8,564 matches
-
de profil și recunoaște că o bună parte din succesul înregistrat se datorează echipei redacționale. Le dorim colegilor noștri să se bucure de succes și audiență și în continuare! OTILIA PLOSCARIU Serbările Muntelui l La Valea lui Liman Pentru iubitorii folclorului, ziua de duminică, 25 iunie, va fi prilejul ideal de a se bucura de Serbările Muntelui, pe care Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, beneficiind de finanțarea Consiliului, le organizează împreună cu Primăria Tomești la Valea lui Liman. Începând
Agenda2006-25-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285070_a_286399]
-
Folclor din nouă țări în Festivalul Inimilor l La Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, în perioada 5-9 iulie Peste 800 de artiști, organizați în 28 de ansambluri și formații din Franța, Germania, Grecia, Turcia, Serbia, Cipru, Ungaria și, desigur, România
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
o ceremonie de deschidere grandioasă, pusă la punct până la ultimul fir de iarbă de pe impunătorul stadion Allianz Arena, din capitala bavareză München. Spectacolul creat de regizorul Christian Stuckl, la care au asistat peste 60000 de spectatori, a fost garnisit cu folclor bavarez, la care s-a adăugat un recital de hip-hop și breakdance interpretat de 80 de dansatori. Christian Stuckl, regizor la Teatrul Popular din München, a creat un spectacol deosebit în jurul mesajului universal „În vizită la prieteni“, aducând un omagiu
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
cântece și dansuri populare reprezentând toate zonele etnofolclorice ale României. De menționat că un alt colectiv al Ansamblului „Timișul“, format din 40 de membri, se află deja în Franța, până în 20 august, reprezentând arta tradițională românească la Festivalul Internațional de Folclor de la Confolens, unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor din lume, din circuitul C.I.O.F.F. (Comitetul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), organism patronat de UNESCO. S. P. Nedeea Românilor l Mare sărbătoare folclorică Duminică, 20 august, la
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
De menționat că un alt colectiv al Ansamblului „Timișul“, format din 40 de membri, se află deja în Franța, până în 20 august, reprezentând arta tradițională românească la Festivalul Internațional de Folclor de la Confolens, unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor din lume, din circuitul C.I.O.F.F. (Comitetul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), organism patronat de UNESCO. S. P. Nedeea Românilor l Mare sărbătoare folclorică Duminică, 20 august, la ora 11, la Valea lui Liman va începe tradiționala sărbătoare
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
valoroasă referință, va urma abordarea și valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate Dan C. Mihăilescu. Cea de-a doua carte a lui Oișteanu avea să fie, nouă ani mai târziu, Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
știm. Și am putea spune, nu greșind mult, că tatăl i-o sanc- ționează cu anticipaț ie. În mai multe feluri. În primul rând, aproape că nu există personaj, la Ion Luca, să nu aibă boala rădăcinilor. Au intrat în folclor autocăftăniri de tipul „familia mea de la pașopt”, sau „prin vinele mele curge sângele martirilor de la 11 fevruarie”. Și pentru că nu are cu cine se lăuda, Leonida se alipește unei familii politice și „se scoate” (sic!) ca republican cu „răposata dumneaei
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
pe care-o instrumentează e plauzibilă. Dacă e să găsim undeva un asemenea quiproquo, este într-o evocare a poetului Valeriu Ciobanu (fiul istoricului literar Ștefan Ciobanu), și el cercetător, de la un moment încolo, la Institutul de Istorie Literară și Folclor. Empatia cu care Dinu Pillat scrie despre acesta dezvăluie mai mult decât o simplă afecțiune colegială: „Omul plin de complexe, de atâtea ori silit să se refuleze în aspirațiile de afirmare, omul orgolios și totodată capabil de reversul umilirii, ca
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
putea ieși cu dosare, cu elemente de campanie negativă, care lovesc în candidat sau în familia acestuia. Din păcate pentru ei, e cam târziu. Atacurile de genul acesta se fac cu luni înainte, ca să fie credibile și să intre în folclor. Acum, ar putea chiar să victimizeze adversarul, să îi ridice cota electorală. Dacă disperarea e mare, vor acționa, totuși, indiferent de riscuri”. Expertul în comunicare politică, Antonie Momoc, crede că scopul unor manevre de ultimă oră este descurajarea alegătorilor care
Arestări, dosare, Năstase- ce diversiune va face Băsescu la locale () [Corola-journal/Journalistic/44548_a_45873]
-
avea mereu dreptate, chiar dacă, pentru asta, își nega vehement astăzi ideile expuse ieri. Energia conținută în veritabilele explozii ale unui om cu un fizic inhibant (avea aproape doi metri și un gabarit asigurat de lăcomia sa, de asemenea intrată în folclor, la mâncare) le inducea groaza celor care aveau neșansa de a se afla prin preajmă. Viața sa, oscilândă între crize de mânie și secvențe de autocompătimire înduioșătoare, nu explică, însă, ca, de altfel, în nici un destin ieșit din comun, mișcările
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
Fiecare rundă de alegeri din România aduce o mulțime de discuții privind frauda electorală. O serie de metode au intrat deja în folclor, dar între timp s-au dezvoltat altele, folosite intens de candidați. Alina Gorghiu, președinte al Comisiei de Justiție al PNL, a făcut pentru DeCe News o radiografie a celor mai ingenioase metode de fraudă electorală. Partea întunecată a oricărei campanii
Top 5 metode de fraudă electorală: de la "cămaşa albastră" la "şmecheria Maradona" () [Corola-journal/Journalistic/44694_a_46019]
-
profesorilor colegi la criticile ironice cu care îi gratifica, precum și la popularitatea sa crescândă printre studenți și tineri intelectuali, ele s-au transformat repede într o muniție mereu reîncărcată de neprietenii săi. Încetul cu încetul, au crescut la dimensiunile unui folclor universitar și gazetăresc care i-i punea în cârcă pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un fluviu de importanță europeană, litoral pitoresc, o mare diversitate a speciilor vegetale și o faună cinegetică de invidiat. La acestea se adaugă patrimoniul antropic, desăvârșit în timp de o populație tolerantă și primitoare, cu dezvoltat simț estetic, păstrătoarea unui folclor deosebit, a unor meșteșuguri străvechi și a unei agriculturi tradiționale. Conceput ca un material complementar pentru disciplina „Patrimoniu turistic”, studiată la calificările din domeniul „Turism și alimentație”, lucrarea poate fi folosită, în aceeași măsură, ca suport de curs pentru o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens de unitate etnică și de valori spirituale, și nu de teritoriu politic. 6. Obiceiurile sunt alte elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de momentele principale ale vieții (nașterea, căsătoria și moartea), de calendarul bisericesc (Crăciunul, Boboteaza, Paștele), de începutul sau încheierea unor munci agricole, de anumite etape din ciclul vegetal (Sânzienele ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4. Satele cu obiective
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unor obiective culturale de mare interes, nu este asigurată paza siturilor istorice ce ajung, frecvent, la voia căutătorilor de comori, nu se conservă și nu se restaurează importantele edificii ale patrimoniu național, sunt promovate distorsionat creațiile autentice de etnografie și folclor ș.a.. Aceste probleme se reduc, în fapt, la o problemă de atitudine personală și de gestiune locală și națională a valorilor de patrimoniu. Trebuie reținut, însă, că obiectivele culturale atestă continuitatea populației de pe un anumit teritoriu, sunt mărturii ale modului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
injecta” sume considerabile în economia locală, asigurând venituri complementare multor cetățeni. Turismul poate scoate din anonimat podgorii care ajung să fie integrate în circuitele turistice, poate conferi notorietate unor produse locale (lactate, preparate din carne) și poate difuza elemente de folclor și de cultură națională, precum dansurile populare, sculptura în lemn, portul regional ș.a. (Muntele I., Iațu C., 2006). Dezvoltarea turismului are, de regulă, urmări pozitive asupra vieții sociale în regiunile în care se desfășoară. Aspectele cele mai importante induse de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fizico-geografică succintă a unităților de relief străbătute; - punctarea unor date privind populația, istoria și obiectivele turistice din localitățile străbătute; - realizarea unor scurte informări despre personalitățile istorice, culturale sau științifice care au marcat anumite locuri; - prezentarea elementelor definitorii legate de etnografie, folclor, târguri, festivaluri populare, port tradițional, mâncărurile specifice; - alte aspecte: distanța față de obiectivele turistice care se abat de la traseu, identificarea unui alt drum pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
regie proprie. În acest moment, poetul cade din spectacol. Iată de ce spuneam că lirica lui Emil Botta este un spectacol ratat. Echipajul căruia îi flutură argintiul penaj simbolizează tocmai această cădere din spectacol, edulcorată. G. Durand releva eufemizarea mormântului, în folclor, asimilarea valorilor mortuare cu odihna și intimitatea, dând exemplu basmul Frumoasa din pădurea dormită 56. Emil Botta descoperă mormântul din sine, spațiul interiorității absolute, nimicitoare. Disperarea va căpăta o mișcare dinăuntru în afară, dintr-un perimetru morbid spre o strălucire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
temei, de vărsta școlară, poate lua forme variate: anchete, chestionare aplicate, culegeri, colecții pe o temă, aparate, mijloace de învățământ, machete, simulatoare, acțiuni practice organizate, lucrări de sinteză, de interpretare, proiecte de cercetare, referate, investigații în mediu înconjurător, culegeri de folclor, studiul caracteristicilor geografice, stabilirea coordonatelor istorice ale unei zone, întocmirea unei monografii. În ceea ce privește organizarea proiectelor, după îndrumarea inițială, accentul trebuie să cadă pe însușirea tehnicilor de cercetare, prin efortul propriu al elevilor, pe încurajarea inițiativei, pe cooperare, autocontrol. Profesorul are
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
popular la modul cel mai direct cu putință: „Foaie verde abanos / hai, lele, pe vale-n jos / să găsim un loc frumos / să ne-așezăm amândoi jos / tu să numeri stelele / și eu floricelele.” P.H.Lippa citează din colecția de folclor a lui G.Dem. Teodorescu (are grijă să facă trimiterea în paranteză), după care, tot în paranteză, adaugă și numele unor cupluri celebre precum Tristan și Isolda, Francesca Da Rimini și Paolo Malatesta etc. Nu uită să menționeze, tot foarte
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
noastră și a lumii. Pierderea sentimentului și a răspunderii cosmice constituie una din dramele culturii actuale. Stare poetică și deschidere vizionară Poezia noastră populară se desfășoară pe coordonate cosmice. Amintim doar că Luceafărul a fost inspirat de un poem din folclor. Cosmicul, cu aspectele sale complexe, apare cel mai evident în Miorița. Orizontul în care are loc balada nu se limitează la priveliștea edenică din primul distih ("Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai"), ci are rază infinită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de zona geografică foarte frumoasă în care a apărut, fiind înconjurat de păduri și dealuri acoperite cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată. În folclorul local ipotezele legate de originea numelui vorbesc de frumusețea unor doamne (“o hangiță frumoasă”, “o negustoreasă frumoasă din Hârlău”, “Domnița Ruxanda - de o frumusețe rară”) și de târgurile frumoase care se organizau aici, iar majoritatea călătorilor străini care au trecut
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu erau acceptate formațiile muzicale sau muzica înregistrată, ci se interpretau doar anumite cântece lirice de dragoste sau pline de voioșie și strigături. În prezent repertoriul muzical cuprinde toate genurile de muzică și doar bătrânii mai cântă vechile cântece din folclorul lipovenesc. Rolul important al religiei, gruparea populației în areale bine delimitate și puținele relații cu exteriorul, au făcut ca până acum vreo 40 de ani căsătoriile mixte să fie aproape de neconceput. În prezent se estimează că 20% din familiile ruso-lipovenești
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
61 pune capăt lungului șir de crime odioase ale Atrizilor, după cum Antigona pune sfârșit istoriei tragice a Labdacizilor. III. Legenda Electrei în teatrul secolului al XX lea Revalorificarea miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]