953 matches
-
copt timp de o oră, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, lăsăm să stea de azi pe mâine la frigider. Se servește ca aperitiv tăiat ca feliile de tort. URS CU BRANZA Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină - mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
castravete și repetăm, până se termină, în straturi, iar la urmă, adăugăm maioneza. SALATĂ DE ANDIVE CU MAIONEZĂ 2 andive tăiate mărunt, 2 gălbenușuri, 200 ml de ulei, o lingură de muștar, 2 linguri de smântână și 100 g brânză frământată. Facem o maioneză, adăugăm smântâna, brânza, după care, la final, o turnăm peste andivele tocate. SALATĂ DE CASTRAVEȚI CU USTUROI 1 kg castraveți curățați și tăiați felii, 2 legături de mărar tăiat mărunt, 300 g smântână, o legătură de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la ½ de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
castraveți murați. CEAPĂ UMPLUTĂ Zece cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, patru cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, doi castraveți murați tăiați cubulețe, două linguri de orez înflorit, 200 gr. de brânză de oi frământată, două ouă, sare, piper, delicat, după gust, două foi de dafin, 100 gr. de cașcaval ras, trei roșii tăiate felii rotunde. Tapetăm un vas pentru cuptor cu unt și cu felii de cartofi pe fundul vasului, pe fiecare cartof punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră. La țară se coace pe vatră, dar la casă sau bloc punem în tavă unsă cu ulei. Coapte se servesc cu lapte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr. Dăm vasul la cuptorul încins timp de o oră. Se servește cu garnitură de cartofi prăjiți și sos de usturoi. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se pun trei ouă, sare, piper, usturoi tocat, se face o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului, se pun fâșiile de carne care au fost împănate cu usturoi și costiță, se rulează cu celofanul și se leagă cu ață. După aceea, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o lingură de zahăr și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat frământat bine, până se dezlipește de pe degete, apoi se întinde o foaie, care se unge cu o parte din aluatul din unt, se împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din trei ouă, sare, piper, 100 ml de bere și trei linguri de făină, bătute bine cu telul. Se prăjesc în ulei încins pe ambele părți. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pune cocos, dar neapărat în aluat trebuie pusă cacao pentru ca prăjitura să aibă un aspect foarte plăcut. Prăjitură cu nuci și miere 3 linguri de făină, 6 linguri de nuci pisate, 3 linguri de miere, 5 g drojdie, 3 ouă Frământați împreună făina, mierea și gălbenușurile de ou. Atunci când obțineți o cocă uniformă, adăugați albușurile, nucile și drojdia, apoi frământați totul bine, după care puneți la copt în tavă tapetată cu unt. Se coace la foc moderat, iar la final
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă o vanilie sau esență de rom. După ce însiropăm cornulețele, le dăm prin nucă de cocos. COVRIGEI (1) 250 g margarină, 2 ouă, două linguri de ulei, 3-4 linguri de smântână, 1 kg făină, sare, drojdie cât o nucă, brânză frământată Se frământă toate la un loc, se face un aluat potrivit, apoi se fac covrigei, care se ung cu ou și peste care se presară mac și secărică într-o cantitate de aproximativ 100g. COVRIGEI (2) 250 g margarină topită
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la un loc, apoi se fac forme diferite și la final, se coc la foc moderat. FURSECURI CU BEZEA 350 g unt sau margarină, 300 g făină, 3 gălbenușuri, vanilie, 5 linguri de zahăr pudră. Se face un aluat bine frământat, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire și se taie rondele cu păhărelul. Bezeaua se face din 3 albușuri bătute spumă cu 300 g zahăr. Peste rondele, punem cu poșul bezea, apoi se dau la copt timp de 15-20
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
taie cu cuțitul fundițe. Se ung cu ou și se presară cu mac și sare. SALEURI (2) 300 g făină, 300 g margarină, 2 linguri de oțet, 3 linguri de apă, 200 g cașcaval ras. Se face un aluat bine frământat, după care se lasă să stea timp de două ore, apoi se coace în forme diferite. SALEURI (3) 500 g făină, 150 g margarină, 3 linguri de smântână, 2 linguri de ulei, ½ de linguriță de sare, drojdie cât o nucă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g nucă, 2 ouă și coajă de lămâie. FOIETAJ DE POST 500 ml de apă minerală sau apă rece, 50 gr. de margarină, un vârf de cuțit de sare, făină cât cuprinde. Frământăm un aluat potrivit de tare, aluatul bine frământat trebuie să nu se lipească de mâini. Întindem aluatul pe masă, în mijlocul aluatului punem 600 gr. de margarină feliată cu cuțitul, apoi împăturim în trei, întindem cu vergeaua, împăturim din nou, repetăm de trei ori și lăsăm la rece timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foaie neagră, cremă, foaie galbenă, cremă. Peste cremă, se presară 100 g nucă prăjită și măcinată. După aceea, se lasă la rece timp de 2-3 ore, apoi se taie sub formă de dreptunghiuri. PRĂJITURĂ AURORA Se prepară un aluat bine frământat, din care se fac 4 foi, din: 500 g făină, 150 g margarină sau unt, 4 linguri de smântână, 3 gălbenușuri, 200 g zahăr, un vârf de cuțit de amoniac. Crema - 200 g unt, frecat cu 250 g zahăr, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prieten"303 se așteaptă la un suflet deschis "în care când sufletul meu se bucură să simtă că se găsește în altul"304. Prietenul-gazdă este în relația sa de o generozitate absolută. "Nu vreau ca prietenii mei să fie mai frământați ca mine de sărăcia mea, ci să mă iubească așa cum sunt; n-aș vrea ca atașamentul lor să devină o grijă binevoitoare, ci un sentiment; aș vrea ca prietenia lor să se facă simțită prin ceea ce le este lor propriu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fii în propria ta limbă ca un străin este desigur rezervat Marelui Înotător, celui exclus de la petrecere, om totuși apropiat și străin 620. De unde acest sentiment, pe care îl evidențiază foarte just G. Deleuze, că, chiar unică "o limbă rămâne frământată, haină de arlechin, amestec schizonfrenic prin care se exercită funcțiuni de limbaj foarte diferite și centre de putere distincte". Kafka a relevat fraza spirituală a dnei Klug (Jurnal, 6 ianuarie 1912): "Știți, eu vorbesc mai multe limbi, dar în idiș
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la populații din ținuturi îndepărtate, fără a-și fi părăsit biroul confortabil. Modul acesta de lucru se înscrie într-o îndelungată tradiție speculativă care plasează „faptele” pe un loc secundar, acordând prioritate analizei uneori strălucitoare. Istoria anului 1989 - cel mai frământat din Europa ultimei jumătăți de secol - ar putea fi scrisă, lucru care s-a și întâmplat, pornind de la informațiile publice: relatări de presă, declarații etc. Pentru întregirea tabloului, unei asemenea istorii i s-ar putea adăuga și mărturiile celor implicați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dacă asculți acum primul recital, din decembrie 1995, fără a ști cine este solistul și ce vârstă are, aceasta este impresia dintâi: prospețimea și maturitatea viziunii. Preludiile, monumentalul Preludiu, Coral și Fugă dezvăluiau știința-puterea de introspecție și redare a universului frământat numit Rahmaninov, a lumii poetice imaginată de César Frank. Înregistrările ulterioare, din vremea studiului cu Dmitri Bașkirov la Conservatorul Regal "Regina Sofia" din Spania, recitalul din iunie 2001, la o altă întoarcere în Iașul natal au revelat, bineînțeles, adaosurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cuvântul Fiului Său, dacă ar fi să ne gândim la Noul Testament. Acum putem spune că fără Reformă 71, explozia civilizațională adusă de capitalism nu ar fi avut loc și poate că Europa ar fi rămas același colț obscur, sărac și frământat al Eurasiei. Suveranitatea, în sensul pe care-l atribuie Bataille acestui cuvânt, nu ar fi apărut niciodată 72. Omul servil dispare odată cu trecutul și cu Evul Mediu, omul comerțului și al meșteșugului va cere înapoi demnitatea. În acest sens Reforma
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
țări sunt prea mici. Nu este cazul meu, cu siguranță. Provin dintr-o țară a cărei politică externă a fost conturată de obsesii și frustrări, a cărei politică externă cu greu putea să fie mai afectată de un trecut foarte frământat. Provin dintr-o țară care, dimineața, niciodată nu se uită pe fereastra adevărului. Nu se întoarce niciodată la acele chestiuni care, deși aflate la îndemână, ar putea-o înspăimânta încă o dată. Provin dintr-o țară a cărei politică externă este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
propriu, în ulei sau în sos tomat, pastă de pește. Preparatele culinare și semipreparatele tip "Gospodina" șunt supuse cotei de 18%; c) lapte, lapte praf și produse lactate. Produsele lactate supuse cotei de 9% șunt: unt, brânzeturi (proaspete, maturate, fermentate, frământate, topite, simple și cu adaosuri), smântână, iaurt cu și fără adaosuri, lapte bătut, lapte acidofil cu și fără adaosuri, sana, frișca, produse lactate proaspete din lapte smântânit cu și fără adaosuri, produse lactate proaspete din brînză și smântână, produse lactate
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
brinzei proaspete de vaci, a cremelor, a smântânei de consum și a frișcăi. 4. Fabricarea untului. 5. Fabricarea înghețatei. 6. Fabricarea conservelor din lapte (lapte concentrat, lapte praf, produse pentru alimentația copiilor etc.). 7. Fabricarea brânzeturilor (fermentate, cu pastă opărita, frământate, afumate, conservate în saramura etc.). 8. Prelucrarea subproduselor din industria laptelui. 9. Fabricarea lactozei. 10. Fabricarea cazeinei și a cazeinatilor. 11. Conservarea prin frig a produselor lactate. ÎI. Industria cărnii 1. Abatorizarea animalelor. 2. Tranșarea cărnii. 3. Fabricarea grăsimilor animale
ORDIN Nr. 83 din 6 octombrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]