3,085 matches
-
la elev. Instruirea asistată de computer Munca elevului se exercită la locul lui natural de existență. Adaptarea activităților la elev. Nu este obligatorie supravegherea. Motivația se face prin costuri. Munca este solitară. Tributară tehnologiei. E-learning Urmărirea individualizării maximale a parcursului formativ. Munca la locul obișnuit al elevului. Adaptarea conținutului la elev. Munca în echipă. Tributară tehnologiei de ultimă oră. Specificitatea managementului acestor structuri reiese din particularitățile aduse de noile realități: mutarea accentului instituției emițătoare de pe determinarea de savoir pe autonomia educatului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin apariția și specializarea unor medii în direcția formării, și nivelul pedagogic, prin reconfigurarea eșafodajului metodic specific înspre autonomizarea persoanei, învățarea prin colaborare și cogenerarea conținuturilor învățării. Autoînvățarea on-line, coînvățarea în comunitățile virtuale și renunțarea la ierarhizarea actorilor în dispozitivul formativ conduc la o elaborare fractală, hipertextuală a capitalizării și răspândirii cunoașterii (vezi Castegnniau, 2005). Cunoașterea nu mai este un dat, ci o realitate emergentă, mobilă, cumulativ-generativă. Relația profesor-elev se cere a fi regândită în noul context. Formatorul încetează a fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării permanente este vizat de orice autentic parcurs de ordin școlar sau extrașcolar. La întrebarea cum putem acționa ca să-l aducem pe educat la stadiul independenței și autocontrolului asupra propriei vieți, răspunsul trebuie să aibă în vedere exigențele autonomiei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
control în direcțiile: pedagogică, datorită multitudinii resurselor ce pot fi interpelate; psihologică, educatul prelungindu-și singur școlaritatea și îmbogățirea cultural-profesională; socială, creând noi obișnuințe sau competențe la nivel comunitar, dilatând spațiul de posibilități și de progres. Neoautodidaxia instaurează un demers formativ permanent, dinamic, independent de alteritate. Actorul social își poate croi un destin nou, mai puțin dependent sau îngrădit de alții. Autoformarea are la bază o rețea de procese de producere a unor componente ce regenerează continuu prin transformările sale interne
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dezindividualizată, depersonalizată. Conținuturile curriculare devin rezultatele unei creații colective; greutatea degajării unor criterii clare de evaluare și certificare a parcursurilor educative girate de NTIC; dificultatea calibrării între mai multe instituții ce oferă educație virtuală și a recunoașterii reciproce a parcursurilor formative (la scară națională sau internațională). Aceste dificultăți (și altele care pot apărea) ne determină să fim vigilenți în legătură cu realizarea permanentă a unor echilibre între nou și vechi, între tradițional și modern, între cunoscut și necunoscut, între efort propriu și facilitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
le înlocuiește pe cele vechi, ele coființând sau interferându-se reciproc (prin apariția internetului, nu a dispărut cartea sau ziarul!). Scriitura nu a distrus oralitatea, după cum telefonul nu a făcut dispărută scrisoarea. Fiecare tehnologie dilată și nuanțează ecosistemul social, relațional, formativ. Nimic nu se pierde, ci totul se filtrează, se reașează, chiar dacă în proporții și poziționări diferite. De pildă, transpuse în educație, NTIC conduc la regândirea unor statute și roluri, obligă la spargerea vechiului binom al învățării (profesor-elev), făcând loc unei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
uz de o experiență on-line integrativă pentru a se raporta sau a face uz de o informație socială, chiar și atunci când nu au o colaborare formală. (2001, p. 249) Această experiență este generatoare de o anumită coeziune socială, cu implicații formative asupra ansamblului societal. În același orizont coagulant apar și comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/universitar, cu incidență atât educativă, cât și non-educativă. Se vorbește tot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai multe direcții, uneori autorizat sau validat. Și elevii, și profesorii s-au obișnuit cu acest mediu, au dobândit deja unele competențe de accesare sau de semnificare a informațiilor. Tehnologiile de informare și comunicare, translate judicios și complet în dispozitivul formativ (nu doar ca adjuvante ce facilitează comunicarea, ci drept instrumente ce generează, întrețin și potențează cunoașterea), vor sparge linearismul, monotonia, monodeterminarea actului educațional, dinamitând pedagogia „magistro-centristă” de tip frontal, materializată totuși în destule formule de educație așa-zise moderne, activ-participative
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi puternic. Dimpotrivă, noua perspectivă ține să arate că cine transmite și altora ceea ce (crede că) știe, se îmbogățește, confruntându-și propriile idei cu cele ale altora. 4.5. Campusul și clasa virtuală În ultimul timp, se vorbește despre oportunitățile formative oferite de noile topografii virtuale. Campusul virtual devine din ce în ce mai mult un referențial de creare, de stocare și vehiculare a cunoașterii, inclusiv din punct de vedere didactic. Expresia campus virtual trimite la acele oferte educative on-line, prin opoziție cu serviciile clasice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
comunicare. Nu-i așa că ar cam fi cazul să asistăm la o modificare a filosofiei actuale de formare a formatorilor? Prin materializarea următorului principiu: a învăța pe cont propriu cum se colaborează în învățare. Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități Termenul e-learning desemnează acea realitate educațională realizată prin intermediul rețelelor electronice și prin implicarea noilor tehnologii comunicaționale și multimedia. Prefixul e (în pronunție românească i) trimite la termenii electronic și on-line - conectivitate directă sau amânată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suportul tehnic și de programele informatice inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare sunt evidențiate prin următoarele opt dimensiuni: Dimensiuni ale e-learning-ului din punct de vedere: Descriere Instituțional E-learning-ul este asimilat unei afaceri administrative, publice, contextualizată din perspectivă formativă și academică. Managerial Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o schimbare a funcționalității metodelor, o altă combinatorică a derulării acestora, o altă „față” a conținuturilor, o redefinire și o recompunere a elementelor de ordin tehnic ce prezidează activitatea de încorporare a unor valori. Pe de altă parte, noul dispozitiv formativ îl predispune pe educat (dar și pe educator) la o poziționare aparte față de situația de învățare (prin grad de responsabilitate, autonomie decizională și acțională, autocontrol și evaluare de sine etc.). Sesizăm, astfel, chiar o interpenetrare și inversare a rolurilor, o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ce informăm și formăm, care sunt noțiunile sau elementele obligatorii de conținut, ce se cere a fi aprofundat sau repetat. În conținutul propriu-zis, se vor regăsi sugestii tutoriale inteligente, pentru a-l ghida permanent pe educat, sau dispozitive de autoevaluare formative, pentru a-l repoziționa pe elev în raport cu elementele cunoașterii. Acestea se vor amplifica sau restrânge, vor fi de natură teoretică sau aplicativă, vor fi gradate permanent în funcție de posibilitățile și dorințele educatului. După unii autori (Mingasson, 2002, p. 85), organizarea conținutului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
laolaltă informații din cărți, ziare, ilustrații diverse, secvențe sonore sau video, creând un asamblaj de stimuli greu de adunat în condițiile obișnuite de învățare. Sumarea digitală realizează un angrenaj cognitiv sincretic, polivalent, pluridirecțional și internivelar, cu totul inedit, cu efecte formative insuficient luate în seamă și studiate de psihopedagogi. Cunoașterea servită de calculator devine un referențial complex, sinestezic, ce se cere a fi conceput, dar și descifrat cu mult discernământ. Iată, așadar, un nou subiect de reflecție! 5.5. Criterii de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare; formule mixte, prin combinarea unor variante de mai sus. 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță Caracterul deschis al educației este dat de libertatea de acces la o serie de servicii educative sau resurse cu caracter formativ pentru cel care învață (sau tânjește către așa ceva) fără nici o restricție de genul: blocaj sau selecție puternică la intrare, ritm de muncă riguros prescris, constrângeri privind înaintarea în învățare, respectarea unui sistem normativ exterior doleanțelor individuale. Principiul garantează un parcurs
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aspect formal, se vor constitui noi forme de generare a învățării: tutorate, forumuri de discuții, situații de simulare, exerciții pe cont propriu, studiu individual etc. În același timp, această formă de livrare a educației răspunde exigenței individualizării și personalizării traseelor formative. Se pornește de la premisa că un program de educație va avea succes atunci când va viza indivizi concreți, cu trebuințe și posibilități bine determinate. În același timp, el se adresează populației adulte, celor care doresc să-și multiplice formarea profesională, să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instruirea programată este justificată și de o serie de limite subsecvente: procesele cibernetice, pe care se bazează instruirea programată, recuperează doar parțial procesul natural de învățare; prin programare, se vizează aspectul instructiv al educației, și mai puțin (sau deloc) aspectul formativ; nu toate disciplinele pot fi secvențiate; instruirea programată nu lasă loc îndoielii, punerii în discuție, interogației. Amintim ca avantaje faptul că, prin recurgerea la instruirea programată - se reduce timpul de însușire a cunoștințelor, se asigură o însușire a acestora de către
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instruirii generează o relativă dezumanizare a formării, o de motivare circumstanțială și un abandon școlar mai înalt decât cel manifestat în instituțiile tradiționale. Paleta metodică utilizată în învățământul la distanță este relativ restrânsă, neputându-se edita o serie de metode formative precum jocul de rol, studiul de caz complex, punerea în situație etc. Educatorul „dispare” ca persoană în spatele suporturilor tehnice și a logisticii sofisticate. Trebuie instituit un raport optim între cantitatea și calitatea educațională. Există societăți în care anumite aspecte ale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să fie recunoscute formal și sancționate pozitiv în perimetrul școlar; în acest caz, școala se poate institui în instanță de control și evaluare a ceea ce se realizează în afara ei, la nivelul unor instituții conexe, care nu au cu prioritate scopuri formative (organizații nonguvernamentale, asociații profesionale, cluburi, societăți economice etc.). Școala devine, astfel, elementul cel mai important în „cetatea educativă”; de fapt, un pol al unificării unor parcursuri formative secvențiale, realizate dispersat, ocazional, intermitent. 9. Să nu uităm și de maniera de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în afara ei, la nivelul unor instituții conexe, care nu au cu prioritate scopuri formative (organizații nonguvernamentale, asociații profesionale, cluburi, societăți economice etc.). Școala devine, astfel, elementul cel mai important în „cetatea educativă”; de fapt, un pol al unificării unor parcursuri formative secvențiale, realizate dispersat, ocazional, intermitent. 9. Să nu uităm și de maniera de formare a profesorilor: pe lângă faptul că, în prezent, pe băncile facultății, aceștia nu află mare lucru, despre noile maniere virtuale de insinuare a formării, ei mai sunt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
problematică a pregătirii sportive a făcut necesară sistematizarea și interpretarea datelor referitoare la aspectele practico-metodice, organizatorice și prospective rezultate din experiența înaintașilor și îndelungate studii științifice. Pe această bază practica pregătirii sportive a devenit un proces instructiv educativ, cu valențe formative fizice și psihice deosebite, rezultatul său fiind valorificarea maximală a aptitudinilor umane în vederea obținerii performanței sportive, ce implică înalte trăsături morale, intelectuale etc. Creșterea importanței rezultatelor sportive, a bazelor tehnico materiale ale pregătirii sportive contemporane, a condus la progresul schiului
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
proces evaluativ clasic al rezultatelor învățării: - evaluarea diagnostică: evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, competențelor pe care le au elevii înainte de a începe studiul unei teme cross-curriculare. Se efectuează, de regulă, la începutul noii activități. Se mai numește preevaluare sau evaluare inițială; - evaluarea formativă: evaluarea rezultatelor învățării pe parcursul participării la proiectul integrat. Se efectuează, de regulă, pe toată durata activităților. Se mai numește evaluare continuă sau de proces; - evaluarea sumativă: evaluarea rezultatelor finale ale învățării, a gradului în care s-au atins rezultatele așteptate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală versul, dar, mai ales, conferindu-i o dramatică încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită anii petrecuți în incintele sacre ale școlilor Blajului - veritabil centrum formativ, la care B. se întoarce spre a se fortifica moral-spiritual. În spirit transilvan, (G. Coșbuc, O. Goga, A. Cotruș), el se configurează ca poet al tradiției, și motivele recurente vor fi pământul natal (terra mater), îndeosebi Târnavele, munții, comunitatea generică
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Coșbuc, O. Goga, A. Cotruș), el se configurează ca poet al tradiției, și motivele recurente vor fi pământul natal (terra mater), îndeosebi Târnavele, munții, comunitatea generică a țăranilor de la care se revendică, familia (în special mama, „umbră tutelară”), modelele culturale formative, locurile proeminente ale istoriei ardelene. Evocarea acestui spațiu are, în Fântâni și stele (1965), tonalități aspre, cotrușiene: „Frații mei sunt totdeauna pe stânci/ Între fulgere și prăpăstii - cumpănă dreaptă./ Pân-acolo s-au urcat pe brânci,/ Munte cu munte,/ Veac
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]