1,670 matches
-
comorbiditate semnificativă. Indivizii cu fobie socială nu reușesc să-și atingă pe deplin potențialul educativ și profesional și sînt mai puține șanse să se căsătorească în comparație cu populația generală: 37% dintre subiecții cu fobie socială nongeneralizată și 64% dintre cei cu fobie socială generalizată dintr-un eșantion clinic nu s-au căsătorit niciodată (Manuzza et al., 1995). Un studiu restrîns al respondenților media a descoperit că există o probabilitate mai mare ca indivizii care întrunesc criteriile pentru fobie socială, în comparație cu un grup
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
64% dintre cei cu fobie socială generalizată dintr-un eșantion clinic nu s-au căsătorit niciodată (Manuzza et al., 1995). Un studiu restrîns al respondenților media a descoperit că există o probabilitate mai mare ca indivizii care întrunesc criteriile pentru fobie socială, în comparație cu un grup care întrunește criteriile pentru tulburare de panică, să fie burlaci, să locuiască singuri și să fie șomeri, în ciuda nivelului superior de educație (Norton et al., 1996). Gradul de afectare, invaliditate și comorbiditate sporește de-a lungul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un grup care întrunește criteriile pentru tulburare de panică, să fie burlaci, să locuiască singuri și să fie șomeri, în ciuda nivelului superior de educație (Norton et al., 1996). Gradul de afectare, invaliditate și comorbiditate sporește de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică pînă la cea generalizată și pînă la fobia socială comorbidă cu TPE. Diagnosticul diferențial Tulburările Axei I Fobia socială poate fi confundată cu agorafobia, deoarece multe situații de același tip vor fi evitate. Totuși, cognițiile fundamentale, motivele de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fie burlaci, să locuiască singuri și să fie șomeri, în ciuda nivelului superior de educație (Norton et al., 1996). Gradul de afectare, invaliditate și comorbiditate sporește de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică pînă la cea generalizată și pînă la fobia socială comorbidă cu TPE. Diagnosticul diferențial Tulburările Axei I Fobia socială poate fi confundată cu agorafobia, deoarece multe situații de același tip vor fi evitate. Totuși, cognițiile fundamentale, motivele de evitare diferă. Persoana care suferă de fobie socială nu suportă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nivelului superior de educație (Norton et al., 1996). Gradul de afectare, invaliditate și comorbiditate sporește de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică pînă la cea generalizată și pînă la fobia socială comorbidă cu TPE. Diagnosticul diferențial Tulburările Axei I Fobia socială poate fi confundată cu agorafobia, deoarece multe situații de același tip vor fi evitate. Totuși, cognițiile fundamentale, motivele de evitare diferă. Persoana care suferă de fobie socială nu suportă centrele comerciale, trenurile aglomerate și cozile din cauza riscului de a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și pînă la fobia socială comorbidă cu TPE. Diagnosticul diferențial Tulburările Axei I Fobia socială poate fi confundată cu agorafobia, deoarece multe situații de același tip vor fi evitate. Totuși, cognițiile fundamentale, motivele de evitare diferă. Persoana care suferă de fobie socială nu suportă centrele comerciale, trenurile aglomerate și cozile din cauza riscului de a fi atent studiată și a dificultății de a scăpa în cazul în care s-ar face de rîs. Persoana cu agorafobie nu suportă aceleași situații din cauza dificultății
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principal al fricii. Un exercițiu eficient pentru a distinge între cele două tulburări este chestionarea pacientului cu privire la anxietatea resimțită într-o situație temută, cînd ar fi complet singur: persoana cu agorafobie va considera această ipoteză înspăimîntătoare, în timp ce un individ cu fobie socială nu ar avea nici o problemă dacă ar fi singur. Fobia socială poate fi, de asemenea, confundată cu fobia simplă cînd pare să existe o singură situație temută. Dacă este vorba de frica de a fi observat sau de jenă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
două tulburări este chestionarea pacientului cu privire la anxietatea resimțită într-o situație temută, cînd ar fi complet singur: persoana cu agorafobie va considera această ipoteză înspăimîntătoare, în timp ce un individ cu fobie socială nu ar avea nici o problemă dacă ar fi singur. Fobia socială poate fi, de asemenea, confundată cu fobia simplă cînd pare să existe o singură situație temută. Dacă este vorba de frica de a fi observat sau de jenă, se impune un diagnostic de fobie socială, dar de subtip nongeneralizator
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o situație temută, cînd ar fi complet singur: persoana cu agorafobie va considera această ipoteză înspăimîntătoare, în timp ce un individ cu fobie socială nu ar avea nici o problemă dacă ar fi singur. Fobia socială poate fi, de asemenea, confundată cu fobia simplă cînd pare să existe o singură situație temută. Dacă este vorba de frica de a fi observat sau de jenă, se impune un diagnostic de fobie socială, dar de subtip nongeneralizator. În practica clinică, un istoric analizat cu atenție
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
problemă dacă ar fi singur. Fobia socială poate fi, de asemenea, confundată cu fobia simplă cînd pare să existe o singură situație temută. Dacă este vorba de frica de a fi observat sau de jenă, se impune un diagnostic de fobie socială, dar de subtip nongeneralizator. În practica clinică, un istoric analizat cu atenție va dezvălui, de obicei, evitarea mai multor situații. O pierdere a încrederii și retragerea socială sînt trăsături comune ale depresiei majore. Poate fi vorba chiar de anxietate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
istoric analizat cu atenție va dezvălui, de obicei, evitarea mai multor situații. O pierdere a încrederii și retragerea socială sînt trăsături comune ale depresiei majore. Poate fi vorba chiar de anxietate socială asociată. Oricum, istoria funcționării sociale normale premorbide exclude fobia socială. Anxietatea socială și evitarea sînt raportate frecvent în tulburarea dismorfică corporală și, pentru a exclude această boală, pacienții pot fi întrebați dacă se tem că un aspect particular al înfățișării sau comportamentului lor ar putea atrage o reacție negativă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt raportate frecvent în tulburarea dismorfică corporală și, pentru a exclude această boală, pacienții pot fi întrebați dacă se tem că un aspect particular al înfățișării sau comportamentului lor ar putea atrage o reacție negativă din partea celorlalți. În timp ce indivizii cu fobie socială manifestă o serie de neliniști cu privire la imaginea lor în fața celorlalți, indivizii cu tulburare dismorfică corporală manifestă de obicei o preocupare deosebită legată de un defect specific perceput, deși, în realitate, par normali. Fobia socială poate fi comorbidă cu tulburarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
negativă din partea celorlalți. În timp ce indivizii cu fobie socială manifestă o serie de neliniști cu privire la imaginea lor în fața celorlalți, indivizii cu tulburare dismorfică corporală manifestă de obicei o preocupare deosebită legată de un defect specific perceput, deși, în realitate, par normali. Fobia socială poate fi comorbidă cu tulburarea dismorfică corporală în 11% pînă la 12% dintre cazuri (Wilhelm et al., 1997). Axa II: tulburarea de personalitate Un diagnostic de TPE trebuie avut în vedere în fiecare situație și poate fi stabilit simultan
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comorbidă cu tulburarea dismorfică corporală în 11% pînă la 12% dintre cazuri (Wilhelm et al., 1997). Axa II: tulburarea de personalitate Un diagnostic de TPE trebuie avut în vedere în fiecare situație și poate fi stabilit simultan cu cel de fobie socială. Cîteodată, terapeuții întîlnesc pacienți care susțin că devin anxioși în situații sociale în care frica fundamentală este că ceilalți nu vor percepe adevărata importanță sau superioritate a individului. În această situație, trebuie luat în considerare un diagnostic de tulburare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
susțin că devin anxioși în situații sociale în care frica fundamentală este că ceilalți nu vor percepe adevărata importanță sau superioritate a individului. În această situație, trebuie luat în considerare un diagnostic de tulburare de personalitate narcisistă. Majoritatea pacienților cu fobie socială ar fi foarte fericiți dacă ar fi la fel ca toți ceilalți. Frica de evaluare negativă și respingere, pentru unii pacienți, poate face parte dintr-un stil de personalitate paranoidă de bază, în care există teama rănirii de către ceilalți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
socială ar fi foarte fericiți dacă ar fi la fel ca toți ceilalți. Frica de evaluare negativă și respingere, pentru unii pacienți, poate face parte dintr-un stil de personalitate paranoidă de bază, în care există teama rănirii de către ceilalți. Fobia socială poate fi comorbidă, dar este necesară o cercetare atentă pentru a stabili dacă sînt întrunite criteriile pentru tulburarea de Axă I. Anxietatea în situațiile sociale fără dorința de atașament social poate indica o tulburare de personalitate schizotipală. Evaluarea Acum
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pentru a stabili dacă sînt întrunite criteriile pentru tulburarea de Axă I. Anxietatea în situațiile sociale fără dorința de atașament social poate indica o tulburare de personalitate schizotipală. Evaluarea Acum există un număr crescut de instrumente specifice destinate utilizării în fobia socială. Alegerea instrumentului de evaluare depinde de terapeut, dacă dorește să măsoare simptomele, să distingă între indivizii cu fobie socială și indivizii nonanxioși sau cei care întrunesc criteriile pentru alte tulburări anxioase, să măsoare rezultatul tratamentului sau să întreprindă o
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atașament social poate indica o tulburare de personalitate schizotipală. Evaluarea Acum există un număr crescut de instrumente specifice destinate utilizării în fobia socială. Alegerea instrumentului de evaluare depinde de terapeut, dacă dorește să măsoare simptomele, să distingă între indivizii cu fobie socială și indivizii nonanxioși sau cei care întrunesc criteriile pentru alte tulburări anxioase, să măsoare rezultatul tratamentului sau să întreprindă o cercetare. Scala FNE (Fear of Negative Evaluation Scale; Watson și Friend, 1969) este un chestionar cu 30 de itemi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
chestionar cu 30 de itemi de tip adevărat-fals care furnizează un instrument de înțelegere a evaluărilor altora, a disconfortului cu privire la evaluările negative și a temerii de evaluare negativă. Au fost raportate valori medii (în jur de 24) la populațiile cu fobie socială (Heimberg et al., 1988). FNE este utilă în confirmarea prezenței și, poate, a extinderii anxietății evaluative sociale. Totuși, dovezile existente sugerează că nu poate distinge în mod categoric fobia socială de alte tulburări anxioase (în afară de fobiile specifice) și nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
raportate valori medii (în jur de 24) la populațiile cu fobie socială (Heimberg et al., 1988). FNE este utilă în confirmarea prezenței și, poate, a extinderii anxietății evaluative sociale. Totuși, dovezile existente sugerează că nu poate distinge în mod categoric fobia socială de alte tulburări anxioase (în afară de fobiile specifice) și nu este recomandată utilizarea sa ca instrument de diagnostic (Turner et al., 1987; Oei et al., 1991). Au fost dezvoltate alte instrumente noi, inclusiv SPS (Social Phobia Scale; Mattick și Clarke
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la populațiile cu fobie socială (Heimberg et al., 1988). FNE este utilă în confirmarea prezenței și, poate, a extinderii anxietății evaluative sociale. Totuși, dovezile existente sugerează că nu poate distinge în mod categoric fobia socială de alte tulburări anxioase (în afară de fobiile specifice) și nu este recomandată utilizarea sa ca instrument de diagnostic (Turner et al., 1987; Oei et al., 1991). Au fost dezvoltate alte instrumente noi, inclusiv SPS (Social Phobia Scale; Mattick și Clarke, 1998), SIAS (Social Interaction Anxiety Scale; Mattick
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
teama de expunere, iar SIAS cu temerile de interacțiune socială (Cox et al., 1998; Ries et al., 1998). De asemenea, SPAI chestionează indivizii cu privire la simptomele somatice ale anxietății sociale. SPAI și LSAS vizează, de asemenea, măsurarea comportamentelor de evitare în fobia socială, deși subscalele LSAS ale fricii/anxietății și evitării se dovedesc a fi puternic corelate (Cox et al., 1998; Safren et al., 1999). În general, nu s-a putut demonstra o asociere sigură între instrumentele de raportare verbale și comportamentul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998; Safren et al., 1999). În general, nu s-a putut demonstra o asociere sigură între instrumentele de raportare verbale și comportamentul observabil. SPAI si SIAS pot fi instrumente sensibile îndeosebi prin capacitatea lor de a distinge între subtipurile de fobie socială specifică și generalizată (Ries et al., 1998), iar SPAI are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comportamentul observabil. SPAI si SIAS pot fi instrumente sensibile îndeosebi prin capacitatea lor de a distinge între subtipurile de fobie socială specifică și generalizată (Ries et al., 1998), iar SPAI are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de mediu și cognitiv-comportamentale. Pînă în prezent, cercetările sugerează factori ereditari, care includ o vulnerabilitate generală la tulburările anxioase (Andrews et al., 1990a; Kendler et al., 1992a; Manuzza et al., 1995
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]