914 matches
-
Aron, legalitatea și moderația constituie caracteristici esențiale pentru exercitarea puterii politice și individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contractelor de proiectare a lucrărilor de construcții etc. Clauzele contractuale obligatorii Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă, în cel puțin două exemplare, în urma aplicării unei proceduri de atribuire sau în baza unui acordcadru, fiind instrumentul juridic care formalizează relația dintre un OE și o AC. Dacă OE câștigător refuză semnarea acestui document, procedura se va anula și se va relua. Contractul de achiziție publică încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, cu posibilitatea legală
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și rolul său în cadrul organismelor economice Sistemul informațional al unei întreprinderi suferă modificări în timpul ciclului său de viață, modificări legate de schimbările ce se petrec în interiorul ei, cât și în mediul extern. Sistemele tind să se extindă și să se formalizeze pe măsură ce organizația devine tot mai complexă. Sistemul informațional reprezintă un cadru organizat, format dintr-un ansamblu de resurse care asigură colectarea, controlul și gestionarea datelor prin parcurgerea unor etape succesive, în scopul furnizării informațiilor, printr-o rețea de comunicații, diferiților
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acestora, și care în sistemul administrației publice sunt bine delimitate. Cunoștințele implicite (tacite) sunt cele care sunt personale, care au o semnificație într-un anumit context și care reflectă valorile, principiile, experiența specifică a unei persoane. Aceste cunoștințe nu sunt formalizate, iar forma și utilizarea lor depind decisiv de caracteristicile deținătorului. Datorită acestui caracter, ele se găsesc doar într-o măsură foarte limitată sub controlul managerilor din instituțiile publice. Una dintre provocările majore ale managementului bazat pe cunoștințe este tocmai aducerea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și dacă realocarea resurselor ar fi destul de rapidă, arieratele interîntreprinderi nu ar exista; orice ineficiență ar fi penalizată cu promptitudine. Dacă arieratele interîntreprinderi cresc, însă, acest lucru le va aduce prejudicii creditorilor - fapt ce ar fi reflectat de producție”. Autorul formalizează ipotezele luate în considerare într-un model și ajunge la concluzia că „atunci când credibilitatea politicilor este redusă, și când disciplina financiară este desconsiderată într-o mare măsură, agenții au tendința de a produce arierate. [...] atunci când realocarea resurselor este foarte lentă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului. Pentru deslușirea structurii câmpului literar clujean (poziții, relații între poziții) am analizat două tipuri de rețele constituite între actorii săi, formalizând volumul capitalului social deținut de subiecți. Datele pe care le folosesc au fost colectate cu prilejul unei cercetări mai ample realizate de Catedra de Sociologie a Universității „Babeș-Bolyai” în vara anului 1997, Scriitorul în tranziție, vizând schimbările survenite în câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a fost construită cumulând răspunsurile la itemii d și e (în multe cazuri numele menționate la itemul d erau repetate și la itemul e) și reprezintă o rețea a sprijinului profesional. Aceste baze de date conțin date de preferință care formalizează volumul capitalului social deținut de actori. Inițial, cele două seturi de date au fost organizate, fiecare, sub formă de matrice pătratică binară. Pe linii și pe coloane s-au așezat scriitorii intrați în anchetă. O intrare „1” pe linia i
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
2 (1) Conducătorul fiecărei entități publice dispune, ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și funcționare, precum și de standardele prevăzute în anexa nr. 1, măsurile necesare pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități. ... (2) Obiectivele, acțiunile, responsabilitățile, termenele, precum și alte componente ale măsurilor respective se cuprind în programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial, elaborat și actualizat la nivelul fiecărei entități publice. ... (3) În program se evidențiază, în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
de către conducătorul acesteia. ... ------------ Alin. (2) al art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.649 din 17 februarie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 24 februarie 2011. (3) În vederea elaborării procedurilor formalizate pe activități, entitățile publice pot utiliza modelul prezentat în anexa nr. 2. ... ------------ Alin. (3) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.389 din 22 august 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
de la procedurile existente trebuie să fie documentate și justificate, în vederea prezentării spre aprobare; - Este necesară analiza periodică a circumstanțelor și a modului cum au fost gestionate acțiunile, în vederea desprinderii unor concluzii de buna practica pentru viitor, ce urmează a fi formalizate. 20.3. Referințe principale - Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată: ● art. 20: "Regimul refuzului de viza"; ● art. 21: "Autorizarea efectuării unor operațiuni pentru care se refuza viza de control financiar preventiv"; ● art. 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
5 elemente-cheie ale controlului intern/managerial, respectiv mediul de control, performanța și managementul riscului, informarea și comunicarea, activitățile de control, auditarea și evaluarea. a.5) Condițiile esențiale ale procedurilor operaționale stabilesc, printre altele, că acestea trebuie să fie scrise și formalizate pe suport hârtie și/sau electronic, simple și specifice pentru fiecare activitate, actualizate în mod permanent și aduse la cunoștință executanților și celorlalți factori interesați. a.6) În măsura în care dotarea tehnică și pregătirea personalului permit, operațiunile de elaborare, avizare, aprobare, difuzare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
de cheltuieli proprii unei anume activități. De exemplu, în situația unei activități de achiziție, resursa financiară trebuie să reflecte sumele din buget aferente programului de achiziții al entității publice; - pct. 8.4 "Modul de lucru" pentru o activitate poate fi formalizat, respectiv transpus în procedura operațională, numai prin aportul salariaților implicați direct în acea activitate; - subpct. 8.4.1 "Planificarea operațiunilor și a acțiunilor activității" se sprijină, pe de o parte, pe acțiunile identificate, așa cum sunt ele listate în cadrul tabelului de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
să excludă 114 oameni, idei, cunoașteri. Aceste legi compară tehnici și metode de supraveghere și de control asupra umanului, diferențiază și ierarhizează grupurile umane și cunoașterile lor din cadrul instituțiilor. Puterea statului politic modern nu este legată de o cunoaștere abstractă, formaliza(n)tă, normativiza(n)tă și legaliza(n)tă prin tot felul de enunțuri desprinse de o înțelegere concretă decât sub aspectul "formei" enunțiative. În realitate, avem de a face cu "lucrurile pământești" și "nevoile cotidiene" ale oamenilor. Aceste două
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se află pe același plan cu obișnuința de a vizita săptămânal părinții, de a utiliza anumite formule de protocol, de a bea cafeaua la aceleași ore ale zile și cu aceleași gesturi. Ca și riturile, aceste comportamente sunt repetitive, stereotipe, formalizate de o anumită tradiție, convenționalizate de anumite coduri sociale și relativ neinstrumentale. Pot fi ele, prin Însumarea acestor caracteristici considerate rituri În toată puterea cuvântului? Numeroase acțiuni, prin caracterul lor de rutină periodică, repetitivă sau compulsivă, pot să se asemene
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formule complexe specifice riturilor. O altă axă de diferențiere trebuie trasată Între riturile sociale complexe și așa-numitele rituri de interacțiune. E. Goffman a localizat aceste rituri În zona interacțiunilor cotidiene dintre oameni: viața socială se bazează pe numeroase sisteme formalizate de comunicare Între indivizi, adică pe convențiile legate de Întâlnirile față În față din diferite contexte. Individul este preocupat să mențină o anumită imagine despre sine: concepte precum cele de mândrie, onoare, prestigiu, demnitate sunt esențiale pentru identitatea socială a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1997, pp. 30-31; J. Huxley, 1966, pp. 258-259; E. Leach, 1966, pp. 403-404; E. Rothenbuhler, 1998, pp. 36-37; R. Schechner, 1987, vol. IV, p. 441). Din perspectiva teoriilor etologice și a teoriilor interacționiste, convențiile care reglementează comunicarea socială, adică schimburile formalizate de informații, sunt manifestări rituale. Altfel spus, actele care țin de etalarea rolului pe care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de așa-numita etichetă. Aceasta ar defini „ansamblul formelor convenționale În care comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și exprimări formalizate În secvențe mai mult sau mai puțin invariabile, impun forma rituală asupra substanței acestor acțiuni și exprimări” (1999, p. 29). Iar C. Humphrey și J. Laidlaw (1994, p. 97) susțin că „o acțiune este ritualizată dacă actele care o compun
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
metaforic: acțiuni, cuvinte sau obiecte banale sunt folosite În operații excepționale de influențare a indivizilor, a grupurilor, a unor fenomene naturale determinate sau a Întregii naturi. Tehnicile prin care se produce această mutație au un caracter: a) riguros: deseori sunt formalizate prin discursuri orale sau scrise; b) solemn: nu sunt performate În contextul vieții de zi cu zi; c) tradițional: sunt transmise din generație În generație; d) ocult: nu sunt accesibile oricui. Caracterul riguros al tehnicilor magice se află În directă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
incantației depinde și de autoritatea magică a celui care o rostește, precum și de puterea riturilor pe care acesta le stăpânește. Puterea cuvântului magic este activată În numeroasele rituri verbale de propițiere, cum ar fi urările cu diferite ocazii festive, urările formalizate din textele Plugușorului sau ale Orațiilor de nuntă, cele cuprinse În colinde sau În cântecele de cunună sau, pe un palier simbolic mai complex, cele implicate În acțiunea ursitoarelor de a defini, prin formule magice, destinul nou-născuților (vezi V. Bălteanu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
același sens, Edward Muir (1997, p. 105) amintește glisarea de la rituri sărbătorești către rituri ale violenței: Bătăliile podurilor din Veneția ne oferă un exemplu interesant al felului În care lucrează riturile violenței: aceste lupte se deschideau printr-o serie extrem de formalizată de rituri, care creșteau treptat În intensitate și amploare și care se transformau, din Înfruntări Între indivizi, controlate de reguli stricte, Într-o bătaie generală, În care regulile se schimbau imediat sau erau total abandonate. Riturile violenței au deschis calea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală a proiectării sau a comunicării prin imagine a edificiilor contemporane. Cu alte cuvinte, identificăm astăzi multe mize ale 158 arhitecturii În mediile care
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
parte, literatura a pierdut ceva esențial: „forța ei de seducție, și-a pierdut cititorii, și-a împuținat mesajul și, consecință fatală, și-a pierdut locul în societate.” Formalismul a reușit să scoată din literatură tocmai partea vie, incitantă, esențială, a „formalizat-o”. Alături de formalism, Tzvetan Todorov consideră că nihilismul și solipsismul au stat la baza „declinului”, „crizei” literaturii. Nihilismul, specific post-structuralismului, ajunge la ideea că literatura este o „reprezentare a negării” în măsura în care „realitatea” lipsită de iluziile ordinii și ierarhiei ar fi
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de amenajare permițând compensarea costurilor de echipare prin valorizarea terenurilor echipate. [...] Finanțarea lucrărilor prin împrumuturi garantate prin gajul creșterii resurselor fiscale rezultate din valorizarea bunurilor produse tocmai de aceste lucrări constituie "o verigă virtuoasă" al cărei conținut Keynes îl va formaliza mult mai târziu. Municipalitățile utilizează astăzi în mod curent evaluările previzionale de buget comunal pentru a lămuri alegerea lor urbană" (Jean-Paul Lacaze, Paris, urbanisme d'État et destin d'une ville, Paris, Flammarion, 1994, p. 77). 3 Vezi denunțarea de către
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În 1864, Al. I. Cuza a admis, fără nici un fel de reacție din partea sa, campania lui Cezar Bolliac privind „ereditatea tronului”, apoi a Înfiat pe cei doi copii avuți dintr-o relație extraconjugală cu Maria Obrenovici și nu s-a formalizat, se pare, când cel mai mare dintre băieți, În mesajele de felicitare primite, era denumit „moștenitorul tronului” <ref id="15">15 Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, București, 1966, p. 193; Lucia Borș, Doamna Elena Cuza, București, 1925, p. 211; D. Vitcu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]