiuie după asfințit și i se interzic relațiile sexuale în afara vetrei satului. Spiritele, ființele mitice care populează natura îl ajută pe cioban să supraviețuiască în mediul ostil numai și numai dacă face totul după rânduială; de îndată ce încalcă rostul
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
viața animată și alcoolizată a unui cal care a jucat într-un serial nouăzecist gen Casa Plină. (Vlad Odobescu) Ally McBeal (20th Century Fox, 1997-2002) Toaletă unisex, discuții despre sex, fantezii cu sex, sex. Barry White. Bărbați dansând, un nas fluierând. Săli de judecată. Ah, și Portia DeRossi. Una dintre singurele amintiri pe care le am din serial care să nu fie music-related e cu o broască prelingându-se pe o ușă. În rest, de la cei 12-13 ani, câți aveam când
Serialele vieții noastre () [Corola-blog/BlogPost/337884_a_339213]
-
a nu le-a susținut cauza, iar aripa tradițională a conservatorilor se vede înfrântă de Theresa May, cea care, în dorința de modernizare a partidului, îi ridiculiza acum câțiva ani, numindu-i „the Nasty Party”. David Cameron iese din scenă fluierând Singurul care pare a fi lipsit de orice grijă în tot acest război al nervilor este premierul - încă în funcție - David Cameron. După discursul emoțional, aproape înecat în lacrimi, din dimineața zilei de 24 iunie, când a aflat că țara
Theresa May, prim-ministru. Are Marea Britanie o nouă „Doamnă de Fier”? David Cameron iese din scenă cântând () [Corola-blog/BlogPost/337919_a_339248]
-
Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
nu mai vorbim de alți doi troglodiți cu cizme de cauciuc și salopete de pușcăriași la fel de bine dispuși, curioși foc în cât timp vor termina cânii treaba pentru care fuseseră instruiți. În zadar răcnim că avem copiii, că auleooo, mamă, fluierăm, dăm cu rucsacii și cu picioarele fiindcă fiarele antediluviene atacă la baionetă iar monștrii se prăpădesc de râs. Bine cel puțin, că nu pun pariuri! Până la urmă tot Adi ne scoate din necaz, zbierând cu o forță pe care sincer
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]