1,627 matches
-
la Paris, participă la manifestările organizate împotriva regimului dictatorial din România. Cartea Testamentul din morgă, scrisă în țară, va fi dată în manuscris lui Eugen Ionescu în 1978, când R. face o călătorie în Franța. Publicată curând după aceea în foiletonul „Cuvântului românesc” din Hamilton (Canada), este difuzată în 1979 și prin postul de radio Europa Liberă (emisiunea Tinerama), iar în 1981 apare la München, la Editura Ion Dumitru. Adevărată proză autenticistă, Testamentul din morgă sfidează prin duritatea faptelor relatate - experiențele
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
literară, culturală, teatrală, muzicală, artistică, politică și economică, iar pe parcurs se face loc și altora, precum cronică științifică, cinematografică, fantezista, a revistelor, a Bucegilor etc. În afara rubricilor consacrate, se publică poezie, poeme în proza, eseuri, schițe, nuvele, române în foileton, teatru, aforisme, cugetări, traduceri (cu precădere din literatura clasică greacă și latină), pagini de istorie „povestita”, curiozități diverse (un fel de meridiane socio-culturale) și „Știați că?”, însoțite de caricaturi, desene, reproduceri. În articolul Un program de activitate, sub pseudonimul Simeon
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
Tempeanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, Const. Rîuleț, V. Demetrius ș.a. Proza este ilustrata de Nestor Urechia și Aurel Savela, care scriu schițe și nuvele, de Ion Foți cu numeroase „apoloage” (fabule, basme, povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis și realitate (15-23/1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează ample articole dedicate artei și culturii grecești, exemplificate adesea
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
referitoare la protocronism], RL, 1977, 10, 32, 35, 51, LCF, 1977, 41, 42, 44, 46, 47, 51, 1978, 43, 44, AFT, 1977, 11, SPM, 1981, 574, 1982, 593, FLC, 1982, 3, 5, SLAST, 1982, 26, 27, „Scânteia”, 1984, 5; Dobrescu, Foiletoane, I, 163-169; Dan Zamfirescu, Via magna, 1979, 109-294; Andrei Pleșu, Rigorile ideii naționale și legitimitatea universalului, SXX, 1981, 1-3; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, passim; Paleologu, Alchimia, 7-14; Papu, Motive, passim; Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1983, passim
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
deceniu îi ies primele cărți, Schițe (1896), Snoave (1897) și Juvenilia (1898). Dându-și seama de modicitatea talentului scriitoricesc, autorul nu perseverează. Numele îi poate fi întâlnit, în schimb, destul de frecvent în presă în calitate de critic și istoric literar. Își adună foiletoanele critice în 1909, sub titlul Cinci ani de mișcare literară (1902-1906). Au urmat Istoria literaturii române. Epoca veche (1920), Literatura română (1925), Pe marginea cărților (1926 și 1938). Deși receptiv în tinerețe la fenomenul modern european (îndeosebi la teatrul naturalist
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
Prețuri din târguri”, „Glume” și „Știri”. Din cel de-al patrulea număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
franceză de la 1848. Între alte episoade, se relatează o întâlnire cu Nicolae Bălcescu, pagini ample vorbesc despre „vântul veacului” romantic și schițează o istorie „din interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Vlad, Lectura, 129-138; Dimisianu, Opinii, 340-345; Al. Dobrescu, „Interpretări și înțelesuri”, CL, 1976, 1; Liviu Leonte, Perspectiva socio-culturală, CRC, 1979, 45; Mihăilescu, Conceptul, II, 186-188; Băileșteanu, Refracții, 47-49; Felea, Prezența, 74-80; Kalustian, Simple note, II, 185-192; Ion Biberi, Eseuri și foiletoane critice, București, 1982, 150; Marcea, Concordanțe, 304-307; Adam, Planetariu, 148-151; Silvestru, Un deceniu, 269-281; Stănescu, Jurnal, II, 181-190, III, 130-133; Iorgulescu, Prezent, 271-276; Florin Faifer, Rigoarea lecturii, „Dialog”, 1986, 114; Dimisianu, Subiecte, 189-193; Florin Faifer, Interferențe - cultură și istorie, CRC
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
în 1935 (Renașterea nuvelei, Artă și revoluție, Cum mor cuvintele, Critica, funcțiune publică), Anton Holban, Dan Petrașincu, Mihail Sorbul, N. Tonitza, F. Aderca, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu (Pledoarie pentru actori), Zaharia Stancu, Valentin Silvestru, George Topîrceanu, Petru Manoliu. În cadrul rubricii „Foiletonul Rampei” sunt incluse traduceri din Molière (Burghezul gentilom), Anatole France (Insula pinguinilor și Domnul Thomas), F.M. Dostoievski (Spovedania lui Stavroghin), A.P. Cehov, Balzac, H. Sienkiewicz, Émile Zola, Oscar Wilde. Victor Eftimiu traduce poeme de Jean Moréas, Const. A.I. Ghica transpune
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Hulea, I.U. Soricu, Emil A. Chiffa, Liviu Opriș, George Gregorian, Șerban Bascovici. Proza este ilustrată de texte aparținând lui Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, Ion Gorun, Onisifor O. Borcea, Al. A. Hodoș, I.C. Vissarion, Carol Ardeleanu, Gh. Brăescu. În cadrul rubricii „Foiletonul «Renașterii române»” sunt tipărite Romanul Adrianei de Hortensia Papadat-Bengescu și Un om supărător de Al. Cazaban. Tudor Vianu colaborează, în 1920, cu Scrisori din Viena. O importanță deosebită se acordă în 1919 comemorării lui Mihai Eminescu. La „Revista presei” A.P.
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
direcția lui C.G. Costa-Foru. Destinată tineretului, găzduiește în paginile sale o literatură care, deși inegală calitativ, se dovedește unitară din perspectiva criteriului tematic: proză istorică și de aventuri, legende eroice, basme și alegorii. Excelează în proza scurtă, prezentată uneori în foileton. Textele se înscriu în registrul fantastic și alegoric, precum și în cel naturalist și modernist, nelipsind, în același timp, o anume notă didacticistă. Lirica se încadrează stilistic într-un registru larg, de la poezia clasică (G. Coșbuc, Al. Vlahuță) la cea neoromantică
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
Ana Codreanu-Niculescu. Basme dau Victor Eftimiu, Ioan Timuș și Ioan Slavici. Cel din urmă va fi o prezență constantă, cu legende, schițe și nuvele realizate în cheie realistă sau aparținând tipului de narațiune-fabulă, precum și cu un roman istoric, Vântură-țară, în foileton (1922-1924). Elena Farago semnează proză scurtă de factură realistă, cât și modernistă - Ziarul unui motan, un excelent jurnal ficțional, de tip narațiune-parabolă, iar Victor Ion Popa nuvela Soldatul Fâlfăloaia. Schițe publică E. Lovinescu și Liviu Rebreanu, în timp ce Gala Galaction e
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
Schițe publică E. Lovinescu și Liviu Rebreanu, în timp ce Gala Galaction e prezent cu proză memorialistică. Se mai includ traduceri din basme și legende din literatura europeană și asiatică, o transpunere (semnată Noi) a romanului Gil Blas de Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
se revine la „Resboiul român”, denumire sub care gazeta se va edita, cu alte numeroase întreruperi, până în iulie 1892, când Weiss renunță la drepturile sale și Grandea poate relua titlul inițial. La R. Grandea a scris articole politice, romane (în foileton), versuri, articole de critică literară și teatrală, recenzii, articole polemice. Aici au apărut sau au fost retipărite poeziile sale cu subiecte din istoria națională, romanul satiric cu cheie Berlicoco, romanul Fulga ș.a. Au mai colaborat G. Crețeanu, cu articole și
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
taci, iar peste doi ani, în martie-aprilie 1880, prima lui nuvelă, Natalia Anisimovna. Din I. Heliade-Rădulescu și din D. Bolintineanu se reiau texte cu caracter politic (articolul România în 1866 de Heliade sau poezia antidinastică România sub roșii de Bolintineanu). Foiletonul conține prelucrări ale lui Grandea după romane străine, de preferință franceze, inegale ca valoare, dar alese pentru a atrage cititorii: după Swift - Călătoriile lui Gulliver, după Zola - Potopul, după Jules Verne - Michel Strogoff ș.a. Se traduce din scriitori puțin cunoscuți
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
Sidoniei Tudor. Proza este ilustrata prin câteva fragmente din Gală Galaction (Le Violon de Hugolin, Le Caligraphe Tertius), Ion Creangă (La Bellemère et șes trois bruș, traducere de Mărie Jacques Coulon), Mateiu I. Caragiale, Victor Eftimiu (aforisme). Se desfășoară în foileton partea întâi din românul En Tournant leș pages de Roxana Berindei-Mavrocordat, precum și un Fragment de Peter Neagoe. Mai semnează B. Lahovary, Georges Imann, Pierre Dorian, Madeleine V. Beldiman, Petru Comarnescu, André Rousseaux, Micaela Catargi, Jules Chancel, Guy Laborde, Alice Simionescu
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
171-176; Edgar Papu, „Istoria literaturii române”, „Scânteia”, 1980, 11 778; Pompiliu Marcea, Dificultățile și voluptatea istoriei literare, R, 1980, 8; Adriana Iliescu, Monografia epocii marilor clasici, RL, 1980, 43; V. Fanache, O categorie literară: „marii clasici”, ST, 1980, 12; Dobrescu, Foiletoane, I, 195-199; Grigurcu, Critici, 125-130; Al. Săndulescu, Epoca marilor clasici la Universitate, VR, 1981, 7; Mircea Popa, George Munteanu, ST, 1984, 4; Mircea Handoca, Prezența lui Eminescu, RL, 1984, 24; Theodor Codreanu, Existența hyperionică, LCF, 1987, 2; Theodor Codreanu, Cunoașterea
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
după surse franceze, despre omul politic L.-A. Thiers. „Ecourile de ieri și astăzi”, cu știri din război, sunt, după propria mărturisire a scriitorului, tot ale lui. Damé colaborează cu articolul „de entuziasm”, cu o traducere din franceză dată în foileton, Domnul de Camors de Octave Feuillet, și cu o nuvelă. Ziarul inserează, de asemenea, știri interne, fapte diverse, noutăți economice, acte oficiale, informații de stare civilă, notițe bibliografice. Se publică și un calendar, buletinul meteorologic, lista călătorilor sosiți în București
NAŢIUNEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
1983, 6; Nicolae Manolescu, „Puck umple cu stângăcie paharul”, RL, 1983, 10; Andrei Corbea, „Puck umple cu stângăcie paharul”, TBR, 1983, 241; Liviu Leonte, Discreție și fantezie, CL, 1983, 6; Mircea Vaida, Poezia în ipostaze feminine, TR, 1983, 30; Dobrescu, Foiletoane, III, 38-43; Tașcu, Poezia, 262-266; Ulici, Lit. rom., I, 217-218; Liviu Grăsoiu, Poemul creștea încet..., LCF, 1998, 40; Ion Roșioru, „Fantasma greierului”, TMS, 1999, 5; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 124-126; Dicț. scriit. rom., III, 341-342; Busuioc, Scriitori ieșeni
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Universul”, „Noua revistă română”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Arta”, „Voința națională”, „Comoara tinerimei”, „Viața românească” ș.a. Tipărește proză scurtă - Nuvele (1893), Din chinurile vieții. Fiecare la rândul său (1895), Din lume pentru lume (1909), romane, dintre care doar Tragedia Obrenovicilor rămâne în foileton („Universul”, 1903), celelalte fiind editate și în volum - Patimi (1903), Robia banului (1906), Părinți și copii (1907), Irimel. Întâmplările unui tânăr român în Moldova, Rusia și Japonia (1919), piese de teatru - O iubire la țară (1888), Fără noroc (1898), Ghica-vodă
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
Soricu, Elena Farago, George Voevidca, Virgil Tempeanu, Dem. Gâlman, Gh. V. Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I. E. Torouțiu, Eugen Boureanul, C. D. Dumitrescu, G. M. Vlădescu, N. Batzaria. Se mai publică Din corespondența lui Bariț, studiul critic Viața lui Al. Russo de Radu S. Dragnea ș.a., cât și traduceri
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
Colaborează cu articole, recenzii și eseuri Cezar Petrescu (Ocrotirea cărților, Generații de ieri și de azi, Literatura, expresie a societății, Astra la București, Românii în literatura franceză), Nichifor Crainic (Utopice deznădejdi: Paneuropa), Ion Sân-Giorgiu, Barbu Solacolu ș.a. Sunt oferite în foileton traduceri realizate de Cezar Petrescu din literatura rusă și sunt reproduse conferințe susținute de N. Iorga și de alte personalități cu ocazia unor manifestări culturale românești și internaționale. Din păcate, la un moment dat publicația își restrânge numărul de pagini
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
Storm. A Book of Short Stories, cu o versiune franceză în 1935 și alta în limba română în 1936. Notorietatea i-o aduce romanul Easter Sun (1934), tipărit la New York, dar repede tradus în franceză și germană, apoi și în foiletonul „Adevărului literar și artistic” (1937). Invitat în țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se face cunoscut și prin traducerile realizate de Jul. Giurgea, care transpune romanul There Is My Heart (1936) sub titlul Drumuri cu
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
272-276, II, 308-311; Martin, Metonimii, 351-354; Al. Călinescu, „Poezia lui Eminescu”, CREL, 1975, 4; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 96-101, 310-320; Balotă, Arte, 323-330; Cristea, Domeniul, 362-364; Anghelescu, Creație, 310-327; Stănescu, Jurnal, I, 233-241; Ungheanu, Lecturi, 257-262; Dobrescu, Foiletoane, I, 163-169; Mihăilescu, Conceptul, II, 200-203; Șerban Cioculescu, Sugestii eminesciene, RL, 1980, 10, 11; Stan Velea, Edgar Papu, RITL, 1980, 3; Ștefănescu, Jurnal, 116-117; Zaciu, Lancea, 197-201; Grigurcu, Critici, 433-441; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 144-162; Marcea, Varietăți, 314-317
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică”, „Junimea literară”, „Românul literar”, „Voința Craiovei”, „Ritmul vremii” ș.a. Mai ales înainte de 1900 traduce versuri de La Fontaine, Jean Richepin, François Coppée, Heine ș.a., precum și un roman, Roza din Grenada de Jean Rameau, tipărit în foiletonul ziarului „Țara” (1894). A mai semnat Anonimul mijlociu, C. Bucșan, Cinci-Natus, P. Cincinat de la Milcov, De la Milcov, Excelsior, Marțial, Petron, Un anonim pauper, Ion și Cincinat (împreună cu I.L. Caragiale) ș.a. Este unul din inițiatorii, în 1908, ai Societății Scriitorilor Români
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]