15,024 matches
-
Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, 2002, pp. 11-12. Guvernanța corporativă 38 astfel încât nicio persoană sau grup restrâns de persoane să domine puterea de decizie a consiliului. A.4. Numirea în Consiliul de administrație - ar trebui să existe o procedură formală, riguroasă și transparentă pentru numirea noilor directori în consiliu. A.5. Informarea și dezvoltarea profesională - Consiliului de administrație ar trebui să i se furnizeze, periodic, informații într-o formă și o calitate adecvată, pentru a îmbunătăți luarea deciziilor. Toți directorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Toți directorii ar trebui să primească oferte de numire în Consiliul de administrație pentru a-și actualiza și reîmprospăta, în mod regulat, cunoștințele și capacitățile profesionale. A.6. Evaluarea performanței - Consiliul de administrație ar trebui să inițieze o evaluare anuală, formală și riguroasă, a performanțelor proprii, precum și pe cele ale comitetelor și directorilor. A.7. Realegerea - toți directorii ar trebui înscriși pentru realegere la intervale regulate, pentru continuarea performanțelor satisfăcătoare. Consiliul de administrație ar trebui să asigure o reîmprospătare planificată și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebui să evite plătirea a mai mult decât este necesar. Remunerația directorilor executivi ar trebui astfel structurată încât un procent semnificativ din aceasta să fie legat de performanța individuală și corporativă. B.2. Procedura - ar trebui să existe o procedură formală și transparentă pentru dezvoltarea politicii de remunerare a directorilor executivi și pentru fixarea pachetelor de remunerație ale directorului. Niciun director nu ar trebui să-și stabilească singur remunerația. C. Contabilitatea și auditul C.1. Raportarea financiară - Consiliului de administrație ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
perspectivelor sale. C.2. Controlul intern - Consiliul de administrație ar trebui să susțină un sistem integru de control intern pentru asigurarea investițiilor și bunurilor companiei. C.3. Comitetele de audit și auditorii - Consiliul de administrație ar trebui să stabilească aranjamente formale și transparente pentru aplicarea principiilor de control, raportarea financiară și menținerea unei relații apropiate cu auditorii companiei. Capitolul 1. Guvernanța 39 D. Relațiile cu acționarii D.1. Dialogul cu acționarii instituționali - ar trebui să existe un dialog cu acționarii, bazat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
legați de sistemele de control intern ale organizației; sunt preocupați de depistarea erorilor, de modul de instrumentare a aces tora și de eventualele consecințe asupra declarațiilor financiare care pot afecta conturile finale; ambele categorii de profesioniști produc rapoarte de audit formale asupra activităților lor. În același timp, între profesia de auditor intern și cea de auditor extern există și multe deosebiri-cheie, care reprezintă principii de bază, ce trebuie cunoscute temeinic, pentru a nu afecta rezultatele activităților celor două categorii de profesioniști
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control pentru a putea fi stăpânite sau cel puțin diminuate în anumite limite tolerabile, ceea ce presupune comunicare și informare reciprocă. Cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se poate realiza, spre exemplu, în mod formal, prin documente, sau informal, prin telefon. Organizarea sistemului de controlul intern este răspunsul managementului la apariția riscurilor asociate activităților ce se desfășoară în cadrul entităților. (3) Activitățile de control sunt elemente specifice (politici, proceduri ș.a.) care vor permite administrarea funcției/activității
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care cuprinde și auditul intern, ca parte a acestui sistem și care, pe baza procedurilor standardizate, evaluează controlul intern și consiliază managementul entității. Riscurile majore cad în responsabilitatea grupului, și acesta trebuie să le gestioneze prin delegare. Astfel apare delegarea formală, când șefului de compartiment i se specifică activitățile care trebuie să le realizeze și pentru care trebuie să-și stabilească mijloacele prin care înțelege să le utilizeze. Persoana responsabilă la vârf pentru sistemul de control intern din cadrul entității trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
procesul este modul concret în care se desfășoară lucrurile. Spre exemplu: Dacă constatați lipsă în gestiune, procedați astfel ..., iar dacă este plus în gestiune procedați în alt fel... În mod similar avem: formal-informal. Pentru lucrurile de bază sunt necesare aprobări formale, dar nu toate lucrurile pot fi formalizate. Ele totuși rămân la fel de importante. Spre exemplu: Un șef formal va primi numai ce este Capitolul 2. Controlul intern 135 135 aprobat, pe când un șef lider va asculta și alte probleme personale. Șeful
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dar nu toate lucrurile pot fi formalizate. Ele totuși rămân la fel de importante. Spre exemplu: Un șef formal va primi numai ce este Capitolul 2. Controlul intern 135 135 aprobat, pe când un șef lider va asculta și alte probleme personale. Șeful formal, în lipsa șefului, va spune, după trei zile: clădirea a ars, șeful informal va fi propus soluții înainte de a se întâmpla evenimentul. Alt exemplu: Legea prevede să conducem cu 50 km/oră în sat sau oraș. Dar dacă am soția în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să nu fi acționat în niciun fel. Oricât de bun ar fi sistemul formal, el nu este de ajuns, deoarece oricare ar fi situația riscurile tot apar și, din practică, rezultă clar că acestea nu sunt acoperite doar prin proceduri formale. (4) Informațiile și comunicarea Informațiile relevante sunt informațiile pertinente, cheie, care de regulă ne parvin la timp și într-o formă convenabilă. Acestea trebuie identificate, colectate și comunicate într-o formă și într-un calendar de timp care să dea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
respectiv: clienții, furnizorii, autoritățile locale și centrale, acționarii ș.a. Pentru aceasta trebuie să ne informăm reciproc, având în vedere că cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se realizează la telefon sau printr-un raport formal. Controlul intern are relații cu cei controlați prin intermediul informațiilor și comunicațiilor, completate de referințe privind mediul extern. Toate acestea Guvernanța corporativă 136 136 ajung la vârf, iar managementul le monitorizează și dă dispoziții pentru realizarea lor. Fiecare organizație este creată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie și mijloacele prin care acesta înțelege/crede că și le va îndeplini; (5) Monitorizarea În practică s-a dovedit că managerii de la toate nivelurile, mai ales cei care nu au proceduri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dacă este suficient de specific și nu se pot stabili măsura și timpul. Propunere: obiectiv SMART cu caracteristici mai accentuate Să se garanteze că, în procesul de atribuire a contractelor de achiziții se utilizează criterii adecvate ce respectă toate cerințele formale, tehnice și financiare Obiectiv specific 2 - Dezvoltarea cunoștințelor profesionale ale personalului pentru aplicarea corectă a legislației specifice Parțial Nu Da Da Nu Evaluare generală Nesatisfăcător - nu definește grupul-țintă care urmează a fi supus procesului de pregătire profesională, nu este clar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Evită acceptarea de eșecuri ale sistemului Registrul riscurilor menținut la zi Sporește înțelegerea vulnerabilităților Reducerea provocărilor legale Mărește șansa de atingere a obiectivelor Procent sporit al obiectivelor atinse Identifică principalele riscuri și oportunități Soluționarea plângerilor - număr și rezultate/efecte Documentare formală asupra riscurilor Declarație mult mai concretă a guvernanței corporative Gestionare mai bună a riscului financiar Câștigarea unei poziții mai înalte într-o ierarhie Împărțirea/difuzarea cunoștințelor despre controale Reducere a costului riscului - solicitări de pierderi neasigurate ș.a.m.d. Identifică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vedere opus, conform căruia sistemul de management al riscului (RMS) înglobează sistemul de control intern ICS. Această definiție o găsim în Raportul COSO-ERM și de asemenea în Codul australian al guvernanței corporative. În concluzie, deși aceste diferențe sunt de natură formală, ele împiedică dezvoltarea unei înțelegeri comprehensive a managementului riscurilor. Adâncind comparația, constatăm că termenul de „risc” nu este definit nici într-un cadru legislativ și nici în codurile guvernanței corporative. În acest sens, buna practică în domeniu are înțelegeri diferite
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
profesioniști consideră că în Cadrul COSO doar se documentează modul în care firmele bine guvernate își organizează sistemul de control intern și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce acest lucru ar putea fi adevărat, nimeni nu neagă valoarea COSO în documentarea formală a unui cadru de control util tuturor organizațiilor pentru implementarea controlului intern și care a trecut testul timpului. Astfel, COSO 1992 a fost adoptat de toate companiile americane ca fiind singurul model recunoscut în SUA și acceptat în era preși
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și cum ar trebui să fie colectate aceste date? ce informații/date sunt prezente în cadrul proceselor existente? cum ar trebui să fie structurat depozitul de date? ce mecanisme de recuperare a datelor sunt necesare? dezvăluirea informațiilor Modelul reflectă necesitatea dezvăluirii formale a informațiilor de către organizație. Transparența are legătură cu obligațiile asumate de responsabilitatea corporativă, iar acest punct este subliniat de Standardul managementului riscului Australiei/Noii Zeelande nr. 436074: „Un management al riscurilor adecvat nu numai că va contribui la o bună
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
administrarea riscurilor; o declarație asupra modului în care performanța managementului riscurilor va fi măsurată și raportată; un angajament privind verificarea periodică a sistemului de management al riscurilor; o declarație a angajamentului față de politica directorilor și a executivului organizației. Utilizarea documentației formale și validarea procesului trebuie să fie tratate cu precauție, iar impactul posibil asupra angajaților ar trebui să fie administrat în mod adecvat; 79 K. H. Spencer Pickett, The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
stabilite contextele, platformele și cultura organizației, potrivite pentru a asigura că riscurile acestea pot fi reperate și tratate, se impune atestarea acestui lucru. În acest sens, trebuie să existe un sistem care să motiveze, să ajute și să surprindă certificările formale publicate în fiecare trimestru, care să explice cum a fost utilizat ERM și cum poate fi orientat sistemul de control intern pentru depistarea și corectarea eventualelor erori. Guvernanța corporativă 314 Certificările managementului pot fi agregate într-o declarație privind controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în fiecare trimestru, care să explice cum a fost utilizat ERM și cum poate fi orientat sistemul de control intern pentru depistarea și corectarea eventualelor erori. Guvernanța corporativă 314 Certificările managementului pot fi agregate într-o declarație privind controlul intern, formală, care poate fi publicată. Revizuirea. Procesul ERM în cadrul unei organizații este prea important ca să-l concepi, să-l implementezi și apoi să-l lași în voia sorții. În acest sens, el trebuie să constituie obiectul unei evaluări constante care să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu o posibilă fraudă, comitetul de audit poate lansa o investigare specială și poate apela la o echipă de specialiști contabili pentru asistență. 4.3. Carta comitetului de audit În mod tipic, comitetul de audit este stabilit printr-o rezoluție formală a Consiliului de administrație, iar misiunea sa este confirmată prin intermediul unui document scris - Carta comitetului de audit, așa cum rezultă din exemplul prezentat în Anexa 1 - Exemplu de Cartă a comitetului de audit. Carta ar trebui să ofere comitetului de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
încât întâlnirea să devină ineficientă? Agenda/programul managementului Președintele încurajează discuțiile libere și depline și invită la adresarea de întrebări? Sunt agendele/programările stabilite cu un an înainte pentru a acopri aspectele într-o manieră ciclică? Sunt solicitate în mod formal, în avans, date privind orice altă afacere de la membrii comitetului, directorul general, directorul financiar, auditul intern și extern? Secretarul consiliului director este de asemenea secretarul comitetului de audit? Participarea Termenii de referință includ reguli pentru un cvorum? Înregistrările privind participarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
se văruiască zidurile din Piața Universității: "Istoria nu să scrie pă pereți!" Ordinul ăsta ar fi sunat, în timpul evenimentelor de la sfîrșit de an '89, altfel: "NU MÎNJIȚI ZIDURILE CU SÎNGE, TOVARĂȘI!". În faza Șoitu, "organele" se mai mulțumeau cu adeziuni formale. Pasăre, adjunctul, te dojenea că n-ai destul entuziasm pentru tezele de la Ceaușescu cetire ("Cum? Socialismul e o tragedie? Nașterea a fost grea, dar de ce să pui accent numai pe victime, cînd am ajuns la România-armonia?") și cam atît. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de ton, de atmosferă interioară, de sens, atât de pronunțată, încât la o lectură continuă, ele nu sunt percepute ca "bucăți", ci în totalitate. Găsindu-se în raport osmotic și cu poemele, prozele compun un roman sui-generis. Indiferent de vizualizările formale (vers, proză, teatru), însușirea definitorie comună scrierilor Roxanei Pavnotescu e aceea de a transmite o vibrație. O anume vibrație. Roxana Pavnotescu nu scrie literatură în sensul de facere, de elaborare ghidată de căutarea ineditului stilistic pentru el însuși, pentru scontarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din direcția cascadei: vaiete, gemete, murmure sau voci ce cântă sau incantează rugăciuni. Meditație și Rugăciune Adesea, meditația și rugăciunea fuzionează imperceptibil. Acest loc pare a fi propice pentru a deprinde înțelesul și distanța dintre ele. Rugăciunea este o construcție formală sau informală, prin care se apelează la grația divină; meditația presupune în plus reflecție la propria ta rugă, pentru că ruga, în fapt, își conține răspunsul, mesajul divin. Meditația urmează cronologic rugăciunii, pentru că a medita înseamnă a ști să-ți asculți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]