2,048 matches
-
Totuși, memoria de suferință care ține loc de identitate evreiască în sferele secularizate sau în curs de secularizare nu este un fenomen legat doar de locul central pe care amintirea exterminării l-a dobândit treptat în viața evreiască. În fapt, focalizarea pe Holocaust nu a făcut decât să accentueze o tendință deja existentă și s-o ducă la paroxism. Terenul era pregătit s-o integreze, mentalitățile evreiești fiind puternic impregnate de retorica suferinței în secolele anterioare. Ecourile prelungite ale acestei retorici
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trecut, această doleanță este mai ales, în majoritatea cazurilor, o proiectare. Proiectare asupra prezentului a evenimentelor din trecut, care se poate să fi fost cu adevărat reale ieri și care sunt mai puțin sau în alt fel reale astăzi. Această focalizare pe suferințele de ieri contribuie, de altfel, la deturnarea atenției, în special a oamenilor politici, de la nedreptățile prezentului și se întoarce astfel chiar împotriva celor care o promovează. Fără să uităm că "fericiții" de astăzi au cunoscut și ei, ieri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
agricultori la bază. Studiul identifică pattern-urile regionale și comunitare de ocupare a populație rurale. Analizele sunt bazate pe date de recensământ și de sondaj. Introducere Politicile sociale pentru mediul rural sunt fundamentate în principal în funcție de criterii de bunăstare, cu focalizare pe populația săracă sau cu risc mare de sărăcie sau de excluziune socială. Sub aspect ocupațional, ceea ce se remarcă, în principal, în abordările academice, mediatice sau pentru politici sociale, este distincția dintre ocuparea agricolă și cea neagricolă. Fără îndoială, săracii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
intensifice În perioadele de creștere economică susținută, de scădere a ratelor dobânzii și de creștere a pieței de capital. Din punct de vedere istoric, fiecare val de operațiuni s-a diferențiat În ceea ce privește evoluția specifică, de exemplu, emergența unei noi tehnologii, focalizare asupra anumitor sectoare, gradul de reglementare, tipul tranzacțiilor realizate (orizontale, verticale, conglomerate), motivațiile operațiunilor (strategice sau financiare) etc. Volumul de fuziuni și achiziții depinde de creșterea economică, de prețurile acțiunilor, de gradul de deschidere a economiilor. Relația dintre creșterea economică
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prezentat mai jos sintetizează câteva dintre dezideratele afișate în scopul de a face ca raportările anuale să evolueze. Caracteristicile informațiilor financiare Situație actuală Situație de dorit Destinatari În principal, acționarii Toate părțile interesate Format Hârtie Electronic Periodicitate Anuală Informare continuă Focalizare Performanțe trecute Performanțe trecute și viitoare Evaluare Costuri istorice Valoare „reală” Prezentare Aspect cifrat, monolitic Valori, grafice, informație personalizabilă Informație suplimentară Limitată Gestiunea riscurilor, alegeri strategice, etică etc. Concluzii În zilele noastre, în multe situații, informația financiar-contabilă prezintă un defect
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
posibilități, supuse incertitudinii ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei, chiar din faza ei primară, când izvorul cunoașterii a stat sub spectrul mecanismului și, mai apoi, al organismului (Poincaré, 1986). Focalizarea metodologică și epistemologică în episoade odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață - muncă (CD); Suport social (SS); c) personalitate (diferențe individuale): Pulsiune de tip A (TD); Nerăbdare (TI); Control (LC); Influență personală (LI); d) efecte: Satisfacția muncii (personale)/postului (JI); Satisfacția organizațională (în raport cu organizația) (JO); Securitatea/siguranța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
personală - 4 itemi, rol managerial - 4 itemi, relația muncă - casă - 6 itemi, stres zilnic - 4 itemi; tip A de comportament: pulsiune de tip A - 4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi, balanță viață - muncă - 4 itemi, support social - 3 itemi. Pentru a elimina din limitările unor instrumente cu validitate și fidelitate redusă parțial sau controversată (de exemplu, a variantei originale a Occupational Stress Indicator - OSInd, Cooper, Sloan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1333 2.3887 Nerăbdare - personalitate .46 30 16.00 26.00 21.0667 2.5316 Control - personalitate .69 30 11.00 23.00 17.4333 3.2022 Influența personală - personalitate .64 30 9.00 18.00 13.4000 1.8495 Focalizare pe problemă - coping .58 30 19.00 34.00 26.3667 3.3372 Balanța viață - muncă - coping .73 30 8.00 23.00 16.7333 3.5809 Sprijin, suport social - coping .37 33 0 8.00 53.00 12.6667
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
surse și efecte ale stresului, respectiv între diferențele individuale (factori de personalitate, strategii de coping) și efecte (vezi tabelele 2 și 3). Astfel, am putut să identificăm corelații semnificative (la praguri mai mici de.05) pentru următoarele dimensiuni (subscale) investigate: focalizarea pe problemă corelează pozitiv cu balanța viață - muncă, precum și controlul și satisfacția muncii; balanța viață - muncă, se constată, corelează pozitiv cu satisfacția față de organizație și controlul perceput; este interesant că suportul social corelează negativ cu satisfacția muncii, optimismul și nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a dispune/hotărî în munca depusă și de a demonstra maturitate în gândire) și abilitatea de a face față trebuinței pentru urgență sunt percepute în funcție de nivelul de autoapreciere a performanțelor în muncă (ridicat) și strategiile de coping utilizate predominant (focalizarea pe problemă și suportul social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât stresorii sunt percepuți ca fiind „mai puțin stresanți”, iar satisfacția muncii în general și starea mentală sunt la cote superioare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate, care au rol moderator (de predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța viață - muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se ia în calcul și alte variabile (diferențe individuale), ca posibili moderatori/mediatori în relația dinamică și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
provină de la cei competenți, educați, cu resurse economice și cu autoritate. Competiția pentru proiecte trebuie să fie adresată focalizat, între cei cu resurse puține, nu între cei cu resurse puține și cei cu resurse numeroase. Strategiile de adresabilitate sau de focalizare sunt de evaluat fiecare în parte, dar necesitatea lor este indiscutabilă, dacă vrem să aducem comunitățile sărace spre nivelurile de dezvoltare normale dintr-o societate. Recomandarea supervizorilor poate fi interpretată și altfel, ca o nevoie mai mare de suport, chiar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anterioare derulate constă în tratarea integrată a problemelor acestor comunități, prin acordarea unei sume mai mari pentru rezolvarea a cel puțin două dintre problemele cu care acestea se confruntă, pentru gestiunea căreia este responsabilă primăria, consultând și implicând permanent comunitatea. Focalizarea prioritară pe grupuri de romi din zone marginale sau din enclave de la sat și oraș, cunoscute de toată lumea ca fiind foarte sărace, abordarea axată pe colaborarea între autorități și liderii recunoscuți ai acestor grupuri, cuplarea într-un singur proiect a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de pe fundul tăviței. Apoi, de cum s-au uscat copiile, Faulques a stat multă vreme cu ochii pe ele, conștient că se apropiase din plin de enigmă și de formularea ei fizică. Primele două erau imperfecte, cu o ușoară problemă de focalizare; dar a treia era limpede și deslușită. Fata era tânără și transparent frumoasă, În ciuda cicatricei care Îi marca orizontal bărbia și buzele crăpate - aidoma fisurilor ivite acum pe frescă - de boală și sete. Totul, cicatricea, crăpăturile de pe buze, degetele fine
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
apropia niciodată prea mult aparatul de fotografiat de oameni, de cei ce plâng, suferă ori te pot ucide. Singurul semn al prezenței tale, primul pe care ceilalți trebuie să-l perceapă, e zgomotul făcut de obturatorul camerei tale. Calculează distanțele, focalizările, luminile și cadrajele Înainte de a te apropia, fă totul fără zgomot, lucrează În liniște, dispari cu discreție. Înainte de a intra În zone de risc, vezi cum poți ieși, studiază terenul, caută locuri ferite, mergi de la unul la altul În salturi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe cópii, Înarmat cu linia și markerul, selecționând cadraje, dând instrucțiuni, calculând unde vor stabili la montaj că se va da pagina. Îmi place că ești atât de bun profesional, că nici o lacrimă nu te-a făcut vreodată să greșesti focalizarea aparatului. Ori să pară că o face. Și ea era destul de bună profesionistă, aflase Faulques pe șosele periculoase și la controale ostile pe vreme de ploaie, În sate pustii, amenințător de tăcute, unde nu auzeau decât scrâșnetul propriilor pași pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ai lui Faulques. Inerția acelor trei decenii Îl mai purtase o vreme și spre alte scene de război; dar atunci Își pierduse deja rămășițele de credință În ceea ce arăta obiectivul, vechea nădejde care Îi Însuflețea degetele de pe obturator, inelele de focalizare și diafragmă. Apoi - Olvido nu ajunsese să afle nicicând ce mare legătură avusese ea cu toate - Faulques petrecuse multă vreme străbătând muzee, În vederea unei colecții de tablouri de război, inclusiv privitorii lor; o serie stranie, a cărei intenție el Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
repartizarea Între aceștia a personalului economic existent, la Începutul anilor ’90, a generat lipsa specialiștilor de analiză și, ca urmare, probleme importante, cum este cea a productivității muncii, dar și altele, nu prezintă obiect de interes pentru preocupările actuale cu focalizare asupra direcțiilor de creștere a eficienței economice - creșterea prețurilor fiind soluția directă și imediată aplicată În acest sens; diversitatea mare de prețuri de la o societate la alta pentru aceleași produse, În condițiile determinării productivității muncii (după metoda actuală) nu ar
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
evita interacțiunea cu ceilalți, prin incapacitatea de a gestiona eficient schimbul verbal din cauza unor raționamente greșite și a unor atitudini inadecvate sau defensive. Cei care manifestă anxietate în comunicare vorbesc mai repede și evită tema prin aproximări și lipsă de focalizare, preferă distanțele mai mari de interacțiune, fac pauze mari, produc fraze eliptice și fac multe începuturi false, se bâlbâie, repetă cuvinte și enunțuri. Gradul de dependență/independență al individului se reflectă în gradul de dependență/independență contextuală și în dorința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai mare, îi dă un grad sporit de formalism și rigiditate: astfel, spre deosebire de conferințele de presă americane, în conferințele de presă ale chinezilor predomină perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]